Duminica, 21 noiembrie 2010, s-au implinit patru ani de la trecerea la Domnul a parintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, marturisitor al lui Hristos in temnitele comuniste si singurul slujitor al Bisericii care a infruntat pe fata sistemul comunist.

Parintele Calciu s-a nascut in ziua de 23 noiembrie anul 1925, in localitatea Mahmudia din judetul Tulcea, intr-o familie cu 11 copii. In 1945 absolva Liceul "Principele Carol" din Tulcea si se inscrie la Facultatea de Medicina din Bucuresti.

Intra pentru prima data in atentia regimului comunist in 1948 in anul 2 de medicina. Timp de 15 ani va trece prin inchisorile comuniste de la de la Jilava, Aiud si cutremuratoarea reeducare de la Pitesti.

Nu exista cuvinte care sa poata descrie suferintele indurate in rastimpul de 16 ani cat a fost incarcerat. Dupa cum el insusi spunea:
"Citesc acum la cartile despre Pitesti […] si orice s-ar scrie despre aceste lucruri este fad pentru noi, cei care am trecut pe acolo […] incerc sa explic ceea ce nu se poate explica, ceea ce nici nu trebuie explicat"

Este eliberat in urma amnistiei generale din 1964. Iesind din inchisoare porneste spre implinirea promisiunii facute lui Dumnezeu in anii de detentie: "Doamne, daca ma scoti teafar de aici, o sa-ti slujesc Tie!" Absolveste mai intai cursurile Facultatii de Filologie ale Universitatii din Bucuresti. Urmeaza apoi, cu concursul Patriarhului Iustinian Marina si al Mitropolitului, pe atunci doar ieromonah, Antonie Plamadeala, cursurile Facultatii de Teologie din Bucuresti. In aceasta perioada preda limba franceza si Noul Testament la Seminarul Teologic din Bucuresti, fiind unul dintre profesorii preferati ai elevilor teologi. Si aici insa se loveste de nedreptatile regimului totalitar, fiind impiedicat sa-si sustina teza de doctorat, ale carei cursuri le absolvise.

Evenimentele se precipita insa in 1977 cand este demolata Biserica Enei din Bucuresti, cu planul de a se construi in locul ei un restaurant. Fire puternica si nesupusa nedreptatii, la un an dupa devastatorul cutremur de pamant din Bucuresti, Parintele Gheorghe Calciu porneste la randul sau un cutremur, de data aceasta spiritual, care va zgudui din temelii masinaria comunista.

La data de 8 martie 1978, in miercurea din saptamana branzei, Parintele citeste in Biserica Radu Voda (Bucuresti) "Intaiul cuvant pentru tineri", primul dintr-o serie de sapte predici care vor strange laolalta tineri din toate mediile universitare. Seminaristi, studenti universitari si politehnisti vor face neincapatoare biserica seminarului bucurestean. Autoritatile se revolta si trec la represalii, incuind biserica si pe seminaristi in dormitoare. Cu toate acestea Parintele continua sa predice de pe treptele bisericii in mijlocul unei multimi frematatoare.

Dupa al saptelea cuvant Parintele este supus unei intregi campanii de intimidare care culmineaza cu arestarea sa in anul 1979. Pana si Biserica este fortata sa se dezica de sfintia sa, caterisindu-l. Detentia sa abuziva va declansa un val de proteste in cadrul comunitatii romane din exil. Personalitati marcante ale vremii ca Margaret Thatcher, Ronals Reagan vor interveni in favoarea sa. Urmarea a acestor presiuni internationale, Parintele Calciu este eliberat dupa alti cinci ani de detentie, dar este silit sa paraseasca tara.

Fortat sa-si paraseasca propria tara, pentru libertatea careia isi varsase sangele, se stabileste la Washington DC impreuna cu preoteasa Adriana si fiul sau Andrei. De pe continentul american continua sa sustina eforturile romanilor din exil de a influenta situatia Romaniei. Un exemplu in acest sens este festivalul ROMFEST, al carui initiator si presedinte a fost. Parintele Calciu devine o voce cunoscuta la radio Vocea Americii si Europa Libera, alimentand prin cuvintele sale sperantele de libertate ale celor de-acasa.

Dupa 1990 Parintele Calciu a revenit de mai multe ori in Romania. In ultimii ani a facut chiar adevarate tururi de forta, predicand in toate colturile tarii atragand ca din totdeauna tinerii, atat de aproape de inima sa.

In acest rastimp continua sa pastoreasca cu daruire credinciosii parohiei Sfanta Cruce din Washington DC. Editeaza lunar un buletin parohial distribuit in toate colturile lumii. Continua sa scrie si sa predice pentru Iisus Hristos si Evanghelie, sa hraneasca saracii, sa ajute nevoiasii, sa aiba mereu o vorba buna pentru fiecare. Acopera greseli, vindeca rani, inlatura dezbinarea cu duhul lui Hristos. Viata sa intreaga o dedica celorlalti.

Dupa o suferinta de cateva luni se stinge din viata la data de 21 noiembrie 2006 in SUA si este inmormantat, la cererea sa, in cimitirul manastirii de la Petru Voda.

Sursa: Radio Reintregirea
 

.