Rugaciunea pentru altii este vindecatoare de suferinta si singuratate

Crestinii ortodocsi s-au aflat ieri, 6 iulie 2014, in Duminica a IV-a dupa Rusalii. Potrivit randuielii Bisericii noastre, la Sfanta Liturghie s-a citit Pericopa Evanghelica de la Sfantul Evanghelist Matei, capitolul 8, versetele de la 5 la 13, fragment care prezinta Vindecarea slugii sutasului.

In cuvantul de invatatura rostit in Paraclisul istoric al Resedintei Patriarhale cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Romaniei, a aratat ca „Evanghelia Duminicii a IV-a dupa Rusalii ne relateaza cum Mantuitorul Iisus Hristos a vindecat in Capernaum pe servitorul sau sluga unui centurion roman. Aceasta minune are un inteles profund caritabil si in acelasi timp un inteles misionar. Vindecarea unui om bolnav de alt neam decat evreu si de alta religie decat cea iudaica are un inteles misionar simbolic. Ea prevesteste faptul ca Evanghelia lui Hristos va fi propovaduita in toata lumea, la toate popoarele, pentru ca Dumnezeu iubeste pe toti oamenii. Mantuitorul Iisus Hristos arata acum ucenicilor Sai ca poate descoperi credinta puternica si in alte popoare decat in poporul evreu. Sutasul preinchipuie diferite etnii care vor crede in Hristos. Domnul Iisus Hristos vazand credinta mare a sutasului zice: Adevarat graiesc voua ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avram, cu Isaac si cu Iacov in Imparatia Cerurilor. Aceasta profetie nu se va intampla candva, intr-un viitor indepartat, ci incepe a se implini chiar acum cand Iisus lauda credinta sutasului roman. Sutasul din Evanghelia de astazi preinchipuie popoarele, altele decat poporul lui Israel, care vor veni la Hristos, vor crede in El si se vor mantui. Asadar, vor crede in El si se vor mantui muti oameni pe care evreii ii considerau necurati si necredinciosi”.

Evanghelia ne arata ca iubirea milostiva fata de cel bolnav intareste credinta sutasului ca Iisus poate vindeca pe servitorul sau, a precizat Preafericirea Sa, aratand in continuare ca una dintre calitatile spirituale ale sutasului este bunatatea milostiva: „Vedem ca, desi sutasul este mai mare peste o suta de soldati si poate sa inlocuiasca un soldat bolnav cu un soldat sanatos, totusi el este preocupat de sanatatea servitorului sau credincios cand acesta s-a imbolnavit. In fata lui Iisus Hristos sutasul exprima suferinta servitorului care nu poate cere direct lui Iisus sa il vindece. Un centurion roman acorda atata atentie unui servitor al sau, incat bunatatea si credinta sa sunt laudate de Iisus in auzul tuturor. Acest sutas este un om bun la suflet, un om milos si plin de compasiune, iar aceasta bunatate milostiva a lui ii da curaj sa mearga la Iisus despre care a auzit ca a vindecat o multime de bolnavi si sa ii ceara vindecarea servitorului sau”.

Cuvantul vindecator al lui Hristos este cuvant mantuitor
Evanghelia ne arata ca pe langa marea virtute a bunatatii sale sufletesti acest sutas are si o alta mare virtute si anume smerenia, a mai spus Preafericitul Parinte Patriarh Daniel: „Desi, este comandant peste o suta de soldati si reprezinta puterea stapanitoare a Romei peste Tara Sfanta sutasul se smereste zicand: Nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci spune un cuvant si se va vindeca sluga mea. Apoi, motiveaza: Si eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi si-i spun acestuia: Du-te, si se duce; si celuilalt: Vino, si vine; si slugii mele: Fa aceasta, si face. Pornind de la puterea mobilizatoare a cuvantului care pune in miscare persoana sutasul de fapt vrea sa exprime credinta sa in puterea vindecatoare a lui Iisus despre care auzise ca a vindecat o multime de bolnavi. Desi, sutasul vorbeste despre puterea mobilizatoare a cuvantului sau totusi el recunoaste cu nu are putere vindecatoare asupra trupului omenesc. Din acest motiv sutasul cere acum lui Iisus cuvant vindecator. Prin aceasta sutasul marturiseste indirect ca Iisus nu este un om obisnuit ca toti oamenii, ci El are o putere deosebita, alta decat cuvantul uman mobilizator. Cuvantul vindecator al lui Hristos este cuvant mantuitor, adica il ridica pe om din starea de boala la starea de sanatate, din pacat la sfintenie si din moarte la viata”.

Cea de-a treia calitate spirituala a sutasului este credinta profunda: „Cand Mantuitorul Iisus Hristos constata ca sutasul pagan recunoaste ca El este Dumnezeu Vindecator descopera tuturor a treia mare virtute a acestui sutas si anume credinta lui profunda, ca Iisus Hristos este Stapanul Vietii. Astfel, dupa ce Hristos Domnul descopera in sufletul sutasului bunatatea milostiva, smerenia adanca si credinta puternica ii rasplateste aceste virtuti cu bucuria vindecarii servitorului sau pentru care el s-a rugat ca Iisus sa-l vindece. Astfel, Evanghelia ne arata ca nu trebuie sa ne rugam numai pentru noi insine, ci si pentru altii”, a spus Preafericitul Parinte Daniel.

Biserica ne cere sa ne rugam nu numai pentru noi insine, ci si pentru toti bolnavii
Patriarhul Romaniei a subliniat faptul ca Evanghelia de astazi ne arata importanta rugaciunii pentru altii, mai ales cand oamenii sunt atat de bolnavi incat nici nu mai pot sa se deplaseze si nici nu mai pot suferinta lor grea si coplesitoare: „Avand dragoste smerita si milostiva pentru semenii lor oamenii cu adevarat credinciosi se fac glasul durerii celor care nu isi mai pot exprima suferinta, se fac rugatori pentru sanatatea si mantuirea semenilor lor bolnavi. In acest sens putem spune ca Biserica a invatat mult de la sutasul din Evanghelia de astazi si de la alti asemenea lui. Ca atare, Biserica ne cere sa ne rugam nu numai pentru noi insine, ci si pentru toti bolnavii, pentru cei care stiu sa se roage si pentru cei ce nu stiu sa se roage, pentru cei care pot si pentru cei ce nu pot sa se roage ei insisi, pentru cei care pot sa vina la Biserica si pentru cei ce nu mai pot veni la Biserica, ci zac in pat fie in propria casa, fie in spital sau in case de batrani. Intrucat rugaciunea pentru altii este vindecatoare de suferinta si singuratate, Biserica ne cheama sa participam la toate rugaciunile si slujbele ei pentru cei bolnavi, precum si la ajutorarea bolnavilor”.

Trebuie sa folosim cu toata responsabilitatea cuvantul deoarece cuvantul poate rani sau poate vindeca sufleteste
In incheiere, Patriarhul Romaniei a indemnat la folosirea cuvantului cu responsabilitate: „Sutasul din Evanghelia de astazi vorbeste despre puterea cuvantului mobilizator, dar cere de la Iisus cuvantul Sau vindecator, datator de sanatatea si viata. Prin urmare trebuie sa folosim cu toata responsabilitatea cuvantul deoarece cuvantul poate rani sau poate vindeca sufleteste. Un cuvant greu spus cuiva nevinovat il raneste sufleteste, iar un cuvant bun spui cuiva intristat ii poate vindeca rani ascunse si schimba stari sufletesti. Sunt o multime de oameni care au fost raniti sufleteste in copilarie, in tinerete sau in vreme de incercare, iar rana lor se vindeca foarte greu, mai ales daca cel care a ranit pe cineva nu isi cere iertare de la acesta si nu isi schimba atitudinea fata de el sau nu se roaga pentru el. Deci, cuvantul rau poate rani, iar cuvantul bun poate vindeca. De aceea, trebuie sa ne gandim nu numai la bolnavii imobilizati la pat, ci si la cei care sufera pentru ca sunt raniti sufleteste. Sa ne gandim cum folosim cuvintele: ranim sau vindecam prin cuvinte? dispretuim sau pretuim? coboram sau ridicam pe semenii nostri prin cuvintele adresate lor? indreptam sau indepartam pe cei carora le facem observatie folosind cuvantul sever? Evanghelia de astazi ne cheama sa folosim cuvantul doar pentru a vindeca pe cel bolnav, pentru a-l ridica pe cel cazut, pentru a indrepta pe cel ce a gresit, pentru a ajuta si pentru a intari pe cei slabi si pentru a cultiva comuniunea oamenilor cu Dumnezeu si intreolalta”.
Duminica viitoare Biserica noastra se va afla in Duminica a V-a dupa Rusalii, numita si a Sfintilor Parinti de la Sinodul al IV-lea Ecumenic.

Sursa: basilica.ro

.

07 Iulie 2014

Vizualizari: 810

Voteaza:

Rugaciunea pentru altii este vindecatoare de suferinta si singuratate 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE