Sarbatoarea Sf. Imparati Constantin si Elena - Hramul istoric al Catedralei Patriarhale

Catedrala Patriarhala isi va sarbatori hramul in ziua de cinstire a Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Astfel, luni, 21 mai 2012, pe un podium special amenajat in apropierea Catedralei Patriarhale Sfanta Liturghie va fi oficiata de catre Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, inconjurat de un sobor de ierarhi, preoti si diaconi.

Mai multe informatii cu privire la programul evenimentelor a oferit pentru TRINITAS TV, Parintele arhimandrit Timotei Aioanei, Marele Eclesiarh al Catedralei Patriarhale si Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucurestilor: ”Programul va incepe inca de duminica, 20 mai, cand se va savarsi, de la orele 16:00, Slujba Vecerniei unita cu Litia, iar in ziua hramului, de la orele 7:00, vor fi scoase in procesiune moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena si ale Sfantului Dimitrie cel Nou si vor fi asezate in baldachinul special amenajat langa Catedrala Patriarhala, unde vor ramane intreaga zi pentru a putea fi venerate de catre credinciosi.

In continuare, de la orele 9:00 va fi oficiata Sfanta Liturghie”.

Actuala Catedrala Patriarhala este unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din tara inchinate Sfintilor Imparati Constantin si Elena.

Sfintita de Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei

Constructia inceputa in anul 1656 a fost supravegheata de catre doi cunoscuti ispravnici: Radu Logofatu Dudescu si Gheorghe Sufaru. Ctitorie a voievodului Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658), a fost sfintita in 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau.

„Apoi am mers la o margine a orasului, pe un deal inalt, care imbratiseaza cu privirea orasul dimprejur, unde domnul de acum s-a sarguit sa cladeasca o biserica mareata si prea stralucita, semanand pe dinauntru cu biserica de la Arges. Dar aceasta este de caramida si in tinda are doisprezece stalpi, fiecare dintr-o singura bucata rotunda de piatra, ca sa implineasca numarul celor 12 Apostoli. Deasupra ei se inalta patru turle mari si in fata un pridvor larg. Acoperisul este invelit cu plumb, a carui greutate se spune ca se ridica la 40.000 de ocale. Apoi am facut in ea o slujba de sfintirea apei si Preasfintia Sa a stropit-o, potrivit pravilei, caci pana acum nu fusese inca terminata si, prin urmare, nu era tarnosita. Este inchinata Sfantului Constantin, care este si numele ctitorului, si Sfintei Elena“, marturiseste Paul de Alep in „Jurnalul sau de calatorie“, descriind asezamantul si momentul sfintirii bisericii de catre Macarie al III-lea al Antiohiei, in anul 1658.

Catedrala mitropolitana

Dupa sfintirea ctitoriei, Constantin Serban Voievod nu s-a bucurat de implinirea tuturor lucrarilor bisericii, caci imediat dupa sfintire, in anul 1658 a fost nevoit sa paraseasca tara si a mers in Transilvania.

In acelasi an, noul domn, Mihnea Voda, la indemnul mitropolitului Stefan, a organizat momentul istoric al tarnosirii ctitoriei inaintasului sau. Astfel, in Duminica Tuturor Sfintilor din acel an, patriarhul Macarie al Antiohiei a uns cu mir altarul si stalpii bisericii.

Lucrarile lacasului ramas nezugravit inaintea sfintirii au fost duse la bun sfarsit in timpului domnului Leon Radu. Dupa terminarea lucrarilor de zidire exterioara, biserica din centrul Capitalei s-a imbogatit cu pictura lucrata in tehnica fresco, terminata in vara anului 1688. Din aceasta pictura, Catedrala patriarhala mai pastreaza astazi doar icoana de hram din firida de pe peretele estic al pridvorului. Istoria si mai ales legendele formate in jurul acestui reper duhovnicesc al Bucurestiului spun ca pentru chipurile Sfintilor Imparati Constantin si Elena, pictorul ramas anonim a folosit ca model chipurile lui Radu Voda Leon si cel al Doamnei Luchia, considerati cea de-a doua pereche de ctitori ai lacasului. La 8 iunie 1668, la putin timp dupa inscaunarea noului mitropolit, Teodosie al Ungro-Vlahiei, domnitorul Radu Leon, dupa sfatuirea cu ierarhii si egumenii din manastiri, a hotarat oficial ca biserica din Dealul Viilor sa devina Catedrala mitropolitana. Aceasta calitate si-a pastrat-o pana in anul 1925 cand, prin ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane la rangul de Patriarhie, a devenit Catedrala patriarhala.

Aici s-a consfintit Unirea

Ctitoria lui Constantin Serban Voievod a fost gazda, de-a lungul timpului, a numeroase momente de importanta deosebita pentru biserica si tara noastra. Aici au fost unsi domnitorii Tarii Romanesti, patriarhii Romaniei, s-a consfintit Unirea de la 1859 si tot aici s-a proclamat, la 9 mai 1877, independenta de stat a Romaniei. In timpul domnitorului Gheorghe Duca au continuat lucrarile la paraclisul Resedintei patriarhale cu hramul „Sfantul Gheorghe“, iar mitropolitul Varlaam a dezvoltat un centru cultural in jurul bisericii, organizand in Drumul Filaretului, strada 11 iunie de astazi, tipografia Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa.

Arhitectura

Inrudita indeaproape cu biserica episcopala de la Curtea de Arges, ctitoria lui Neagoe Basarab, atat in ceea ce priveste planul, cu naosul in forma de trefla, cat si numarul si dispozitia coloanelor din pronaos si a turlelor, Catedrala prezinta, totusi, fata de modelul argesean insemnate deosebiri: este mai mare, are pronaosul supralargit, spre a fi mai incapator, si un pridvor spatios la intrare, cu arcade pe stalpi robusti de zidarie.

Potrivit planului, este o biserica relativ mare, de aproape 38 metri lungime si 18 metri largime la exterior, cu ziduri din caramida legate cu mortar de var si nisip, de o grosime ce variaza intre 1-1,60 metri. Suprafata construita este de 560 metri patrati, cu inaltimea de 11,35 metri, iar la turle de 21,55 metri.

Moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena

In anul 2002, la sarbatoarea hramului catedralei, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a daruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arapasu o racla cu particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.

Dupa aducerea moastelor, cultul Sfintilor Imparati Constantin si Elena a inflorit la Catedrala patriarhala. In fiecare an, in ziua praznuirii lor, racla cu sfintele moaste este scoasa in procesiune si asezata spre inchinarea credinciosilor, alaturi de racla cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor.

Sursa: basilica.ro

.

17 Mai 2012

Vizualizari: 992

Voteaza:

Sarbatoarea Sf. Imparati Constantin si Elena - Hramul istoric al Catedralei Patriarhale 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE