Simpozionul International 'Sfantul Antim Ivireanul - Cultura si spiritualitatea europeana si caucaziana de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea'

Arhiepiscopia Râmnicului în colaborare cu Arhiepiscopia Tomisului, Academia Oamenilor de Știință din România, Academia Națională de Știință din Georgia, Centrul de Studii si Cercetari Religioase si Juridico-Canonice al celor Trei Religii Monoteiste (mozaică, creștina și islamică) - afiliat Facultății de Teologie din cadrul Universității Ovidius Constanța, Universitatea din Silesia din Katowice (Polonia) a organizat Simpozionul Internațional „Sfântul Antim Ivireanul – Cultura și spiritualitatea europeană și caucaziană de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea”.

Prima parte a simpozionului s-a desfășura la Constanța în ziua de 15 septembrie 2016, iar cea de-a doua parte s-a desfășurat la Arhiepiscopia Râmnicului în zilele de 17 și 18 septembrie 2016, la Mănăstirea Cozia, fiind coordonate de către Pătre Părintele Prof. Univ. Dr. Nicolae Dură de la Facultatea de Teologie din cadrul Universității Ovidius din Constanța.

Prezent la eveniment, Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a subliniat în comunicarea Ierarhul Martir Antim Ivireanul – tipograful cuvintelor dumnezeiești în inimile credincioșilor faptul că „Una dintre cele mai complexe personalități pe care le-a avut Biserica noastră strămoșească în cursul istoriei ei a fost cea a Mitropolitului Țării Românești, fost și episcop al Râmnicului pentru aproape trei ani (1705-1708), Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul. Întreaga sa activitate ca ierarh al Bisericii Ortodoxe se poate rezuma la lucrarea de rescriere a Cuvântului lui Dumnezeu în inimile credincioșilor, străduindu-se, cu timp și fără timp, să-l înalțe pe om la Dumnezeu. Spre aceasta s-a folosit atât de cuvântul rostit în predicile sale insuflate de Dumnezeu, de cuvântul scris în cărțile sale, tipărite prin propriul efort, dar și de cuvântul zugrăvit în culoare, fiind un pictor de icoane iscusit. Moartea sa mucenicească, îndurată pentru că s-a ridicat împotriva turcilor şi a primului domn fanariot, a desăvârșit lucrarea sa mărturisitoare, dovedind că ceea ce a învățat el prin cuvinte nu a fost simplă glăsuire, ci cuvinte izvorâte din harul lui Dumnezeu ce sălășluia în inima lui.

Deşi n-a fost român de neam, prin harul cuvintelor şi vieţii lui, Mitropolitul Antim a fost iubit şi preţuit de poporul nostru care a văzut în el un adevărat „om al lui Dumnezeu”. Aşa se şi explică decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 19-20 iunie 1992, prin care strălucitul între ierarhi, Antim Ivireanul, a fost confirmat oficial în rândul sfinţilor, ca Ierarh Martir, fiind prăznuit în data de 27 septembrie.

Sfântul Antim Ivireanul, ca episcop al Râmnicului, a fost cel care a ridicat cultura râmniceană la o înflorire pe care nu o mai cunoscuse până atunci, prin aducerea tipografiei la Râmnic, ce va face din orașul Râmnicu-Vâlcea capitala cărții tipărite.

Cât a păstorit Eparhia Râmnicului, Sfântul Antim a tipărit 9 cărţi, cea mai importantă fiind Tomul bucuriei, cu aproape 800 de pagini, cuprinzând cinci lucrări polemice îndreptate împotriva apusenilor. Tipărirea cărţilor în limba română sau a indicaţiilor tipiconale a celor cu text slavon este considerată de Gabriel Ştrempel un adevărat manifest îndreptat împotriva ideii limbilor sacre, care a ţinut neamul nostru în ignoranţă spirituală sute de ani şi primul atac al lui Antim îndreptat contra străinilor ce doreau grecizarea formelor noastre liturgice.

De asemenea, s-a îngrijit de restaurarea multor biserici şi mănăstiri din Eparhia Râmnicului, precum: Surpatele, Fedeleșoiu, Cozia şi Govora.

El a fost cel care a pus bazele curentului cultural al şcolii râmnicene, prin aducerea tipografiei la Râmnic, curent ce va lucra pentru afirmarea culturală şi spirituală, dar şi pentru afirmarea identităţii naţionale româneşti.

Una dintre preocupările de seamă ale mitropolitului Antim Ivireanul a fost, așa cum deja am anticipat, zidirea sufletească a credincioşilor prin cuvânt. Vestitele lui Didahii (Învăţături) sunt foarte valoroase prin conţinutul lor. E vorba de 28 de predici rostite în cursul arhipăstoririi sale, la diferite sărbători bisericeşti, ale Maicii Domnului şi ale unor sfinţi, la care se adaugă şapte cuvântări ocazionale. Predicile sale au avut şi un vădit caracter social, condamnând prin intermediul lor moravurile societăţii contemporane lui, nedreptăţile la care boierii îi supuneau pe ţărani, de asemenea, păcate pe care le mustra categoric: necinstirea părinţilor de către copii, a feţelor bisericeşti de către păstoriţi, frecventarea cârciumilor, nerespectarea zilelor de duminici şi sărbători, înjurăturile.

Didahiile evidenţiază şi contribuţia sa remarcabilă la limba română. Criticul literar George Călinescu, în a sa Istorie a literaturii române, notează că „Antim e un orator excelent şi un stilist desăvârşit, are darul de a izbi imaginaţia, are suavitate şi exaltare lirică“. În tratatul de Istoria literaturii române, redactat de o Comisie a Academiei Române, se arată că „niciodată până atunci nu le-a fost dat celor de faţă, domn, boieri, episcopi şi preoţi, să asculte un cuvânt mai cald, mai înălţător, mai poetic, mai elocvent, ca cel pe care georgianul Antim l-a pronunţat în româneşte. Procedeele sale stilistice, comparaţiile şi metaforele, imaginile plastice şi epitetele îl aşază printre marii scriitori ai literaturii noastre medievale“. Mihail Sadoveanu consideră limba vorbită de Antim „poate cea mai frumoasă dintre a tuturor cărturarilor epocii“, a susținut Părintele Arhiepiscop.

De asemenea, au susținut comunicări în limba engleză profesori de la universitățile și instituțiile de cercetare și cultură partenere:

• Acad. PhD Prof. Giorgi Kvesitadze, President of Georgian National Academy of Sciences, The major role played by the Church in the formation of the Georgian culture (Ith - XIIIth centuries);

• PhD Prof. Giorgi Alibegashvili, Chairman of Tbilisi City Municipal Assembly, The enlightenment activity of Saint Anthim the Iberian;

• PhD Assist. Prof. Zviad Tkeshelasvili, Patriarchate of Georgia Saint King Tamar University, Georgia, Cultural and Political Legacy of Vakhtang VI: Struggle for National Independence (XVII-XVIII centuries);

• PhD Prof. Mikheil Kartvelishvili, Tbilisi State University, Georgia, The Study of St. Anthym of Iberia's merit in Georgian Historiography (Soviet Era);

• PhD Giorgi Macharashvili, G. Tsereteli Institute for Oriental Studies, Ilia State University, Georgia, The Great Council of Sophia and the Great Council of Crete (similarities and differences);

• PhD Zurabi Targamadze, Tbilisi State University, Georgia, Outlining the Political Development of Georgia: from the late seventeenth century until first decades of the eighteenth Century.

Sursa: arhiepiscopiaramnicului.ro
 

20 Septembrie 2016

Vizualizari: 74

Voteaza:

Simpozionul International 'Sfantul Antim Ivireanul - Cultura si spiritualitatea europeana si caucaziana de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea' 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE