Sprijinul de la bugetul de stat pentru culte este consecinta confiscarii proprietatilor bisericesti

In legatura cu initiativa legislativa a domnului deputat Remus Cernea referitoare la o alta forma de finantare a cultelor decat cea de la bugetul de stat,  precizam urmatoarele:

1. Sprijinul pentru culte de la bugetul public este o consecinta a secularizarii de catre stat a averilor bisericesti in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza din anul 1863. Prin Legea pentru secularizarea averilor manastiresti adoptata si publicata in ziua de 17/29 decembrie 1863 au fost confiscate toate proprietatile bisericesti. Astfel, art. 1 al Legii preciza: "Toate averile manastiresti din Romania sunt si raman averi ale statului.



Potrivit istoricului Constantin C. Giurescu (Viata si opera lui Cuza Voda, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1966, pp. 148-149) in Tara Romaneasca manastirile detineau 16,55% din suprafata agricola si forestiera a tarii, iar in Moldova manastirile detineau 12,16% din suprafata agricola si forestiera a tarii. De exemplu, Mitropoliei Moldovei din Iasi i-au fost confiscate prin Legea de secularizare aproximativ 300.000 ha de teren agricol si forestier.

In scurt timp dupa adoptarea acestei legi, statul roman a constatat ca Biserica nu mai putea sa asigure salariile preotilor si sa intretina bisericile si celelalte imobile bisericesti. Ca atare, a fost adoptata Legea clerului de mir si a seminariilor care prevedea salarizarea preotilor de la bugetul de stat si Legea pentru reglementarea proprietatilor rurale, potrivit careia parohiile au primit un lot de pamant cultivabil, asa-numita sesie parohiala. Aceste suprafete agricole asigurau insa venituri modeste, dupa cum reiese din analiza situatiei cultelor din Romania reintregita, facuta de Ministerul Cultelor in perioada interbelica, in care se preciza case pot intretine integral din mijloace proprii doar 2% dintre parohiile ortodoxe ardelene si 3% dintre cele din Regat. In acelasi timp, si altele din cheltuielile Bisericii (reparatii, constructii) au fost preluate de catre statul roman ca o compensatie materiala pentru proprietatile preluate.

Acest sprijin a continuat sa fie acordat inclusiv in perioada regimului comunist tocmai datorita obligatiei asumate de catre stat in 1863.

O eventuala incetare a sprijinului statului fata de Biserica Ortodoxa Romana si alte culte ar trebui sa fie urmata, in mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericesti confiscate, care, insa, intre timp au fost folosite pentru improprietarirea succesiva a populatiei sarace. In plus, banul public oferit cultelor provine de la contribuabili care sunt in majoritate crestini ortodocsi.

2. Pana la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, proprietatile bisericesti erau administrate in cele doua Principate Romanesti - Tara Romaneasca si Moldova - de Casa Centrala a Bisericii. Veniturile realizate erau utilizate pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, construirea si repararea de biserici, salariile clerului, dar si pentru opera sociala sau infiintarea de scoli si asigurarea salarizarii cadrelor didactice. Biserica noastra contribuia cu bani la dezvoltarea invatamantului romanesc, dar si cu numeroase terenuri intravilane acordate in mod gratuit, pe care au fost construite scoli. Aceasta realitate se poate constata astazi in multe localitati, unde scoala este construita in imediata vecinatate a bisericii.

In anul 1860, veniturile Casei Centrale a Bisericii din cele doua Principate au fost incorporate direct in bugetele celor doua provincii, desi statul nu ar fi trebuit sa aiba niciun drept asupra acestora. In consecinta, statul si-a luat responsabilitatea sprijinirii unitatilor de cult si a personalului bisericesc.

3. Sprijinul de la bugetul de stat pentru culte nu se face din mila, ci reprezinta o recunoastere a contributiei cultelor la viata societatii romanesti. Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, “statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si de parteneriat social, statutul lor de factori ai pacii sociale, precum si rolul important al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlalte Biserici si culte recunoscute in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti” (art. 7, alin. 1 si 2).

4. Sprijinul de la bugetul de stat asigura doar in parte cheltuielile pentru salarizarea personalului clerical si neclerical al cultelor religioase. Potrivit statisticilor oficiale ale Ministerului Finantelor Publice, din cei 14.231 de preoti si diaconi ai Bisericii Ortodoxe Romane, peste 1.000 sunt  salarizati exclusiv din fondurile proprii ale unitatilor bisericesti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizati neclericali sunt platiti integral de Biserica. La aceste cheltuieli salariale ale unitatilor bisericesti se adauga si cele pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult (plata facturilor la curent electric, apa, gaze etc.), pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat de servicii sociale acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati non-profit ale cultelor religioase, conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, potrivit articolului 15, alin. 1, lit. f, din Codul Fiscal.

5. Statul roman nu finanteaza opera social-filantropica si cultural-educationala pe care Biserica Ortodoxa Romana o desfasoara in beneficiul unor categorii defavorizate din societate. In pofida crizei economice din ultimii ani, lucrarea sociala a Bisericii nu s-a diminuat, ci, dimpotriva, a cunoscut anual o usoara crestere. De exemplu, in anul 2012, pentru sustinerea activitatilor social-filantropice, desfasurate prin intermediul celor 679 de institutii sociale si 767 de proiecte si programe sociale, eparhiile Patriarhiei Romane au cheltuit aproximativ 70.000.000 lei, suma provenita din donatiile credinciosilor si alte venituri bisericesti proprii.

6. Sumele primite de  la stat sunt relativ mici, intrucat reprezinta doar 0,2% din bugetul de stat. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finantelor Publice, in anul 2013 celor 18 Culte recunoscute din Romania le sunt alocate de la bugetul de stat 487, 4 milioane lei din care 276,9 milioane lei pentru salarizarea personalului clerical, 174,1 milioane lei pentru salarizarea personalului neclerical si 36,4 milioane lei sprijin pentru constructii, restaurari etc. Suma de 487, 4 milioane lei reprezinta 0,2% din bugetul de stat pe anul 2013, respectiv 0,08% din PIB-ul Romaniei pe anul 2013. De pilda, contributia pentru culte de la bugetul de stat este de aproximativ 10 ori mai mica decat bugetul pentru Educatie (4, 4 miliarde lei).  

7. In majoritatea statelor europene, cultele religioase beneficiaza de sprijin financiar de la bugetul de stat, precum si de diferite scutiri fiscale cu scopul sprijinirii activitatii acestora in tarile respective.

Asadar, dupa cum exista un model german bazat pe traditia istorica si economica a Germaniei, tot asa exista si un model romanesc care tine cont de istoria, cultura, religia, traditia, realitatea sociala si economica din Romania. De altfel, fiecare stat din Uniunea Europeana are specificul sau. In acest sens, Tratatul privind functionarea Uniunii Europene mentioneaza ca "Uniunea respecta si nu aduce atingere statutului de care beneficiaza, in temeiul dreptului national, Bisericile si asociatiile sau comunitatile religioase din statele membre” (Partea I, Titlul II, art. 17, 1).

In concluzie, initiativa legislativa a Domnului Remus Cernea este irealista si inadecvata pentru contextul romanesc actual. Ea nu rezolva criza economica actuala, ci, dimpotriva, ar putea crea si o criza in relatia stat-culte religioase.
 
Sursa: Biroul de Presa al Patriarhiei Romane

.

09 Aprilie 2013

Vizualizari: 336

Voteaza:

Sprijinul de la bugetul de stat pentru culte este consecinta confiscarii proprietatilor bisericesti 1.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE