Traditii si obiceiuri in Saptamina Patimilor


Saptamina Mare, ultima saptamina a Postului Pastelui mai este numita si Saptamina Patimilor si are menirea de a pregati credinciosii pentru Inviere. Zilele de luni si marti din Saptamina Patimilor sint pregatitoare pentru orice credincios in vederea intelegerii sensului venirii lui Hristos in lume, patimilor si mortii sale, anume acela de a birui pacatul si moartea prin jerfa de Sine.

 

In aceste zile, la denii se citesc pilde despre imparatia cerurilor, impreuna cu psalmi si alte texte despre pocainta, despre parerea de rau pentru pacatele savirsite si, mai ales, despre adevarata iubire pentru Dumnezeu si pentru aproapele, manifestate in credinta, rugaciune, iertare, mila, fapte bune, rabdare etc. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vindut pe Iisus fariserilor, pe 30 de arginti. Joi este ziua in care a avut loc Cina cea de Taina, la care Hristos a prefigurat jertfa Sa prin fringerea piinii ( „Acesta este Trupul Meu, care se fringe pentru voi, spre iertarea pacatelor“) si prin oferirea vinului („Acesta este Singele Meu, al legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se varsa, spre iertarea pacatelor“).

Tot joi seara, Iisus a spalat picioarele ucenicilor sai, chiar si celui care l-a vindut, invatindu-i ca fiecare trebuie sa se supuna cu smerenie si dragoste fratilor sai. Dupa cina, Iisus a plecat in gradina Ghetsimani, unde s-a rugat cu lacrimi de singe si unde a fost, apoi, arestat de soldatii calauziti de Iuda. Dupa arestare, Iisus a fost judecat de arhierei (Sinedriu), de regele Iirod si de procuratorul roman Pilat din Pont. Joi seara are loc in fiecare biserica Denia celor 12 Evanghelii, la care se citesc textele din Noul Testament in care sint relatate patimile lui Iisus. Obiceiul cere ca, atunci cind preotul citeste din Evanghelie, credinciosii sa aprinda luminari si sa se aseze in genunchi (daca acest lucru este posibil). Vopsitul oualor in rosu se face in Joia Mare, urmind ca in Simbata Mare sa se coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite. Exista si citeva superstitii referitoare la aceasta zi si anume nu este bine sa dormi in Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi va ramine lenes un an intreg; daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul; mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pina in simbata dinainte de Rusalii; in credinta populara aceasta zi este termenul final cind femeile trebuie sa termine de tors cinepa. In Joia Mare mai sint si alte obiceiuri intre care acela ca se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Focul din Joia Mare se face aprinzind pentru fiecare mort cite o gramajoara, daca vreti sa fie si ei luminati pe lumea cealalta in unele locuri se duc la biserica bauturi si mincaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci. Alte traditii legate de aceasta zi sint nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mincat; se fac cununi pentru fiecare persoana din familie, cununi care se arunca pe acoperis pentru a se vedea, dupa vestejirea si caderea lor, cine va muri in decursul anului.

 

Traditii in Vinerea Mare

 

Vineri este ziua in care Iisus a fost biciuit, batjocorit de soldatii romani si de popor, a fost obligat sa-si poarte crucea pe drumul spre Golgota, a fost tintuit pe cruce, avind alaturi doi tilhari si a murit in chinuri, dupa care a fost ingropat in graba. Vineri seara se face Denia Prohodului, adica slujba inmormintarii lui Iisus, la care credinciosii participa, cintind prohodul. In credinta ortodoxa Vinerea Mare este recomandata ca zi de post negru pentru aceia care nu au probleme mari de sanatate. Sint exceptati de la post negru copiii si femeile insarcinate. Simbata spre duminica, la miezul noptii, incepe slujba Invierii. Preotul da credinciosilor vestea invierii lui Hristos, aprinzind in mod simbolic luminarile lor de la luminarea cu care iese din altar. Dupa terminarea slujbei, credinciosii duc aceasta lumina si la casele lor.

 

Spovedania

 

Inainte de a primi Sfinta impartasanie, credinciosul trebuie sa indeplineasca canonul primit de la preot, sa citeasca rugaciunile inainte de Sfinta Impartasanie (se gasesc in majoritatea cartilor de rugaciune), pe cit posibil sa nu faca pacate si, mai ales, sa nu se certe cu nimeni si sa nu faca rau cuiva, sa se roage cit mai mult si in ziua respectiva sa nu manince inainte de a se impartasi. Pentru a simti bucuria pascala trebuie sa ne pregatim in aceasta saptamina atit sufletul, cit si trupul, inasprind postul pe cit ne sta in putinta macar in aceste ultime zile, care sint si cele mai importante din Post. Dupa cum spune Sfintul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea ca si peste cel care a venit inca din ceasul intii la Hristos. Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi. Pentru Saptamina Patimilor sint caracteristice urmatoarele traditii: pastrarea linistii, a tristetii generale; focuri rituale; respectarea stricta a postului; interdictia unor importante lucrari casnice; ingrijirea locuintelor; curatenia prin curti; intreruperea provizorie a lucrarilor principale in cimp; confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare; taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori; tocmirea lautarilor pentru hora satului; impartasirea la biserica; iertarea reciproca intre oameni.

 

Un articol semnat de : Gabriel MICU

Monitorul de Vrancea

 

.

18 Aprilie 2006

Vizualizari: 5464

Voteaza:

Traditii si obiceiuri in Saptamina Patimilor 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE