Pelerinaj la manastirile din Romania

Aflandu-ne in frumoasa perioada a sarbatorilor de iarna ce aduc bucurie si speranta in sufletul fiecarui om de bine, putem zice ca oricine se gandeste si la cele sfinte. Pentru a intampina sarbatoarea Nasterii Domnului cu sentimentul duhovnic inaltat pana la ceruri ar fi placut sa mergem in pelerinaj la unele manastiri din tara noastra. Pelerinajele la locuri sfinte au ajutat multi crestini ce au facut aceste calatorii cu dorinta de a fi intr-un loc binecuvantat de Dumnezeu.

Principalul mijloc de apropiere de Biserica si de intarire a credintei in Dumnezeu il constituie pelerinajul, adica excursia la locurile intalnite in regiune a unei tari. Dupa astfel de calatorii, multe persoane credincioase au primit duhovniceasca mangaiere de care aveau nevoie.

Acestea sunt adevarate drumuri ale rugaciunii si meditatiei dar si al anumitor privatiuni, al jertfelor, facute cu suflet si cuget curat pentru iubirea de Dumnezeu.

Manastiri din nordul Moldovei
Un traseu placut si usor de urmat se poate face in partea de nord a Moldovei, unde putem zice ca suntem in inima duhovniciei romanesti. Aceasta, deoarece in aceasta zona se afla cele mai reprezentative - fara nici un gand partinitor fata de alte asezaminte din tara - manastiri ale tarii noastre. Aici se afla cea mai importanta concentrare de asezaminte religioase medievale din Europa, dupa Muntele Athos.

In inima Moldovei, la Iasi, Stefan cel Mare a construit in 1492, in vecinatatea curtii domnesti, biserica domneasca „Sf. Nicolae”.

In apropierea acesteia, zidita in 1635, se afla capodopera arhitecturii ortodoxe romanesti: Biserica „Sf. Trei Ierarhi”. Zidurile exterioare ale acesteia sunt brodate in relief, iar la inceput erau acoperite cu foita de aur. De mentionat ca muzeul bisericii adaposteste o tiparnita din 1640. Tot aici, in interiorul acesteia, se afla mormintele: ctitorului sau, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), al domnitorului-carturar Dimitrie Cantemir (1673-1723) si al primului domnitor al Principatelor Unite, Al. I. Cuza (1820-1873). Catedrala Mitropoliei, construita in 1887, numita si „mama tuturor bisericilor moldovenesti”, se afla in imediata apropiere a acesteia.
Alte manastiri, remarcabile monumente religioase, se gasesc pe colinele din apropierea Iasului: Golia, Cetatuia, Galata, Frumoasa.

Placand mai departe, la Suceava, ne intampina impozanta manastire aflata in centrul orasului si in care se gasesc moastele Sf. Ioan Cel Nou de la Suceava. Iesind din oras, si apucand un drum serpuit, o luam catre cea mai puternic fortificata manastire din tot spatiul romanesc, Manastirea Dragomirna, construita de Anastasie Crimca. Zidurile acesteia, ce au 11 m inaltime, sunt sprijinite de contraforti exteriori iar imprejur este un lac. Cele 4 turnuri din colturi au inaltimi diferite iar lor li se adauga turnul clopotnitei, plasat pe mijlocul laturii de sud, pentru a da un plus de vigoare fortificatiei.

In partea cea mai nordica a tarii, in apropiere de granita cu Ucraina, se afla Manastirea Putna, cladita de Stefan cel Mare pentru a-i fi loc de veci. Aceasta a fost construita in 1469, intr-o perioada de liniste si glorie, si a ramas pana astazi cea mai reprezentativa manastire pentru romani. Aici se gaseste unul dintre cele mai bogate muzee monahale, a carui colectie cuprinde, printre diferite manuscrise rare, broderii, obiecte de cult si icoana pe care Stefan obisnuia sa o poarte in timpul numeroaselor sale batalii. In apropierea manastirii se afla chilia Sf. Daniil Sihastrul, sapata de acesta in stanca.

De la Putna, continuandu-ne drumul spre sud, suntem intampinati de Manastirea Sucevita, ridicata intre 1582-1584 de fratii Gheorghe si Ieremia Movila. Aceasta incheie seria marilor realizari arhitectonice cu picturi exterioare construite in sec. XVI. Este o manastire fortificata, inconjurata de un zid inalt ce este strajuit de turnuri de aparare. Culoarea predominanta in picturile acesteia este verde, in diversele lui nuante. Ctitorita de Movilesti, Sucevita este aparata de ziduri de 6-7 m inaltime si 1,50 m grosime. Intrarea se face pe sub un turn patrat ce este facut din piatra si care este aflat pe latura nordica. Turnul din centrul laturii de est, prin care se face intrarea principala, are doua etaje, cu camere boltite si cu fante pentru archebuzieri. In apropiere de aceasta se afla Manastirea Moldovita, ctitorie a lui Petru Rares din 1532, ce are pictura murala din 1537. Este cea mai mare dintre bisericile ridicate in perioada de inflorire a stilului moldovenesc. Alaturi de cea a Voronetului, pictura Moldovitei reprezinta cel mai valoros ansamblu ramas din vremea lui Petru Rares. Mai bine pastrata decat oriunde altundeva, scena “Asediul Constantinopolului” impresioneaza prin forta si dramatism, exprimand patriotismul si grija pentru soarta tarii. In “Casa domneasca” din interiorul manastirii este amenajat un mic muzeu de arta feudala ingrijit de maicile de la manastire.

Continuand drumul ajungem la Manastirea Voronet, denumita si “Capela Sixtina a Estului”. Aici este o adevarata lume de povesti, pictata pe un petec de cer. Ctitorie din 1488 a voievodului Moldovei, Stefan cel Mare, biserica manastirii, acest “giuvaer al Bucovinei”, a fost construita in stil moldovenesc de epoca, picturile datand din timpul lui Petru Rares (1547). Lumina zilei da culorilor si mai ales celebrului “albastru de Voronet” o transparenta unica, ce a devenit astazi o expresie coloristica ce defineste o culoare specific romaneasca. Arta bizantina a fost influentata aici de fantezia pictorilor moldoveni: ingerii au chipul frumos al moldovencelor, arhanghelii vestesc din bucium, nu din trambite, iar cei purtati in rai sunt infasurati in stergare cu modele populare cu specific moldovenesc.

Manastirea Neamt ni se infatiseaza maiestuoasa, asemeni unei citadele ce strajuieste si intampina intrarea in una din cele mai frumoase regiuni moldave, unde predomina peisajele de munte si deal ce l-au inspirat pe Eminescu. Specialistii din domeniul religios o considera ca fiind adevarata sinteza a arhitecturii religioase din Moldova. Sfantul Stefan cel Mare a construit-o in 1497, poate in memoria citadelei Neamt aflata in apropiere, acolo unde a gasit adapost si incurajare intr-un moment nefavorabil. Aceasta manastire intru slavirea lui Dumnezeu, ca si alte edificii asemanatoare, era un centru al culturii, unde calugarii au creat lucrari caligrafice si tiparituri exceptionale pentru acele vremuri. In aceste locuri, un lant de biserici si manastiri ramane intiparit in mintea oricarui pelerin ce doreste sa descopere si sa-si imbogateasca cunostintele religioase. Continuandu-ne itinerariul, descoperim in imediata apropiere a acesteia alte podoabe ale duhovniciei si artei religioase romanesti. Manastirea Secu, aflata intr-o frumoasa poiana ce este imbiata de mireasma inaltimilor impadurite din apropiere, are aspectul unei fortarete. Este inconjurata de ziduri impunatoare ce au la colturi turnuri puternice de aparare. Tot aici, la intrarea in manastire, se afla o “marturie permanenta” a jertfei unor calugari din vremurile intunecate ale contropirilor turcesti: este vorba de cateva pete de sange care persista mereu, vizibile mult mai bine iarna, cand zapada se inroseste de aceste pete sangerii. De aici pana la Manastirea Sihastria se ajunge continuand drumul de pe valea ingusta a raului Secu, ea fiind asezata chiar in coasta unui platou al muntelui. In aceasta manastire a trait Parintele Cleopa, ce avea obiceiul sa-i intampine pe ce cei veniti sa primeasca povete si sa afle adevaruri de credinta cu celebra binete: “Manca-v-ar Raiul!”. Manastirea dispune de o tiparnita cu ajutorul careia editeaza diverse carti si lucrari intru imbogatirea cunostintelor din domeniul teologic.

Peste deal, cum ar zice cei din partea locului, se afla Manastirea Agapia - una dintre cele mai mari manastiri de maici din lumea Ortodoxiei - unde pot fi admirate picturile de inceput ale pictorului clasic Grigore Alexandrescu.

“Trecand codrii de arama”, cum frumos zicea Eminescu, ajungem la Manastirea Varatec. In aceasta manastire, poeta Veronica Micle s-a sinucis la numai 2 luni dupa ce dragostea sa, Poetul National, Mihai Eminescu, murise. Tot aici mai pot fi admirate atelierele de tesut covoare, cat si vestminte bisericesti, dar si un bogat muzeu religios.

Manastiri din Transilvania
Traversand muntii in Transilvania ajungem la manastirile ortodoxe ce poarta intre zidurile lor intreaga framantare a vietii bisericesti si istorice ale acestei parti a tarii. In aceasta zona istoria consemneaza, inca de la 1165, cea mai veche manastire din regiune, la Meses (Salaj).

Toate manastirile si schiturile mentionate de-a lungul timpului in Transilvania au constituit tot atatea centre spirituale si culturale pentru poporul roman de aici, multe din ele fiind ctitorite ca semn al legaturii indestructibile dintre romanii din toate provinciile romanesti. Supravietuirea a fost grea, cele mai multe dintre manastirile din Transilvania au avut parte de martiriu, fiind incendiate sau daramate din ordinul generalului Bukow, intre 1761-1762. Situata pe Valea Geoagiului, in apropiere de Cheile Rametului, Manastirea Ramet, vegheata de stanci, se dezvaluie calatorului ca un centru monahal alcatuit din biserica veche (sec. XVI), biserica noua (ridicata intre 1982 si 1988), chilii, trapeza, doua ateliere pentru covoare si case pentru oaspeti. Locul este marcat de amintirea calugarului Ghelasie care, in 1214, impreuna cu calugarul Romulus, a consolidat aici, pe temelia pusa de inaintasi, o biserica din piatra de rau. Biserica veche pastreaza 7 straturi de pictura din 7 epoci diferite: cea mai veche, de la 1300, ni-l infatiseaza pe Iisus in mormant si este situata in altar; cea mai noua pictura dateaza de la 1809. Bisericuta are o catapeteasma unica, cu doar doua intrari in Sfantul Altar, nu trei cum au bisericile obisnuite. Pe sub sfantul altar trece un izvor care se presupune a fi al Sfantului Ghelasie si se pastreaza si azi. Muzeul manastirii, adaposteste o bogata colectie de icoane vechi pe lemn si sticla, numeroase carti vechi, obiecte de cult si obiecte de arheologie - printre care si urma copitei asinului Sf. Ghelasie ramasa in piatra (punct de mare atractie al muzeului). La poalele Muntilor Fagaras, pe valea raului Sambata, poposim la manastirea Brancoveanu, ctitorita, in jurul anului 1696, de voievodul martir Constantin Brancoveanu pe locul unei biserici ridicate de catre bunicul sau. Renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc aici, este stiuta sub numele de „Manastirea Sambata”. Cazuta prada furiei unui alt general, manastirea a ramas in paragina vreme de circa 160 de ani, fiind restaurata partial de mitropolitul Nicolae Balan al Ardealului.

Al treilea ctitor al manastirii a fost Inalt Prea Sfintitul Doctor Antonie Plamadeala, care a rezidit din temelie incinta Manastirii Brancoveanu si sub indrumarea caruia au fost efectuate reparatii capitale si s-a restaurat pictura din biserica. Manastirea Sambata de Sus a fost reconstruita in perioada 1984-1988, avand astazi o noua incinta, un nou paraclis inchinat Sfintilor Brancoveni si o noua clopotnita, adapostind de asemenea si o importanta colectie de obiecte de patrimoniu. In padurea din imediata apropiere, a fost renovat si extins un altar unde se savarsesc slujbe religioase in aer liber. Decoratia exterioara este in piatra, dar mai ales pilastrii sculptati si panourile de piatra traforata din pridvorul bisericii dau o deosebita frumusete acestui monument. Braul de caramida asezat in zimti, acoperisul de sindrila si proportiile perfecte ne infatiseaza un monument vrednic de epoca domnitorului Brancoveanu. Un mare renume a adus manastirii atelierul de pictura pe sticla, unde se lucreaza atat picturi traditionale pe sticla, cat si creatii noi. Muzeul Manastirii Brancoveanu detine astazi una din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinand secolelor XVIII-XIX. Executate in mare majoritate in maniera popular-naiva, icoanele pe lemn, in care predomina stilul brancovenesc, vesminte preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si o valoroasa colectie de obiecte de cult. Fantana “Izvorul Tamaduirii”, atestata documentar din sec. al XVI-lea, este cea mai veche piesa din incinta manastirii, in jurul careia, de-a lungul timpului, petrecandu-se multe vindecari miraculoase. Dincolo de toate acestea si de frumusetea imprejurimilor, cand spui “Manastirea Sambata” te gandesti la parintele Teofil, iar cand spui “parintele Teofil”, sigur nu-l poti desparti de manastirea de la Sambata, “Poarta cerului”, “Tinda Raiului”, “Casa lui Dumnezeu” sau “Locul implinirilor”, asa cum ii spune parintele. La parintele Teofil vin oameni mai mult sau mai putin impovarati de pacate pentru a se despovara de ele si a se umple de Duhul lui Dumnezeu, dar si foarte multi tineri aflati in cautarea unui indrumator. Prin indrumarea I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala a fost construita, in 2003, cladirea „Academiei de la Sambata”, spre a servi la diverse simpozioane pe teme duhovnicesti.
Mergand catre centrul Transilvaniei, in judetul Cluj, intalnim Manastirea Nicula, atestata documentar la 1552, ea fiind un important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord. Biserica de lemn de astazi, in stil maramuresean, a fost adusa din satul Top (ctitorita in 1770). Aici se afla renumita icoana pictata de mesterul Luca din Iclod - Maica Domnului cu Pruncul - considerata ca fiind facatoare de minuni.

Un alt punct de referinta pentru viata monahala transilvana este manastirea Prislop, sau a Silvasului. Asezata in mijlocul unor paduri de mesteacan, intr-un cadru natural de o rara frumusete, manastirea a fost intemeiata de calugarul Nicodim in anul 1404, cu sprijinul domnitorului Mircea cel Batran. Aici se pare ca s-a si retras, spre sfarsitul vietii, Sfantul Nicodim de la Tismana si a copiat cunoscutul Tetraevanghel slavon din 1404-1405, una dintre marile valori ale patrimoniului cultural-artistic al tarii noastre. In apropierea acesteia se afla un lacas de nevointe si pustnicie in pestera Cuviosului Ioan de la Prislop. In manastire functioneaza un seminar teologic monahal, care are ca eleve atat maici, cat si fete laice. In iunie 1992, sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat pe Sfantul Cuvios Ioan de la Prislop, unul dintre monahii marcanti de la finele secolului al XV-lea. La manastirea Prislop a vietuit o lunga perioada parintele Arsenie Boca; mormantul sau constituie astazi loc de pelerinaj pentru crestinii care l-au cunoscut si in constiinta carora parintele a ramas ca un om cu viata sfanta.

In zona Banatului se afla Manastirea Sfanta Ana - Rohia, ce este cunoscuta pentru biblioteca cu 250.000 volume, dar mai cu seama pentru “Casa Poetului”, ultima resedinta a monahului si omului de aleasa cultura Nicolae Steinhardt. Preotul ctitor Nicolae Gherman a zidit manastirea in memoria fiicei sale, copila Anuta, ce a fost chemata la Domnul la varsta de numai 10 ani. Fetita s-a facut un binevestitor al voii Domnului, aparand in vis tatalui ei, nopti de-a randul, rugandu-l sa construiasca „o casa a Maicii Domnului” in Dealul Viei din hotarul Rohiei. Pentru ca locul pentru construirea bisericutei i-a fost descoperit parintelui ctitor prin vointa divina, s-a hotarat ca si biserica noua sa fie amplasata pe acelasi loc unde fusese construita, cu 70 de ani in urma, bisericuta veche.
Construita incepand cu anul 1991 pe una dintre colinele din apropierea aeroportului Targu-Mures, Manastirea Recea este un complex reprezentativ de arhitectura specific romaneasca. Piatra de temelie pentru sfanta biserica, cu hramul “Nasterea Maicii Domnului”, s-a pus la praznicul “Izvorul Tamaduirii” din 24 aprilie 1995, constructia fiind finalizata in 1996. Avand un caracter rustic romanesc, arhitectura ansamblului monahal de la Recea preia canoanele arhitecturale ale manastirilor din zona subcarpatica a Munteniei si ale celor din centrul si nordul Moldovei, cu influente bizantine si brancovenesti.

Manastiri din Tara Romaneasca
Mergand in Oltenia, in defileul Jiului, Manastirea Lainici se se infatiseaza ochilor avizi a descoperi asezaminte spirituale. Este atestata din sec. al XIV-lea, de pe timpul marelui reorganizator al vietii monahale romanesti, Sfantul Nicodim cel Sfintit, de la Tismana. Sfantul Nicodim a fost duhovnicul si sfetnicul marelui domnitor Mircea cel Batran. Intre anii 1810-1817, cativa boieri din Targu-Jiu au construit actuala biserica din zid a Manastirii Lainici. Noua biserica-catedrala din Manastirea Lainici, careia i s-a pus piatra de temelie in 1990, este inedita prin planul sau arhitectonic, cuprinzand doua biserici suprapuse.

In comuna Tismana, te intampina cu profunzimea rugaciunii manastirea Tismana, cel mai vechi asezamant monahal din Tara Romaneasca. Ctitorita din lemn de tisa de Sfantul Cuvios Nicodim de la Tismana, a fost sfintita in 1378. De-a lungul timpului s-au facut diverse interventii si transformari cu influente neogotice care i-au adus infatisarea de astazi, deosebita de cea initiala. Cuviosul Nicodim a infiintat in aceasta manastire prima scoala din tara de caligrafi si copisti de carti bisericesti in diverse limbi. Aici a functionat si prima scoala de calugari invatati dintre care se recrutau viitorii episcopi, mitropoliti, diaci pentru cancelariile domnesti si boieresti. In anul 1406 are loc la Manastirea Tismana intalnirea lui Mircea cel Batran cu regele austro-ungar Sigismunt de Luxemburg, in incercarea unei aliante impotriva turcilor, prezent fiind si Cuvinciosul Nicodim. Tot manastirea Tismana a fost si locul de organizare a revolutiei de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu. In apropiere se afla frumoasa cascada de 40 m a raului Guenisa, ce curge pe sub manastire.

Pe Valea Oltului, cum mergi de la Valcea catre Sibiu, zidurile manastirii Cozia rasar parca din valurile raului, inchizand intre ele o lume de amintiri, de fapte eroice, de figuri legendare. Zidita intre 1387-1388 pe locul unui vechi lacas de cult, manastirea a ramas, cu toate adaugirile si prefacerile aduse in veacurile urmatoare, cea mai frumoasa ctitorie a domnitorului Mircea cel Batran, al carui portret si mormant se afla aici. Tot aici isi doarme somnul de veci nefericita mama a lui Mihai Viteazul, calugarita sub numele de Teofana, ce a murit dupa cinci ani de la uciderea fiului ei. Cand ajungem in vechea capitala a Tarii Romanesti, Targoviste, putem sa vedem inca din oras Manastirea Dealu. Aceasta are acest nume pentru ca este situata chiar pe varful dealului ce domina orasul. In trecutul zbuciumat a avut un rol important in istoria Bisericii noastre. Este o importanta necropola domneasca, tot aici aflandu-se din 1603 capul lui Mihai Viteazul, adus aici prin grija clucerului Radu Buzescu. In aceasta manastire a fost tiparita prima carte din Romania de catre calugarul Macarie, tipograf si carturar, ce a organizat cel de-al patrulea centru tipografic european de scriere in chirilica.

Asa cum zice si balada Mesterului Manole: “Pe Arges in jos, pe un mal frumos.” se afla, in localitatea cu acelas nume, Manastirea Curtea de Arges. Aceasta a fost construita de catre domnitorul Neagoe Basarab, fiind una dintre cele mai reprezentative constructii bisericesti ale secolului al XVI-lea. In interior impresioneaza realizarea sculpturala a celor 12 coloane, ornamentate cu motive florale, ce-i reprezinta pe cei 12 Sfinti Apostoli ai lui Hristos. Din anul 1517, aici se afla moastele Sfintei Filofteia de Tarnovo, care au fost aduse in fosta cetate bulgara in anul 1396. Mai este cunoscuta si prin legenda Mesterului Manole, care si-a sacrificat sotia, zidind-o de vie intr-unul din pereti.

Calatorind prin Dobrogea si ajungand in apropierea comunei Niculitel din judetul Tulcea, intalnim Manastirea Cocos. Denumirea a luat-o de la dealul zis al Cocosului - unde noaptea se auzea, uneori, cantatul unui cocos salbatic. Calugarii traitori la aceasta mananstire spun ca acest cantec se mai aude si astazi. Aceasta manastire este situata pe o mai veche vatra pustniceasca integrata in pitorescul stravechilor munti dobrogeni. Invaluita in mireasma mereu proaspata a padurilor de tei, aici este un permanent pelerinaj, prielnic reculegerii duhovnicesti. In apropierea acesteia a fost descoperita cripta cu moastele a patru martiri ai unei vechi asezari romane. In judetul Constanta intalnim Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei, situata in padurea de langa localitatea Ion Corvin. Este primul lacas de cult prin care a patruns crestinismul in tara noastra. In acest loc a vietuit si sihastrit apostolul lui Hristos cand a crestinat pe stramosii nostri, hirotonisind preoti care sa transmita mai departe invataturile dreptei credinte. Sfantul Apostol Andrei a fost ales ocrotitor al Romaniei, deoarece este singurul apostol ce a predicat Evanghelia pe meleagurile noastre.

.

15 Decembrie 2005

Vizualizari: 20398

Voteaza:

Pelerinaj la manastirile din Romania 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE