Romanii s-au comportat in mod civilizat, in perioada desfasurarii Sarbatorilor Pascale, rezulta din raportarile celor peste 38.000 de jandarmi care au vegheat, in intervalul 19-24 aprilie a.c., la ordinea si siguranta publica, in zona lacasurilor de cult, in cele unde se concentreaza mari aglomerari urbane, precum si in cele de agrement din toata tara.

Potrivit Biroului de presa al Jandarmeriei Romane, efectivele mentionate au urmarit prevenirea faptelor antisociale, precum cersetoria, vagabondajul, prostitutia, talhariile, consumul de bauturi alcoolice in locuri neautorizate, consumul si traficul de droguri, actele de violenta aflate in perimetrul a 680 de lacasuri de cult, din gari, autogari, piete, targuri, metrou etc, precum si in 155 de zone de agrement.

Totodata, in unitatile de jandarmerie au fost constituite rezerve de interventie in timp scurt pentru aplanarea eventualelor conflicte, pentru restabilirea ordinii publice sau sprijinirea elementelor de serviciu aflate in dispozitivele de ordine publica. Pentru ca nimic sa nu tulbure solemnitatea celei mari sarbatori crestine de peste an si pentru ca fiecare dintre noi sa primeasca Lumina cea Sfanta cu bucurie si liniste, Politia Romana a suplimentat efectivele de politisti. Potrivit Serviciului informare si relatii publice al Inspectoratului General al Politiei Romane, cei aproximativ 32.000 de politisti care au fost mobilizati pentru a mentine ordinea si linistea publica, precum si pentru a preveni faptele antisociale si-au indeplinit cu succes nobila misiune, la nivel de tara, nefiind inregistrate evenimente deosebite. In Capitala, 700 de jandarmi din cadrul Directiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucuresti au asigurat un climat de normalitate pe timpul slujbelor religioase de la Catedrala Patriarhiei B.O.R., Manastirea Casin, Manastirea Cristiana, Manastirea Antim, Schitul Darvari si la bisericile: Popa Soare, Radu Voda, Sf. Spiridon Nou, Domnita Balasa, Sf. Elefterie, Sf. Treime si Sf. Nicolae.

La Slujba Invierii, ierarhii din toata tara au facut apel la solidaritate cu sinistratii
Cateva milioane de romani au participat la Slujba de Inviere si au luat lumina de la preotii ortodocsi care, cu totii, i-au indemnat pe credinciosi sa se roage si sa sprijine familiile a caor viata a fost distrusa de apele revarsate ale Dunarii. Peste 5.000 de credinciosi din Capitala au participat la slujba de la Catedrala Patriarhala si au ascultat mesajul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist, care a reiterat, cu acest prilej, apelul de ajutorare a sinistratilor. Alaturi de sinistratii din localitatea Rast a fost Mitropolitul Olteniei, Teofan, care nu a mai oficiat in acest an Slujba de Inviere la Catedrala Mitropolitana “Sf. Dumitru” din Craiova, asa cum obisnuia, ci in tabara sinistratilor, unde altarul a fost improvizat intr-un cort militar. Chiar daca nu au putut sa se pregateasca asa cum obisnuiau in fiecare an pentru a intampina Sfintele Sarbatori de Pasti, multi dintre sinistratii din Rast au venit la Slujba de Inviere unde s-au rugat la Dumnezeu sa le dea putere pentru a putea sa treaca peste aceasta suferinta ce s-a abatut asupra lor. Peste doua mii de credinciosi au participat, in Cluj-Napoca, la prima Slujba de Inviere oficiata de Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, Bartolomeu Anania, dupa ridicarea sa in rang.

In acest an, Invierea a fost oficiata in Piata Avram Iancu, din fata Catedralei Mitropolitane, iar din cauza aglomeratiei s-a renuntat la inconjurarea bisericii de trei ori, asa cum cerea traditia. Pentru prima data in ultima jumatate de secol, credinciosii ortodocsi din Sibiu au mers la miezul noptii, la Slujba de Inviere, care a fost oficiata, in Catedrala Mitropolitana, in premiera, de catre noul Mitropolit al Ardealului, Laurentiu Streza. La Catedrala Mitropolitana din Timisoara s-au adunat mii de credinciosi care au ascultat liturghia arhiereasca savarsita de Mitropolitul Banatului, Nicolae, iar preotii tuturor lacaselor de cult au rostit pericopa in cele 12 limbi ale semintiilor crestine. Sute de credinciosi ortodocsi au luat parte, in noaptea de sambata spre duminica, la Slujba de Inviere oficiata de Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Daniel, in Catedrala Mitropolitana din Iasi. Pe malul marii, in Mangalia, peste 10.000 de credinciosi, foarte multi dintre ei tineri, au participat la Slujba de Inviere savarsita de un sobor de preoti, la altarul inaltat de Arhiepiscopia Tomisului, conform unui obicei instituit de autoritatile locale in urma cu cinci ani. Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a oficiat slujba la Pestera Sfantului Andrei, primul lacas crestin din Romania, unde se afla si un izvor facator de minuni. Desi la manastire nu se consuma carne, dupa Slujba de Inviere a fost organizata o masa la care s-a servit carne de miel gatita de calugari. Transportul credinciosilor la manastire a fost asigurat gratuit, cu autocare puse la dispozitie de Arhiepiscopie.

A inceput Saptamana Luminata
Prima saptamana dupa Invierea Domnului, Saptamana Luminata, este pusa sub semnul innoirii. In fiecare zi a Saptamanii Luminate, Biserica Ortodoxa are ritualuri specifice. Luni si marti se savarseste Slujba Utreniei si a Liturghiei, exact ca in duminica Invierii. In unele manastiri si biserici parohiale se face si slujba Lititiei, o procesiune in care preotii si credinciosii se roaga pentru ocrotirea tarii si pentru bogatia roadelor pamantului. In Vinerea Luminata a Pastilor, Biserica sarbatoreste Izvorul Tamaduirii, inchinata Maicii Domnului - se sfinteste apa unita cu Sfanta Liturghie, iar aghiazma poate fi folosita de credinciosi, in fiecare zi, pentru intarire sufleteasca si vindecare trupeasca. Sambata se fac slujbele obisnuite, iar prima duminica de dupa Pasti, Duminica Tomei, marcheaza momentul intalnirii dintre Sfantul Apostol Toma si Mantuitor, intalnire care ii da si apostolului “necredincios” dovada Invierii Domnului. Luni, dupa Duminica Tomei, se face prima pomenire a mortilor, cunoscuta si sub numele de Pastele Blajinilor. Anul ritual crestin incepe in Duminica Invierii, socotita in popor ca sfarsit si inceput de ciclu calendaristic, urmand arhaicul model al mortii si al reinvierii naturii prin sacrificiul divinitatii. El a fost calculat dupa stravechiul an lunar, pe care il foloseau si dacii. Anul nou crestin, numit in popor “Anul Mic”, este de fapt o perioada structurata binar: Saptamana Intunecata (Saptamana Patimilor ) si Saptamana Luminata (cea de dupa Inviere). Aceste doua saptamani, avand la mijloc Pastile, sunt incadrate de Florii si de Duminica Tomii. Anul Mic cuprinde 12 zile, simbolizand cele 12 luni ale anului.

.