Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla

 
Azi se praznuieste trecerea la vesnicie a Sfintei Cuvioasa Teodora de la Sihla ce s-a nascut in satul Vanatori, jud. Neamt, pe la anul 1650 si a fost una dintre cele doua fiice ale lui Stefan Joldea, armas(dregator domnesc) la cetatea Neamtului. Inca din tinerete Teodora a cunoscut o grea incercare a vietii, deoarece sora ei, Marghiolita, a fost rapusa de o moarte tragica. Acest eveniment a zguduit-o adanc pe Teodora, atunci incoltindu-i gandul retragerii din lume. Parintii, indurerati de pierderea unei fiice, nu s-au impacat cu gandul sa o piarda si pe cea de-a doua, astfel ca nu au lasat-o pe Teodora sa-si implineasca acest gand, ci au casatorit-o, la vremea cuvenita, cu un tanar de prin partile Tarii de Jos.

N-a trecut multa vreme si parintii Teodorei s-au sfarsit din viata. Neputand sa aiba copii, Teodora era din ce in ce mai puternic urmarita de gandul lepadarii de lume. Amandoi sotii s-au invoit sa mearga la o manastire, Teodora a intrat la schitul Varzaresti-Vrancea, iar sotul ei s-a calugarit cu numele de Elefterie la schitul Poiana Marului.

Cand a intrat in manastire, Teodora era la varsta de 30 de ani. Egumena manastirii, vazand tineretea si ravna ei pentru cele duhovnicesti, a luat-o ca ucenica, iar dupa aceea, a incuviintat tunderea in monahism a Teodorei. Navalirea turcilor prin acele locuri a determinat pe egumena sa ia cu sine cateva ucenice, printre care si Teodora, si s-a retras in locuri mai tainice si mai sigure, la hotarul dintre muntii Buzaului si ai Vrancei. Aici, ele au ridicat un mic altar si o locuinta modesta, nevoindu-se in priveghere, post si rugaciune. Dupa aproape 10 ani de nevointa in acest loc tainic, Teodora s-a indreptat spre muntii Neamtului unde a vietuit pustniceste intr-o chilie din preajma schitului Sihastria. Viata ei era rugaciune, veghe si cugetare dumnezeiasca adanca, iar hrana era oferita de padure: bureti, urzici, mure, macris, alune, zmeura. Din cand in cand mai primea si pesmeti si poame uscate, de la schit. S-a intamplat ca la o noua navalire a turcilor, Cuvioasa sa fie vazuta de acestia, astfel ca au inceput s-o urmareasca. Fugind, Teodora s-a adapostit in pestera care si astazi ii poarta numele, traditia mentionand ca la rugaciunea ei stanca s-a despicat, adapostind-o pe Cuvioasa.

Inainte de trecerea ei la cele vesnice, egumenul Sihastriei a observat ca pasarile aveau un comportament neobisnuit, luand paine si zburand spre Sihla. El a trimis doi ucenici sa vada ce se intampla cu acele pasari iar acestia au gasit-o pe Cuvioasa Teodora in rugaciune, inaltata de la pamant, asemenea Cuvioasei Maria Egipteanca. Ea le-a povestit despre apropiatul ei sfarsit si i-a rugat sa mearga la manastire pentru a-i aduce un preot si un diacon pentru a se impartasi cu Sfintele Taine. A doua zi dimineata, ieromonahul Antonie si ierodiaconul Lavrentie au venit la pestera Cuvioasei impartasind-o cu Sfintele Taine. Imediat dupa aceasta, Cuvioasa si-a dat sufletul in mainile Domnului, rostind cuvintele: "Slava, Tie, Doamne, pentru toate". Moastele sale au fost asezate in pestera, in scurta vreme aceasta devenind loc de pelerinaj pentru multimi de credinciosi.

Cuviosul Elefterie, care fusese sotul Teodorei, a venit sa-si petreaca cei din urma ani ai vietii sale la Sihastria, aproape de locul de odihna al Cuvioasei. In 1830, trupul facator de minuni al Cuvioasei a intrat in posesia familiei Sturza, a fost asezat intr-o racla de argint si a fost dus la biserica din satul Miclauseni-Iasi. De acolo, in 1856, moastele au ajuns la lavra Pecerska din Kiev, unde se afla si astazi. Pe racla ei se afla inscriptionate, in limbile slavona si romana, cuvintele: "Sfanta Teodora din Carpati".

Virgil Nesa

.

06 August 2010

Vizualizari: 2621

Voteaza:

Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE