Mogosoaia, palatul domnesc


Mogosoaia, palatul domnesc

Cu o istorie mai veche de 300 de ani, Palatele Brancovenesti de langa Bucuresti sunt o minune arhitectonica si un loc de relaxare departe de oras.

 

 La 14 kilometri nord-vest de Bucuresti se inalta mandre in soare Palatele Brancovenesti de la Mogosoaia, una dintre cele mai frumoase si mai bine pastrate resedinte ale lui Constantin Brancoveanu.

Minunea arhitectonica este rupta parca din basmele cu printi si printese si spune o poveste veche de peste 300 de ani. La Mogosoaia vin oamenii sa admire camerele domnesti ale Brancovenilor, sa calce pe mozaicul din aur elvetian, sa se bucure de frumusetea gradinilor florentine ale Printesei Martha Bibescu, sa se plimbe prin livada sau sa stea pe malul lacului.

Despre Mogosoaia s-a vorbit mult, s-au scris sute de pagini.

Iata ce spunea arhitectul G.M. Cantacuzino despre resedinta domneasca de langa Bucuresti: "Asezat pe acest ses valah care a fost de atatea ori pustiit de razboaie, in vecinatatea acestei capitale care s-a dezvoltat inorganic, Mogosoaia si-a trait istoria nu fara drame, nu fara intreruperi, dar totusi pe linia unei perfectionari. Mogosoaia nu este numai infatisarea unui trecut, dar tot atat si expresia unui prezent viu, marturia unei deveniri. Iata de ce Mogosoaia are un loc aparte printre monumentele istorice ale Romaniei".

Mostra de stil brancovenesc autentic

Atras de frumusetea si linistea locului, Constantin Brancoveanu a cumparat la Mogosoaia mai multe terenuri si case de la boieri in ianuarie 1681. Viitorul domn a construit la Mogosoaia mai intai o biserica, ce a fost terminata la 20 septembrie 1688.

O luna mai tarziu, vel logofatul devine domn al tarii, iar in 1702, pe malul lacului Brancoveanu termina constructia palatului, dupa modelul celui de la Potlogi (ridicat in 1698). Edificiul de la Mogosoaia este incadrat de specialisti in stilul brancovenesc, o combinatie de elemente venetiene si otomane, de renastere italiana si arta bizantina.

Parterul cuprindea opt incaperi destinate slujitorilor, iar etajul era rezervat in intregime familiei domnesti. Aici era apartamentul domnului (doua incaperi si marea sala a spatariei, unde se intrunea Divanul Domnesc si se tineau diverse ceremonii si petreceri), apartamentul doamnei (compus din doua incaperi) si un alt apartament mai mic. La etaj, pe fatada dinspre lac, se afla cel mai rafinat element de arhitectura al palatului de la Mogosoaia: "loggia", unde-i placea domnitorului sa se odihneasca, departe de grijile tarii.

Martha Bibescu, printesa salvatoare

Dupa executarea domnului Brancoveanu si a celor cei patru fii ai sai, in 1714, palatul se transforma in han turcesc, iar arhitectura sa are de suferit de pe urma raidurilor otomane din secolul al XVIII-lea. Ulterior, palatul rascumparat de Stefan Cantacuzino a fost redat urmasilor lui Brancoveanu. Dupa moartea vaduvei lui Brancoveanu, palatul a intrat in posesia marelui ban Constantin Brancoveanu, nepotul domnului. Urmasul acestuia, Nicolae, aliat al rusilor in razboiul ruso-turc din 1769-1774, a atras mania turcilor, care au pustiit cumplit Mogosoaia.

Dupa mai multi ani, timp in care de palat s-au ocupat mai multi urmasi ai Brancovenilor, in 1911, Mogosoaia a fost cumparata de Martha si George Valentin Bibescu.

Noua stapana a palatului, Martha, a inceput lucrarile de restaurare cu ajutorul unor maestri italieni, care i-au dat palatului un aspect venetian. Martha Bibescu are meritul de a fi salvat de la pieire "cea mai frumoasa cladire civila din epoca clasica voievodala". Ei i se datoreaza aproape tot ce poate fi admirat astazi la Mogosoaia.

PLEDOARIE

"O expresie a spiritului epocii brancovenesti"

Ansamblul de la Mogosoaia este dovada cea mai vie a frumusetii stilului brancovenesc autentic. "Palatul domnesc de langa Bucuresti este foarte important in ansamblul culturii si artei brancovenesti. Vorbim despre un complex pastrat cu toata coerenta stilului, care a ramas in datele initiale, cu toate ca a suferit mai multe lucrari de consolidare si restaurare", spune criticul de arta Pavel Susara.

Palatele de la Mogosoaia sunt o expresie a spiritului epocii brancovenesti si a datelor stilistice ale epocii. "Situl ca atare - cu parcul Marthei Bibescu, aleea spre padurea cu castani, livada, deschiderea palatului spre lac si bisericuta de la intrare, cuvnia, pivnita, ghetaria, tot ce exista la Mogosoaia - spune foarte multe despre modul in care era inteles un domeniu domnesc din Tara Romaneasca", puncteaza Susara. Potrivit criticului, palatele aduc laolalta mai multe elemente - apa, padurea, factorul uman, reunindu-le intr-un set de norme si de valori culturale.

"Este pacat insa ca ansamblul de la Mogosoaia este agasat de vecinii de peste lac", incheie Susara, referindu-se astfel la vilele kitsch-oase de vizavi de Palatul Brancovenilor.

OASPETI DE SEAMA

Vizitat de Patriarhul Miron Cristea si Antoine de Saint-Exupery

Ansamblul Mogosoaia este afiliat la doua retele culturale internationale: "Pepinieres europeennes pour jeunes artistes" si "Network pluridisciplinaires Cultural Centre", ambele finantate de Consiliul European si Comunitatea Economica Europeana.

Astazi, sa vizitezi Centrul de Cultura Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului te costa 4 lei noi. Cladirea palatului adaposteste Muzeul de Arta feudala brancoveneasca, in care pot fi admirate picturi, manuscrise, carti cu ornamentatii, obiecte de cult, mozaicul elvetian cu foita din aur si tabloul votiv al Brancovenilor.

C. Argetoianu: "Minune de jur-imprejur"

Vizitand palatul in iunie 1932, C. Argetoianu a vazut la Mogosoaia "o minune arhitecturala. Minune pe dinafara, minune pe dinauntru, minune de jur-imprejur - minune de la tainica gradinita florentina si pana la terasele inflorite ce-si scalda treptele in apele statute ale lacului, pe oglinda caruia se lafaiesc foile largi de nufar. Totul e armonios in aceasta opera fara distonante".

Pana in 1945, pragul palatului a fost calcat de personalitati romane si straine. De frumusetile de la Mogosoaia s-au bucurat si Patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Tatarescu, Nicolae Iorga sau Pamfil Seicaru, dar si scriitorul Antoine de Saint-Exupery sau ministrul Elvetiei Rene de Weck.

FISA TEHNICA

"Minunea" cu pauni

Plan rectangular. Asezat pe malul lacului, intr-o curte dreptunghiulara imprejmuita de ziduri puternice, palatul are un plan regulat, rectangular, si se inalta pe trei niveluri: subsol (pivnita), parter si etaj. Pivnita se remarca nu numai prin dimensiuni (16,05x14,10 metri), ci si prin masivitate. Palatul e inconjurat de gradinile italiene, mici labirinturi de gard viu, unde se plimbau paunii Marthei Bibescu, pe care-i admira Patriarhul Miron Cristea.

Villa Elchingen. Pe latura de rasarit, in centru, se afla poarta de intrare in curtea palatului, deasupra careia, la inceputul secolului al XIX-lea, s-a construit un foisor. Langa poarta se afla mai multe incaperi pentru corpul de garda si cuhnia - bucataria domneasca. In coltul de est al curtii se afla Villa Elchingen, construita de Printul Nicolae G. Bibescu. Astazi, in Villa Elchingen e un restaurant unde se pot manca preparate traditionale si se organizeaza nunti.

Zeita Minerva. Pe latura de nord a curtii palatului se afla o poarta monumentala care duce spre livada (astazi fara pomi roditori), al carei element remarcabil este frontonul, ce contine un grup statuar neoclasic, avand-o in centru pe zeita Minerva. Sculptura dateaza din 1820.


Cavoul cu printi. Parcul Palatului adaposteste, la umbra castanilor, o adevarata necropola de familie - aici si-au gasit odihna vesnica Printul Nicolae G. Bibescu si sotia sa, Helene-Louise Ney d'Elchingen, Printul George Bibescu, Printesa Elisabeta Bibescu, Printii Mihai si George Basarab-Brancoveanu.

 

Oana Botezatu

 

 

 

.

15 August 2007

Vizualizari: 1941

Voteaza:

Mogosoaia, palatul domnesc 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE