Jandarmii au impartit apa de Boboteaza!


Curajosii au intrat ieri in apa pentru a recupera crucile aruncate de preoti. Frigul nu i-a oprit sa respecte traditia de Boboteaza. Mii de credinciosi din toata tara au mers la biserici pentru a lua Agheasma Mare. Viscolul nu a dat de furca doar credinciosilor, ci si autoritatilor locale care au facut cu greu fata caderilor masive de zapada.

Dealul Mitropoliei au fost umplut ieri de credinciosi inarmati cu sacose pline de sticle pe care apoi le-au umput cu Agheasma Mare.

Neinduplecati de frigul si de ninsoarea viscolita de afara, oamenii s-au asezat cuminti la rand de teama ca nu vor apuca sa ia apa sfintita de un sobor de preoti in frunte cu Patriarhul Teoctist. Spre deosebire de anii trecuti, injuraturile si tipetele nu s-au mai auzit.

Bucurestenii au asteptat linistiti ca jandarmii sa le umple sticlele, dupa ce au vazut multimea de butoaie pe care preotii le-au sfintit de trei ori. Despre agheasma adusa de la biserica in ziua de Boboteaza se crede ca este buna de leac. Este pastrata tot anul intr-un vas, langa icoana, si are calitatea de a nu se altera in timp, chiar daca vasul nu este acoperit. Oamenii mai spun ca din batrani au auzit ca, daca ninge sau ploua de Boboteaza, este semn ca vor fi recolte slabe. "Vin an de an aici sa iau agheasma si ori de cate ori ma doare cate ceva o gura din aceasta apa ma vindeca", ne-a povestit o doamna in varsta care isi scutura picioarele de frig.

Inghesuiala la Timisoara

Si la Catedrala Mitropolitana din Timisoara credinciosii au venit inca de dimineata. Aici se pare ca oamenii n-au putut sa-si tina in frau dorinta de a pleca cat mai repede acasa cu sticlele de apa sfintita. "E mai rau ca la meci aici. Atata se inghesuie si se imping", a spus un tanar, asezat si el la rand. "Pe vremuri, stramosii luau apa de la Boboteaza si o varsau la culturile de grau, porumb, mere si pere, si recolta era imbelsugata. Pe tot parcursul anului, oamenii scoteau apa atunci cand erau loviti de boala", a declarat unul dintre preotii care au oficiat slujba de la Catedrala Mitropolitana din Timisoara.

Sfintirea apelor Dunarii

Mii de suflete au asistat ieri la slujba de binecuvantare a apelor, oficiata pe Faleza din Galati de catre episcolul Dunarii De Jos, Prea Sfintia Sa dr. Casian Craciun, impreuna cu un sobor de preoti. Galatenii au putut lua din Marea Agheasma, Episcopia Dunarii de Jos punand la dispozitia credinciosilor 12 cazi de lemn cu peste 3.500 de litri de apa binecuvantata.

Potrivit traditiei, dupa slujba de sfintire a apelor Dunarii, PS Casian Craciun a urcat la bordul Panzarului Moldovenesc si a aruncat crucea de lemn in apele Dunarii, iar pentru prinderea acesteia s-au aruncat in apa inghetata

11 temerari. In momentul in care cei 11 curajosi, cu varste cuprinse intre 21 si 55 de ani, s-au aruncat in apele Dunarii, un pluton de infanteristi din garda de onoare a Batalionului 300 Infanterie "Sf. Andrei" a tras mai multe focuri de arma in aer. Norocosul care a reusit sa prinda Crucea este galateanul Costel Dumitru, de

25 de ani, tanarul participand la astfel de intreceri de sase ani. "Este a treia oara la rand cand prind crucea si cred ca din credinta reusesc in fiecare an. Dedic aceasta cruce nepotului meu si familiei mele", a afirmat curajosul galatean care a spus ca va oferi crucea unui om de stat care a facut si va face multe pentru galateni.

Superstitii si ritualuri

Desi pare greu de crezut, locuitorii comunei Izvoru, judetul Giurgiu, organizeaza in fiecare an de Boboteaza curse de cai. Inca de la primele ore ale diminetii, cei mai tineri si mai curajosi baieti din sat se aduna in mijlocul satului calare pe cai impodobiti de sarbatoare pentru a participa la traditionala cursa de cai.

Aceasta face parte dintr-un ritual ce incepe la biserica o data cu slujba de Boboteaza, dupa care enoriasii se deplaseaza pe jos, alaturi de preot, in locul de unde izvorasc apele in sat. Intrecerea se desfasoara pana la capatul satului si inapoi. Cel care ajunge primul la izvoare are dreptul sa sarute fata pe care o vrea de nevasta. In comuna damboviteana Morteni se desfasoara de Boboteaza o sarbatoare unica in tara, cea a Geavrelelor. Cuvantul "geavrea" vine din limba turca si inseamna batista. Vechimea acestui obicei nu este cunoscuta. Obiceiul consta in impodobirea unor prajini de aproximativ 14 metri cu geavrele, batiste cusute manual de fetele nemaritate. Fetele care cos cat mai multe geavrele vor avea sanse mai mari sa se marite. Unul dintre obiceiurile pastrate in cateva asezari prahovene, intre care si comuna Apostolache, este botezul cailor de Boboteaza. Satenii isi aranjeaza si impodobesc caii inca de la primele ore ale diminetii si merg apoi cu ei in fata bisericii pentru a fi stropiti cu agheasma. Satenii se roaga apoi pentru sanatatea animalelor, dar si pentru recolte bogate.

.

08 Ianuarie 2006

Vizualizari: 1165

Voteaza:

Jandarmii au impartit apa de Boboteaza! 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE