In geografia culturala a Europei sunt orase din rasaritul continentului nostru care s-au infratit cu metropole occidentale, practicand un parteneriat roditor. In cazul Germaniei, calatorii care au colin-dat tinuturile romanesti au fost cuceriti de farmecul tarii de la Dunarea de Jos si au creat legaturi cu diferite centre si institutii romane. In Freiburg, ele au culminat cu infratirea dintre Universitatea ieseana "Al. I. Cuza" si Universitatea freiburgheza "Albert-Ludwig", un sistem de cooperare stiintifica, rezistand chiar in timpurile grele din epoca Ceausescu.
Infiintarea Facultatii de Teologie din Iasi a adus un element nou in parteneriatul intrauniversitar Iasi-Freiburg, instaurandu-se un dialog interconfesional profund. La acesta s-a adaugat vizita Corului "Theologus" al Facultatii de Teologie Ortodoxa "Dumitru Sta-niloae". Sub conducerea pr. Alexandrel Barnea, dirijorul corului, junii cantareti au deschis porti largi catre o Romanie putin cunoscuta, cand au adus salutul prietenilor ieseni, cu ocazia zilelor de Advent, premergatoare Nasterii Domnului, in atmosfera locala atat de pregnanta. Glasul lor a rasunat in tot cuprinsul orasului de la poalele Muntilor Padurea Neagra, stabilind corect pozitia Romaniei in lumea moderna. Pentru prima data, freiburghezii au putut asculta, printre altele, cantarile scolii muzicale de la Manastirea Putna (sec. XV-XVI), "Alleluijah" a protopsaltului Evstatie sau Trisanghionul "Agios o Theos", de Ioan Hrisafi. Piese cuceritoare au fost, ca de obicei, colindele de Craciun, ca si cantarile lui Anton Pann si Ioan D. Chirescu.
In opinia publica, prezenta romaneasca a fost inscrisa ca un eveniment de mare frumusete si armonie, preconizand intarirea colaborarii dintre cele doua tari. .
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.