Traditii romanesti - Macinicii


Cu exceptia romanilor, tuturor popoarelor li se cunoaste data oficiala a adoptarii crestinismului. De aceea, se spune ca poporul roman s-a nascut crestin.

Adevarul e ca intre zalmoxianism si crestinism exista uluitoare asemanari, astfel explicandu-se cum romanii au trecut, aproape fara sa-si dea seama, la noua religie. Printre altele, geto-dacii tineau post miercurea si vinerea, asa cum demonstreaza cercul exterior al marelui sanctuar de la Sarmizegetusa Regia. Acesta cuprinde 104 blocuri de andezit, reprezentand numarul miercurilor si vinerilor dintr-un an.



Ca si crestinii, geto-dacii serbau Craciunul la 25 Decembrie. Sub denumirea de BESKOS, "Inaltare; Inviere", stramosii nostri serbau si Pastele, doar ca acesta avea zi fixa, 23 Aprilie, cand crestinii il serbeaza pe Sf. Gheorghe. De aceea, in ajunul si in ziua de 23 Aprilie, au loc foarte multe practici magice.

Printre vechile sarbatori religioase ale geto-dacilor se numara si ziua de 9 Martie, astazi a Mucenicilor sau Macinicilor.

Intru pomenirea martirilor

Din tablitele de plumb de la Sinaia, ca si din alte inscriptii geto-dacice, se intelege ca, in ziua ce corespunde azi cu 9 Martie, in anul 44 i.Hr., au fost ucisi marele rege Buerebuistas si ostasii din garda sa personala.

Cum se stie, macinicii din Muntenia, fierti cu miere, scortisoara si miezuri de nuca, au forma cifrei 8. Dar cum cifrele arabe au fost adoptate de europeni mult mai tarziu e limpede ca macinicii din Muntenia nu au o legatura traditionala cu nr. 8, desi si acesta era sacru la geto-daci. Forma de 8, cum apare uneori si in tablitele de la Sinaia, noteaza litera B din alfabetul geto-dac, aceasta fiind si initiala numelui regelui ucis. semnul 8 e compus din doua inele, ce presupun legamantul facut de ostenii regelui, obicei pastrat pana azi la cei casatoriti. Pe de alta parte, cele doua verigi sugereaza si a semana.

Patruzeci sau patruzeci si patru?

La figurat insa, MOUKIANOS insemna si "a fi macinat de ceva; a te arde sufletul", de unde romana a mostenit si a mahni, mocan si a mocni. De la sensurile de "a mocni; a arde; a coace" s-a creat si traditia ca macinicii sa se fiarba in Muntenia, iar in Moldova sa se coaca. Tot de la "a mocni" provine si obiceiul muntenesc ca, de Macinici, sa se aprinda o carpa si cu ea sa se afume casa si curtea, cosarele si grajdurile, precum si alte acareturi, ca sa fie aparate de rele si sa se indeparteze serpii. Tot in Muntenia, in dimineata de Macinici se matura casa si curtea, se strang toate gunoaiele, si cu ele se face un foc mare in mijlocul bataturii. Dupa ce focul incepe sa arda cu flacara, cei din casa, mai ales tinerii, sar incoace si incolo peste el, zicand:
Cum au trecut sfintii
Prin foc si prin apa,
Asa sa trecem si noi.
Sarirea focului se practica si in Ardeal, si in Banat.
Dupa traditia crestina, sfintii martiri au fost 40, dupa cea geto-dacica, au fost 44, atatea fiind si zilele dintre 9 Martie si 23 Aprilie. Exista pana astazi credinta, in unele zone, ca acesti sfinti au fost 44. Chiar renumitul folclorist Simion Florea Marian a tiparit o legenda, din Fratautul Vechi - Moldova, unde se vorbeste de ziua celor 44 de Sfinti. In aceasta zi exista credinta ca e bine sa bei 44 de pahare de vin.
Azi incep farmecele si vrajile pentru luarea manei din camp, din casa si familie. Se spune ca asa cum e vremea in aceasta zi, asa va fi toata primavara.

Un articol de A. Bucurescu

.

08 Martie 2006

Vizualizari: 3106

Voteaza:

Traditii romanesti - Macinicii 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE