Hramul cel mare al Sucevei


Hramul cel mare al Sucevei

Suceava se afla in sarbatoare. Pelerinii au sosit inca de aseara in fosta capitala a Moldovei, pentru a se ruga celui care, alaturi de Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, ii ocroteste si ii pazeste de necazuri pe moldoveni. Moastele Sfantului Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava in anul 1402, la 24 iunie, aceasta zi fiind consfintita de evlavia populara ca zi de cinstire a Sfantului. Moastele au fost scoase ieri dupa-amiaza din biserica manastirii care le adaposteste si au fost asezate in curte, intr-un baldachin special amenajat. La ceas de seara, s-a oficiat Privegherea in aer liber, iar credinciosii sositi mai devreme s-au rugat toata noaptea.

Astazi, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan, impreuna cu alti arhierei, oficiaza Sfanta Liturghie, dupa care, potrivit traditiei, moastele sunt purtate in pelerinaj, prin oras.

Moastele Sfantului Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava in anul 1402, in timpul lui Alexandru cel Bun, la un an dupa ce Patriarhia Ecumenica a recunoscut primul mitropolit in Moldova, Iosif I Musat.

Alaiul cu moastele Sfantului Ioan au fost intampinate in "Poiana Vladicai", de langa Iasi, de domnitorul Alexandru cel Bun si sotia sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregatori, egumeni, calugari, preoti si credinciosi, care l-au insotit pana la Suceava. Acolo au fost asezate in Biserica Mirautilor, atunci Resedinta mitropolitana. "Aducerea moastelor la Suceava nu era altceva decat o intarire a recunoasterii ca Moldova era o tara ortodoxa, ca avea o mitropolie recent recunoscuta de Patriarhia Ecumenica, instituindu-se in chip de patron al scaunului mitropolitan si al Tarii Moldovei un sfant ortodox, martirizat in urma unor intrigi. Episodul aducerii moastelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava a avut ecouri in cultura moldoveneasca medievala, prin crearea unei hagiografii, a unei iconografii speciale, legate de viata si patimirea Sf. Ioan cel Nou, devenit din secolul al XV-lea un adevarat sfant national al Moldovei", ne explica diac. Vasile Demciuc, conf. univ. la Catedra de Istorie si Relatii Internationale a Universitatii "Stefan cel Mare" din Suceava.

Traditia orala spune ca aceste sfinte moaste au fost aduse in fosta cetate de scaun a Moldovei si pentru ca sotia domnitorului Alexandru cel Bun, doamna Ana, care era bolnava, sa le cinsteasca direct, cu credinta vindecarii in chip miraculos.

Iosif I, Mitropolitul Moldovei, a savarsit slujba dumnezeiasca cu mare sobor de preoti la moastele Sfantului, pentru doamna tarii. Dumnezeu a ascultat rugaciunile acestora si, prin mijlocirea Sf. Ioan cel Nou, a dat vindecare bolnavei.

Sase secole n-au schimbat evlavia credinciosilor

Cinstitele relicve au ramas in Biserica Mirautilor pana in anul 1589, cand au fost mutate in noua Catedrala mitropolitana, Biserica "Sf. Gheorghe". In anul 1686 au fost furate de regele Jan Sobieski si duse in Polonia, la Zolkiew, de unde au fost readuse abia in 1783.

La inceputul Primului Razboi Mondial, pentru a fi ocrotite, au fost duse la Viena si adapostite in capela ortodoxa romana din capitala Austriei. Revenirea Bucovinei si a Basarabiei la tara-mama, in 1918, a facut ca Sfantul Ioan sa revina acasa si sa ramana "ocrotitorul a toata tara Moldovei". "Scopul pentru care sfintele moaste au fost aduse la Suceava in urma cu sase secole a fost atins. Aceasta o dovedeste marea evlavie pe care o au toti credinciosii moldoveni si transilvaneni pentru moastele marelui mucenic de la Suceava, numeroasele pelerinaje ce s-au facut si se fac si contributia majora a acestor intalniri fratesti si ortodoxe la intarirea unitatii de credinta, de neam si de limba. Langa moastele Sfantului Ioan cel Nou se vindeca bolnavii, se alina suferinte sufletesti si trupesti, intalnindu-se fratii ortodocsi din toate colturile tarii, rugandu-se impreuna, dand lauda lui Dumnezeu impreuna, imbarbatandu-se in necazuri prin pilda muceniciei Sfantului Ioan. Modul in care se desfasoara, de 600 de ani, pelerinajul la moastele Sfantului, cum se aduna credinciosii din toate partile, cu ce evlavie se inchina, cum isi ating hainele, fruntile si pruncii de racla Sfantului, cum aduc flori si spice de grau, atingandu-le de racla ca sa le sfinteasca, cum isi spun aici necazurile si bucuriile, cum cer binecuvantare, cu ce bucurie canta, se roaga sau stau de veghe fara odihna zile si nopti, este acelasi, si greu de cuprins in cuvinte", mai spune diac. Vasile Demciuc.

Ore intregi de priveghere

Desi Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat, in 1950, generalizarea cultului Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava cu data de pomenire 2 iunie, evlavia populara a consacrat ziua de 24 iunie, zi in care moastele sale au fost aduse de la Cetatea Alba, pentru a-l sarbatori pe ocrotitorul orasului.

Sarbatoarea incepe pe 23 iunie, cand moastele sunt scoase in curtea manastirii si se face Priveghere. Credinciosii, grupati pe zone si sate, stau de veghe pe iarba pana dimineata. Unii se roaga in biserica, altii inconjoara Catedrala in genunchi, altii canta incet melodii religioase compuse de ei, iar majoritatea asteapta la rand sa se inchine la moastele Sfantului Ioan.

In ziua sarbatorii, pelerinii insotesc racla cu sfintele moaste pe strazile orasului, trecand pe la fiecare biserica. Poarta in maini lumanari, spice de grau, flori de sanziene sau crengi de brad si tei. Sfantul este purtat pe umeri de preoti si credinciosi bucovineni imbracati in port national, care postesc si privegheaza din ajunul sarbatorii pana la finalul acestei zile. Odata cu darurile pe care le asaza deasupra sfintelor moaste, credinciosii aduc cu ei haine pe care le ating de capul Sfantului, pentru binecuvantare.

Si astazi, ziua in care cinstim Aducerea moastelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, hramul Manastirii "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava" constituie prilej de pelerinaj pentru zeci de mii de credinciosi din toate partile tarii, precum si din Basarabia, atat in ziua hramului, cat si in alte zile.

Hramul Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, impreuna cu al Cuvioasei Parascheva de la Iasi, se numara printre cele mai reprezentative sarbatori religioase si cu o veche traditie ortodoxa nationala, care contribuie la unitatea noastra in Hristos.

Slujba arhiereasca in zi de hram

Anul acesta, manifestarile prilejuite de hramul Manastirii "Sf. Ioan cel Nou" au inceput aseara la ora 17:30, cand racla cu cinstitele moaste ale celui care ocroteste "tara lui Stefan cel Mare" a fost scoasa din biserica si asezata in curtea manastirii, intr-un baldachin special amenajat, astfel incat sa aiba acces cat mai multi pelerini. De la ora 18:00, Inalt Preasfintitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi, a savarsit slujba Privegherii.

Dupa cum ne-a spus consilierul cultural al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, pr. Dragos Buta, astazi, incepand cu ora 06:00, se savarseste slujba de sfintire a apei, apoi Taina Sfantului Maslu, dupa care se citeste Acatistul Mantuitorului nostru Iisus Hristos, al Sfantului Ioan Botezatorul si Acatistul Sfantului Ioan cel Nou. Incepand cu ora 09:00, Inalt Preasfintitul Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Inalt Preasfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Arhiepiscop Pimen al Sucevei si Radautilor si Preasfintitul Calinic Botosaneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, inconjurati de un sobor de preoti si diaconi, vor savarsi Sfanta Liturghie. Va urma traditionalul pelerinaj cu moastele Sf. Ioan prin oras, pe traseul: Manastirea "Sf. Ioan cel Nou", Biserica "Sf. Inviere", Biserica "Sf. Gheorghe" - Mirauti, Biserica "Sf. Dimitrie", Biserica "Sf. Nicolae", Catedrala "Nasterea Domnului", Biserica parohiala "Nasterea Maicii Domnului", dupa care moastele vor fi aduse din nou la manastirea care le adaposteste de sute de ani.

Calatori straini, despre Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

De-a lungul anilor, cetatea Sucevei a fost vizitata de mari personalitati. Iata ce ne relateaza cativa dintre calatorii straini ce au trecut prin Suceava secolului al XVII-lea, privind moastele Sf. Ioan cel Nou.

Nicolo Barsi, in 1632, vedea in Suceava "capul unui sfant, numit Sfantul Ioan cel Nou; acesta este nevatamat si se gaseste intr-o oarecare biserica a parintilor din tagma Sf. Vasile, care sunt insa schismatici. Ziua acestui sfant se sarbatoreste la Rusalii, cand pe langa deschiderea unui iarmaroc foarte bogat - care tine opt zile-n sir…, mai merge si domnul cu intreaga sa curte, de cel putin 2.000 de oameni toti calari".

Paul de Alep, arhidiaconul patriarhului Macarie al Antiohiei, care l-a insotit in calatoria sa din tarile romane intre 1652-1654, consemna: "In Duminica Tuturor Sfintilor, Patriarhul primi o vizita si invitatie din partea egumenului Manastirii "Sf. Ioan cel Nou", numit deobste Manastirea Vergurei… Incat priveste pe acel sfant, numit Ioan cel Nou neansciintaram, cum, ca el, este acum un secol, sau ceva mai mult, muri ca martir al crestinatatii in Trebizand(!). Beii Moldovei au trimis si au intrebuintat toate mijloacele pana ce au reusit a-l aduce in capitala lor… il conduse la Suceava si se opri acolo. Deci in acel loc i se zidi o biserica si o manastire in interiorul cetatii si acolo fu depus spre pastrare. Poporul are o credinta absoluta in el si vine in peregrinagiu la ziua santului, joi dupa Pentecoste, din orasele si satele mai departate".

Narcisa BALABAN

.

22 Iunie 2008

Vizualizari: 1204

Voteaza:

Hramul cel mare al Sucevei 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE