La Cotroceni s-au sarbatorit 500 de ani de la prima carte tiparita la noi


La Cotroceni s-au sarbatorit 500 de ani de la prima carte tiparita la noi

Implinirea a cinci secole de la aparitia tiparului in spatiul romanesc a fost transformata intr-un eveniment marcant desfasurat, pe 18 noiembrie, la Muzeul National Cotroceni. La expozitia "Macarie si urmasii sai. Jumatate de mileniu de tipar romanesc 1508-2008" au participat Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, presedintele Traian Basescu, presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, precum si directoarea muzeului, Adina Rentea. Cei prezenti au putut admira 49 de carti greu accesibile marelui public, printre care primele lucrari tiparite de catre ieromonahul Macarie, lucrarea "Psaltirea in versuri" din 1673, a Sfantului Ierarh Dosoftei, considerata actul de nastere a poeziei culte romanesti, cat si operele unor tipografi din secolele XVI-XVIII, precum: Dimitrie Liubavici, diaconul Coresi.

Expozitia de la Palatul Cotroceni a reunit numeroase personalitati si oameni de cultura, vadit impresionati de colectia de carti, mare parte dintre acestea provenind de la Biblioteca Academiei Romane.

Daca cea mai mare reusita a lui Gutenberg a fost tiparirea Bibliei in 1455, primul efect al aducerii tiparului in spatiul romanesc, in 1508, a fost Liturghierul in limba slavona a lui Macarie, monah care fusese ucenic tipograf la Venetia si isi desfasurase activitatea in Muntenegru. Atractia colectiei a fost de departe Liturghierul lui Macarie, din care se mai pastreaza si astazi cateva exemplare. Cinci dintre ele sunt in tara, trei la biblioteca Academiei, unul la Arhiepiscopia Sibiului si unul la Biblioteca Nationala a Romaniei. De asemenea, Biblioteca Academiei a publicat o editie moderna din punct de vedere grafic a Evangheliarului de la 1508, in colaborare cu Episcopia de la Targoviste.

Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, prezent la eveniment, a salutat colaborarea Bisericii cu Presedintia, "spre binele si spre raspandirea si valorificarea credintei crestine in Europa". De asemenea, Preafericirea Sa a recunoscut ca o parte din preocuparile de la 1508 ale Bisericii, cand a fost tiparita prima carte de pe teritoriul romanesc, sunt, in mare parte, similare cu cele de astazi.

De asemenea, Intaistatatorul Bisericii noastre a tinut sa precieze ca "prima carte tiparita pe teritoriul Romaniei, Liturghierul lui Macarie, din 1508, este si primul Liturghier ortodox din lume. Sfanta Liturghie este inima, centrul spiritual al Bisericii Ortodoxe. Ceea ce Sfanta Scriptura a fagaduit, Sfanta Liturghie a confirmat. Temelia Liturghiei Ortodoxe este Sfanta Scriptura, iar confirmarea Sfintei Scripturi este Liturghia. Salutul principal liturgic din Sfanta Liturghie este acesta "Hristos in mijlocul nostru" si raspunsul "Este si va fi"". Mai mult, "occidentalii au constat ca in Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, cea care a fost tiparita pentru prima data in lume, pe teritoriul Romaniei, in limba slavona, contine 98 de referinte din Vechiul Testament si 114 din Noul Testament. Mai bine de 95% din textul Sfintei Liturghii este biblic. Ceea ce a adaugat Biserica sunt mai mult conjunctii, expresii de legatura, dar continutul este biblic. Asa se explica de ce Sfanta Scriptura, dar si Sfanta Liturghie se regasesc in preocuparea centrala a Bisericii".

Tiparul, intre circulatia ideilor si maiestrie artistica

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a remarcat, la randul sau, importanta aniversarii a 500 de ani de la prima carte tiparita in spatiul romanesc, care "reprezinta pentru noi o sarbatoare a culturii scrise. Eforturile lui Macarie au fost urmate si dezvoltate in sensul unitatii de limba, spiritualitate si cultura romaneasca, inainte ca acest sens sa fi fost configurat politic. Rapiditatea cu care tiparul s-a raspandit, mai ales in Occident, a fost remarcabila. Este cu atat mai demna de lauda initiativa domnitorilor romani de a sustine in Tarile Romane aceasta inventie, care a revolutionat lumea culturii. Este, in acelasi timp, o proba a relatiilor care existau atunci intre Tarile Romane si Occident". De asemenea, presedintele a remarcat ca expozitia ajuta la o mai buna cunoastere a culturii si istoriei noastre si, totodata, a intelegerii rolului pe care romanii l-au avut in istoria universala a tipariturilor. "Deloc in cele din urma, as vrea sa avem in vedere si faptul ca tipografia nu inseamna numai circulatia ideilor, ci si un mestesug si o maiestrie artistica, pe care suntem chemati sa le admiram si sa le facem cunoscute si prin aceasta expozitie", a spus Traian Basescu, dupa care a continuat prin a-i nominaliza pe urmasii lui Macarie, diaconul Coresi si pe tipografii din timpul lui Serban Cantacuzino si al voievodului martir Constantin Brancoveanu, amandoi legati de aparitia primei versiuni integrale a Bibliei in limba romana, recunoscuta sub numele de "Biblia lui Stefan", de la a carei aparitie se implinesc 320 de ani.

Apogeul creatiei tipografice din Tara Romaneasca

Prezent la eveniment, presedintele Academiei Romane, academicianul Ionel Haiduc, a adus, la randul sau, aprecieri la adresa activitatii lui Macarie si a importantei operei sale pentru cultura romaneasca, idee subliniata si de directoarea muzeului, Adina Rentea. "Mergand pe firul timpului, veti putea, de asemenea, viziona opere din timpul apogeului creatiei tipografice, din timpul domnitorilor Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu. Toate aceste opere, prin circulatia lor din acea vreme, au contribuit la desavarsirea procesului de unitate nationala, de indentitate si spiritualitate romaneasca".

Eforturile lui Macarie au fost urmate si dezvoltate in sensul unitatii de limba, spiritualitate si cultura romaneasca, inainte ca acest sens sa fi fost configurat politic. Cartea tiparita de el a fost urmata de altele, in 1510, un Octoih, in 1512, un Evangheliar, in limba slavona. Prima carte romaneasca a aparut la Govora, la 1640. Rapiditatea cu care tiparul s-a raspandit, mai ales in Occident, a fost remarcabila. Este cu atat mai demna de lauda initiativa domnitorilor romani de a sustine in Tarile Romane aceasta inventie, care a revolutionat lumea culturii. Cea mai mare realizare cantacuzina este "Biblia de la Bucuresti", din 1688, tiparita de Mitrofan, episcop de Husi. Expozitia de la Muzeul National Cotroceni poate fi vizitata pana la inceputul anului viitor.

Raluca BRODNER

.

19 Noiembrie 2008

Vizualizari: 615

Voteaza:

La Cotroceni s-au sarbatorit 500 de ani de la prima carte tiparita la noi 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE