Oficialitati civile si militare, dar si ministrul Educatiei, Mihail Hardau, au depus ieri coroane de flori la monumentul Victoriei de la Tisita si la Mausoleul Marasesti. Sute de oameni au venit sa cinsteasca victoria repurtata in 1917 impotriva ofensivei austro- ungare. Primarul Marasestiului a cerut ca ziua de 6 august sa fie trecuta in calendarele religioase
Ziua sfintei victorii ar trebui pusa in calendar
Manifestarile au inceput cu o slujba religioasa, dupa care au continuat cu citeva momente evocative. Primarul Marasestiului, Emilian Brasov, reprezentantii asociatiilor de veterani de razboi, dar si prefectul Ion Oprea au evocat insemnatatea victoriei de la 6 august 1917. Practic, la aceasta data, ostasii romani aflati sub conducerea generalului Eremia Grigorescu au repurtat cea mai mare victorie impotriva ofensivei austro-ungarilor. Dupa 89 de ani, vrincenii au rememorat cu emotie aceste "glorioase file de istorie". "Pentru acest Mausoleu, ziua de 6 August are o dubla semnificatie - ca hram si ca punct culminat al luptelor de aici intre 6-19 august 1917. Reamintim si de ziua de 8 iunie 1919, cind are loc primul Congres al Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor Romane, care pune bazele construirii Bisericii Neamului, cunoscuta mai tirziu drept Mausoleul de la Marasesti si care avea sa fie inaugurat pe 18 septembrie 1938. Mi-as permite sa sugerez respectuos istoricilor, tuturor celor care se ocupa de imaginea trecutului nostru, sa faca posibila consemnarea zilei de 6 august in calendarele laice si religioase, pentru ca sintem intrebati adesea ce se sarbatoreste in aceasta zi si care este semnificatia ei", a afirmat Emilian Brasov, primarul Marasestiului. In acest context, cei prezenti au remarcat lipsa oficialilor Bisericii de la ceremonial.
Mausoleele au nevoie de lei
"Intru slava eroilor neamului"
Mausoleul Eroilor de la Marasesti "Intru slava eroilor neamului", dupa cum scrie si pe frintispiciu, a fost ridicat in memoria celor 480 de ofiteri si peste 21.000 de soldati care si-au jertfit viata in luptele de la Marasesti. Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat dupa planurile arhitectilor George Cristinel si Constantin Pomponiu intre anii 1923-1938, pe pamintul donat de catre boierul Georges Ulise Negropontes. Inaugurarea oficiala a avut loc pe 18 septembrie 1938. Marele basorelief de pe exteriorul cupolei Mausoleului reda diferite episoade din timpul crincenelor batalii de la Marasesti. In impresionantul monument sint adapostite, la ora actuala, osemintele a 5.073 de soldati si ofiteri, dar si preoti, in nu mai putin de 154 de cripte individuale si 9 cripte comune, de pe 18 culoare. Un singur civil odihneste aici - Mariuca Zaharia, copila de 12 ani din Haret care a ajutat armata romana, transmitind din nucul aflat in spatele casei date despre inaintarea nemtilor, pina in momentul in care a fost doborita de glontul unui lunetist neamt. Mausoleul este si un adevarat muzeu, aici fiind expuse steaguri, arme, tunuri, proiectile si multe alte trofee. In curtea monumentului se afla sectia Muzeului Militar, ce poseda documente revelatoare pentru luptele de la Marasesti.
De Camelia Stanila
Ziarul de Vrancea
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.