Cu tertipuri masluite, la Judecata de Apoi


Atunci cand Biserica - inca nedespartita - si-a formulat si instituit Canoanele, adica propriile-i legi, nu erau cunoscute drogurile sau fumatul. Cu toate acestea, Ea combate atat fumatul cat si consumul de narcotice pe motiv ca trupul omenesc este templu al Duhului Sfant. Biserica primului mileniu crestin combatea infrumusetarea artificiala a trupului, indeosebi gatelile femeiesti (vopsirea parului, folosirea aromatelor incitante, impodobirea excesiva cu bijuterii).

Exista trei studii de referinta in acest sens, unul intitulat chiar "Cenzura luxului feminin in epoca patristica", datorate distinsului patrolog IPS Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului. Necunoscatorii randuielilor bisericesti ar putea crede ca e vorba de lucruri care tin de domeniul trecutului indepartat. Nicidecum. Una din intrebarile continute in actualul Molitfelnic, pe care o poate adresa preotul, in Scaunul marturisirii, unei credincioase, suna astfel: "Nu te impodobesti sau sulemenesti (.) punandu-ti in gand sa amagesti pe tineri spre ravna pacatului?".

Trupul este un dat; ca si apartenenta la un sex sau altul. De aceea, Evanghelia ne previne: "Cine poate, silindu-se, sa adauge staturii sale un cot?" In vechime nu exista, in medicina, ramura chirurgiei, care a venit cu o imixtiune benefica asupra trupului omenesc, cu o serie de operatii care salvau vieti ori le imbunatateau. Biserica le-a recunoscut si incuviinteaza azi chiar transplantul de organe. Nu poate accepta insa clonarea, intrucat omul e personalitate unica si indivizibila; dupa cum nu poate accepta schimbarile de sex intrucat, asa cum spuneam, apartenenta - prin nastere - la o categorie (masculina sau feminina) este un dat: nu ne dam noi insine viata, ci o primim de la Dumnezeu.

Intre Biserica si Medicina au fost intotdeauna raporturi de excelenta colaborare, ca doar Biserica a infiintat primele spitale, in Bizant, dar si in Tarile Romane. De patru ani intruneste, sub patronajul Arhiepiscopiei Clujului, la Bistrita Nasaud, cu rezultate remarcabile, colocviul "Medicii si Biserica", iar preotii, cum spuneam si altadata, au parohie in spitale, la capataiul bolnavului.

Voit sau nu, vreme de peste doua milenii, a existat o medicina "dupa fire", care socotea trupul un dat. Secolul trecut, gazda a psihanalizei, a adus si un tip de medicina stranie care astazi vrea sa instituie clonarea, eutanasierea, schimbarea de sex. O latura a acestei. neomedicini este chirurgia estetica, asupra careia Biserica inca nu s-a pronuntat. Nu stiu care sunt inceputurile chirurgiei estetice, dar mi-e teama ca primii ei beneficiari au fost criminalii nazisti de felul lui Martin Bormann, spionii defectori, mafiotii pocaiti, apoi liftingul a trecut in lotul divelir menopauziere de la marile studiouri de film si al oamenilor bogati. Desigur, un lifting sau restaurarea chirurgicala a sanilor precari, pe baza de silicon, nu adauga nimanui un centimetru - necum un cot - la statura, (pentru aceasta se pot folosi tocuri inalte). Nici plombarea feselor cu tesuturi luate de la animale, inclusiv porci, cum reiesea dintr-o emisiune "Porta a porta" difuzata de Rai Uno miercurea trecuta, din care am aflat ca chirurgia estetica s-a democratizat: cu circa doua mii de euro femeile vitregite se pot alege cu o pereche de sani onorabili si sfarcuri pe masura; tot acolo a fost prezentat "pachetul" unei agentii de turism tunisian care pe langa plaja si bai asigura pentru 5000 de euro obraji fara riduri si gat plivit de zbarcituri, aspect care mi-a amintit vorba lui Arghezi potrivit careia la baia publica se pot face doua lucruri in pretul aceluiasi bilet.

Oamenii din zilele noastre, femei si barbati deopotriva, nu vor sa isi mai asume propria conditie trupeasca: trupul este tratat ca o cladire careia i se poate schimba fatada si prenoi decoratia, parchetul si tocaria. Cand vor disparea spatiul si timpul, cand va avea loc Judecata Generala, trupurile descompuse se vor recompune pentru a se uni cu sufletele acelora care le-au purtat in existenta pamanteasca. Ma indoiesc ca liftingurile si silicoanele vor rezista, deopotriva cu tesuturile imprumutate de la animale, la acel examen necrutator al Vesniciei si cred ca vor atarna ca niste sutiene si jartiere de piele flasca - imagine terifianta si grotesca la care nici Giotto, nici zugravii pridvorului de la Voronet nu se puteau gandi.

Pana atunci, ii deplang pe tineri: sa mangai un san siliconat, o coapsa falsa, sa curtezi feministe.

Dan CIACHIR

.

19 Octombrie 2005

Vizualizari: 1827

Voteaza:

Cu tertipuri masluite, la Judecata de Apoi 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE