Ignoranta ca spiritualitate

 

Moldova nu este numai tinutul in care multi, prea multi insi se cred poeti. Ea nu este exclusiv locul de bastina al marelui razboinic Stefan ori al inspiratului reformator Cuza Voda. Din pacate, azi, la fel ca intotdeauna, Moldova este si una din zonele cele mai inapoiate economic din Romania. Situatia s-a agravat dupa Revolutie, atingand cote de-a dreptul tragice, caci numerose centre industriale locale au fost falimentate, inchise si privatizate haotic. Consecinta? Sute de mii de moldoveni au ramas fara lucru, iar standardul lor de viata a scazut ingrijorator, fara mari sperante de redresare intr-un viitor aproximabil realist.

Pe acest fundal de saracie si neputinta, apetenta locuitorilor Moldovei romanesti pentru credinta religioasa a crescut exponential. (In treacat fie spus, vocatia mistica si potentialul liturgic al moldovenilor au constituit intotdeauna coordonate tari ale specificului local, iar inflatia de manastiri si de lacasuri de cult confirma o asemenea observatie.)


In fond, este banal: intr-o regiune
care economic abia de mai gafaie, ce alt refugiu decat alcoolismul si credinta mistica poate exista? Iar apropierea de spatiul slav, recte vecinatatea cu Republica Moldova, accentueaza ponderea acestui tip de refugiu. Fireste ca e infinit mai nobil sa accesezi transcendentul decat sa te ineci in aburii alcoolici, insa nici unul dintre gesturi nu rimeaza cu o noua mentalitate, reformata si adaptata, pragmatica si realista, productiva si europeana.


Asemenea reflectii mi-au fost inspirate de recentul "eveniment" al crimei de la Manastirea "Sfanta Treime" de la Tanacu. Povestea, in sine, este chiar. o poveste, indeplinind conditia de neverosimilitate a ori
carei fictiuni care se respecta. Caci fictiune ar trebui sa fie un caz in care un preot conduce cu sange rece la moarte o maicuta, sub pretextul, patologic caci e delirant, ca exorcizeaza din biata victima niste presupusi demoni. De altfel, posedarea maicutei este diagnosticata drept schizofrenie de psihiatri membri ai ordinului medical. Insa parintele exorcist Corogeanu stie mai bine despre ce este vorba, desi nici Patriarhia, foarte atenta la distribuirea sarcinilor ecumenice, nu ii recunoste calitatea de exorcist. Bref, tinerelul cu alura de Aliosa Karamazov, ratacit in secolul celularului si al interventiei chirurgicale prin laser, isi permite sa sechestreze, sa infometeze, sa schingiuiasca si, finalmente, sa asiste pana la moarte o nefericita (dupa cum atesta raportul medico-legal). Evident, cu participarea "competenta" a unui sobor de maicute isterice, "clarvazatoare" in a vedea legiuni de demoni plutind amenintatori asupra zonei lor de habitat. Natural, sub obladuirea tacita a politistilor din Tanacu, care, ca mai toti localnicii, stiau despre exercitiul de exorcizare al superdoctului Corogeanu, dar n-au catadicsit sa intervina. Fireste, sub protectia procurorului bastinas, care, anchetand cazul, nu a gasit necesar sa-l aresteze imediat pe baiatul mesianic, caci, nu-i asa, acesta nu reprezenta un pericol public. Mai mult, episcopul trimis in prima instanta de Patriarhie sa-l decada din drepturi pe staretul Corogeanu abia de a scapat cu fuga de la linsaj, caci maicutele si satenii, ca si niste studenti in teologie veri buni ai talibanilor afgani, s-au dovedit extrem de solidari cu iluminatul parinte, fost fotbalist.


Iata povestea. Ea s-a intamplat in Moldova romaneas
ca, in anul de gratie 2005. Din pacate, in ciuda neverosimilitatii sale, povestea este. adevarata. Ea indica fara rest obscurantismul, inapoierea si infantilismul unei bune parti a locuitorilor acestei tari care nazuieste sa devina membra a UE. Si sa nu ne facem iluzii: nu este vorba doar despre nefericita populatie a Moldovei, caci mesajele de solidaritate cu genialul exorcist trimise in talk-show-urile TV veneau din toate colturile tarii. Pe urma, cazul acesta, oricat s-ar chinui Patriarhia sa ne faca a crede, nu este unul izolat. Daca facem cercetari, siamezele sale vor rasari ca ciupercile dupa ploaie. Doar ca nu stim inca despre ele. Prin urmare, cazul Tanacu este simptomul, iar nu accidentul unei situatii generale, prilejuite constant de atitudinea foarte putin spirituala pe care asa-zisa credinta religioasa o pune in practica. Insa cine stie, poate ca nu am priceput eu corect talcul faptelor de mai sus. Poate ca acolo unde eu vad ignoranta si prostie baleteaza gratios ori poate subtil evlavia si profunzimea spirituala. Asa sa fie. Dar ma indoiesc.


                                                                                                      Valentin PROTOPOPESCU

 

.

03 Iulie 2005

Vizualizari: 1265

Voteaza:

Ignoranta ca spiritualitate 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE