Scandal la Meteora din Ceahlau

Un imens scandal a fost generat de presa din nordul tarii, dupa ce Mitropolia Moldovei si Bucovinei a ales sa construiasca pe Muntele Ceahlau, langa schitul "Schimbarea la fata", un mic complex de chilii ce urmeaza sa-i adaposteasca pe calugarii care locuiesc in conditii foarte severe in bordeie de pamant, in jurul micii manastiri. Imediat au aparut o serie de acuzatii ca manastirea polueaza zona, aflata intr-o rezervatie naturala in care, conform legii, nu se poate construi. Mai mult, ca pentru lucrare n-ar exista nici autorizatie de construire si nici aviz din partea Ministerului Mediului. Schitul, care se afla in apropierea varfului "Panaghia", unul dintre varfurile Ceahlaului, a fost, nu o data, asemanat cu o Meteora romaneasca. Reporterii ZIUA s-au deplasat la fata locului pentru a elucida misterul de pe Ceahlau si au ajuns la concluzia ca e vorba de o situatie artificial creata de cei care se opun proiectului Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, din motive oneroase.

Instigare la violenta

 

Mitropolia Moldovei si Bucovinei (MMB) a fost acuzata recent de presa din Piatra Neamt ca doreste sa construiasca o casa pentru monahi si pelerini la Manastirea de pe Ceahlau, cu hramurile "Sfantul Voievod Stefan cel Mare" si "Schimbarea la fata". Monitorul de Neamt, de pilda, publica o declaratie extrem de agresiva, care ii apartine profesorului Ion Iordache, presedinte al Consiliului Stiintific al Parcului Ceahlau (CSPC). Atacul lui Iordache este de-a dreptul socant, insinuand ca Mitropolia Moldovei si Bucovinei n-ar viza altceva decat scopuri oneroase: "Maretia acestei constructii, care nu este altceva decat un hotel alpin, are ca scop atragerea turistilor intr-un loc pentru care MMB nu plateste impozite. Singura solutie este instituirea unui comando care sa darame cladirea intr-o noapte si sa arunce resturile in haurile muntelui". Pe langa faptul ca presedintele CSPC, altfel, un om de stiinta autodeclarat, ar putea fi actionat in judecata pentru instigare la violenta si distrugere de bunuri materiale, precum si pentru impiedicarea exercitarii cultului ortodox, reporterii ZIUA au cautat sa afle ce se ascunde in spatele acestui grav scandal a carui miza o reprezinta o constructie in rezervatia naturala de pe muntele Ceahlau.


Primarul Schiopu e contra

Intre cei care se opun constructiei se afla si primarul din localitatea Ceahlau, de la poalele muntelui cu acelasi nume, primarie care mai are in administrare si statiunea turistica Durau. Constantin Schiopu sustine ca, desi Mitropolia are autorizatie de construire din partea Consiliului Judetean, nu ar fi normal sa se ridice o constructie asemanatoare unui hotel intr-o rezervatie naturala: "Acolo n-ar fi trebuit sa se construiasca nimic", declara Schiopu pentru postul de televiziune din Roman, "TeleM Plus". Iar in presa, locala: "Este vorba despre o rezervatie naturala. Inainte de a fi declarata rezervatie, Mitropolia a primit aproximativ o mie de metri de teren ca sa se construiasca un schit pentru calugari. Apoi, ei au mai vrut doua hectare, dar Consiliul Judetean, pentru ca vorbim de un spatiu din extravilan, n-a fost de acord. Le-au dat, totusi, autorizatia de construire pe cei o mie de metri si atat." L-am cautat si noi pe primarul Schiopu, dar de la primarie ni s-a spus ca e internat in spital. "L-a batut, maica, Dumnezeu, pentru ca s-a certat cu calugarii!", ne-a spus o dreptcredincioasa din Ceahlau. Si pentru ca Schiopu nu era, iar vicele era pe coclauri, ne-a luat la rost secretarul primariei, un individ extraordinar de arogant, care nici numele nu a dorit sa ni-l spuna: "Si ce daca sunteti de la un ziar central, credeti ca o sa impresionati?!". Langa secretarul ofuscat, un ochios care topaia in jurul mesei, ii tinea isonul: "Care ziar ZIUA? Nu scoateti unul si noaptea?!" Am trecut destul de greu de umorul de tip PSD de la picioarele Ceahlaului, tot ce-am putut afla de la cei doi oficiali fiind: "Hai, domne, ca acu' vine printul Sturdza si ne ia tot muntele. De schit credeti ca ne arde? Daca au autorizatie de construire pe aia o mie de metri atunci pe aia sa construiasca. Le-a adus armata cu elicopterele materiale de constructie inca de pe vremea generalului Spiroiu. Au mai cerut 20.000 de metri si, intr-o prima faza, Consiliul Judetean le-a dat terenul, apoi, printr-o alta hotarare a consiliului am aflat ca le-a retras.", ne-a spus secretarul. "Acolo nu e scop turistic domnu' ziarist!", a sarit si ochiosul. La intrebarea noastra daca faptul ca un schit care s-ar putea dezvolta asemeni Meteorei grecesti nu ar fi benefic pentru turismul din zona, in special pentru Durau, dar si pentru localitatea Ceahlau, secretarul a dat din mana a lehamite, iar ochiosul a guitat scurt, sfidandu-ne cu o bolta palatina destul de cariata.


O mana de pacatosi

La iesirea din primarie, am luat drumul schitului a carui acoperis sclipea in zare sub un cer paradisiac. Cand am spus ca locul ar putea deveni o Meteora romaneasca n-am exagerat deloc. Varful "Panaghia", bombat, tasnind spre cer dintr-un creier de munte, pare locul ideal pentru o asezare calugareasca. Intr-o zona incarcata de spiritualitate, cum este nordul Moldovei, unde zecile de manastiri cu traditie stapanesc orizontala locului, schitul de pe Ceahlau nazuieste sa aspire la verticala, sa elibereze catre vazduhul Cerurilor smerenia sihastrilor si a sihastriilor Moldovei. Si Manastrirea Bistrita e deosebita, si cea a Neamtului e frumoasa, dar Ceahlaul degaja ceva sfant, de unii asimilat cu kogaionul lui Zamolxe. Dealtfel, denumirea varfurilor, "Panaghia" si "Toaca" e straveche, aratand ca asezarea calugareasca nu e una de ieri, de azi, ci cam de cand a poposit crestinismul pe acele meleaguri binecuvantate. Acestei armonii Dumnezeiesti i se impotriveste, cum altfel, "o mana de pacatosi", dupa cum i-au numit calugarii de pe "Toaca". Acestia, in sfintenia lor, nu reclama nimic. Nu se lupta cu nimeni, ci doar "cu pacatul omenesc, cu firea aceasta a omului."


Conform autorizatiei de construire, se va amenaja un complex de chilii P+1E mansardat cu suprafata construita de 191,35 mp, suprafata desfasurata fiind de 391,35 mp, ceea ce dovedeste ca nu e vorba de vreo superconstructie. De altfel, pe cei aproximativ 1500 mp nici nu se putea construi ceva impozant, suprafata construita fiind asemanatoare unei mici vile. Din planul casei se poate vedea ca e vorba de o constructie ce cuprinde, pe langa trapeza (locul unde calugarii iau masa), doar patru camere, fiecare avand o suprafata medie de 20 mp, putand adaposti pana la 4-5 calugari.


Complexul doreste sa inlocuiasca bordeiele din pamant in care isi duc traiul cei aproximativ 10-15 calugari (numarul lor variind pe parcursula unui an).


Initial, Mitropolia Moldovei si Bucovinei ceruse de la Guvern 2 ha de teren, cuprinzand si padure, pe care s-o administreze calugarii. Pe acest teren urma sa se construiasca chiliile tipice ce pot fi vazute la orice manastire. De asemenea, din paduricea de langa manastire, urma sa se faca doar aprovizionarea cu lemnul strict necesar pentru incalzirea pe timp de iarna, pomii taiati fiind inlocuiti. Guvernul a pasat sarcina Consiliului Judetean care, dupa ce intr-o prima faza a fost de acord, pana la urma n-a mai aprobat solicitarea Mitropoliei. Asa s-a ajuns sa se construiasca aceasta cladire, chiar langa schit, pe terenul aferent, in locul traditionalelor chilii, din lipsa spatiului s-a ales aceasta varianta, cu patru camere, pentru traiul la comun.


Ce spune Mitropolia

Mitropolia Moldovei si Bucovinei e mult mai transanta in a-si apara drepturile, fata de cele pe care ni le-au spus calugarii. Si a dorit sa faca public acest fapt printr-un comunicat pe care ni l-a trimis la redactie si pe care-l redam in cele ce urmeaza:

Cu referire la acuzatiile aduse, sunt necesare urmatoarele precizari.


1. Numele de "Toaca " si "Panaghia" (Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu), date unor varfuri ale Muntelui Ceahlau arata ca masivul a fost si trebuia sa ramana si un loc de spiritualitate monahala ortodoxa, nu doar de turism secularizat sau sectant. Atata timp cat pe Ceahlau exista si alte constructii: Cabana Dochia, cu 130 de locuri de cazare si statia Meteorologica, dotata cu locuinte pentru personalul deservent, trebuie sa existe si Manastirea "Sfantul Voievod Stefan cel Mare", pentru ca parcul national nu trebuie confundat cu un tinut al salbaticiei.


2. Mitropolia nu doreste sa faca "hotelarie" pe Ceahlau, intrucat are deja in statiunea Durau case pentru turisti. Insa conditiile in care isi duc viata monahii de pe Ceahlau in chiliile sapate in stanca- in fapt adevarate bordeie- sunt foarte aspre si inumane. Conform Constitutiei Romaniei, art. 29, Statul Roman, prin autoritatile sale centrale si locale, este obligat sa asigure desfasurarea normala a activitatilor unitatilor din fiecare cult, inclusiv a celor din Biserica Ortodoxa Romana (si aici sunt incluse si manastirile, cum este cea de pe Ceahlau). Totodata, conform dreptului umanitar-national si european, fiecare persoana are dreptul la conditii de viata decente. In cazul de fata si monahii din Manastirea "Sfantul Voievod Stefan cel Mare" de pe Muntele Ceahlau au dreptul la conditii umane de existenta, prin reabilitarea si reamenajarea chiliilor si a anexelor (trapeza, bucatarie, grupuri sanitare etc). Noua "Casa Panaghia" va fi mai ecologica decat actualele bordeie insalubre.


3. "Casa Panaghia" nu face decat sa sistemtizeze si sa concentreze intr-un singur loc bordeiele actuale care sunt rasfirate in jurul bisericii, astfel incat, de fapt, se reduce spatiul in care monahii isi vor desfasura activitatea. Mai mult, faptul ca noua constructie va fi ridicata pe piloni (nu direct pe pamant) arata grija deosebita pentru protejarea mediului natural. De altfel, asa se intentiona sa se construiasca inca de la inceput, de cand s-a ridicat si biserica, insa lipsa fondurilor nu a permis atunci acest lucru. Retrocedarea unor suprafete de padure a adus in ulimii ani si posibilitatea de a rezolva aceasta problema.


4. Intr-un articol intitulat "Pericol pentru Cascada Duruitoarea", publicat de un cotidian nemtean, se afirma ca apa necesara "Casei Panaghia" se va obtine prin captarea de apa din izvorul Fantana Rece, care este principala sursa de alimentare a cascadei. In realitate, in proiect este prevazut ca sursa de apa pentru "Casa Panaghia" rezervorul de apa care alimenteaza si Cabana Dochia si care a fost proiectat de la inceput supradimensionat, astfel incat sa faca fata unor noi racorduri. Pentru deversarea apelor uzate este prevazuta o fosa ecologica, astfel incat sa nu existe un impact negativ asupra mediului. De altfel, tot "Monitorul de Neamt" consemneaza in editia sa din 28 septembrie declaratia directorului APM Neamt, Stefan Gal Pal, care confirma cele de mai sus: "Exista studiu de impact si acesta are si avizul Academiei Romane si celelalte necesare in astfel de cazuri. Captarea nu se afla in zona de protectie speciala. Daca studiul spune ca nu are nici un impact asupra mediului, atunci asa este. Sa nu credeti ca se face altceva decat se respecta legea".


Mentalitate comunista

In opinia lui Constantin Sturzu, consilier al sectorului "Biserica si Societatea" din cadrul Arhiepiscopiei Iasilor "Casa Panaghia pe muntele Ceahlau este un drept si o necesitate si arata grija pe care Mitropolia Moldovei si Bucovinei o poarta deopotriva pentru calugari si pelerini, dar si pentru mediul natural. Pe aceste locuri, care candva fosgaiau de sihastri, existau numeroase schituri care au si conferit Ceahlaului statutul de munte sfant. Manastirea din varful muntelui este astazi un simbol al continuitatii noastre, o valorificare si sub aspect spiritual. A te impotrivi ca cei care se nevoiesc in acest sfant lacas sa beneficieze de conditii umane este un act de cinism, de lipsa de respect pentru conditia umana. In spatele unor astfel de actiuni nu poate fi grija pentru natura, intrucat acest aspect este dintotdeauna o prioritate pentru Biserica Ortodoxa Romana care se raporteaza la mediul inconjuator ca fiind creatia lui Dumnezeu. Este posibil ca astfel de actiuni, sau altele asemanatoare, sa nu fie decat reflexia unor mentalitati de sorginte comunista care vad in religie un rau social si nu un factor de educare si de ridicare a demnitatii umane.


Istoricul Manastirii de pe Ceahlau

Tot Constantin Sturzu a fost cel care ne-a pus la dispozitie istoricul Manastirii de pe Ceahlau, cele afirmate de domnia sa fiind sustinute cu documente, reporterii ZIUA fiind in posesia autorizatiei de construire.


Pe scurt, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, in cooperare cu Ministerul Apararii Nationale (care a sprijinit lucrarea cu elicoptere pentru transportul materialelor) a ridicat pe Muntele Ceahlau o manastire cu hramurile "Sfantul Voievod Stefan cel Mare" si "Schimbarea la Fata", construind o biserica cu o clopotnita ce au fost sfintite in 1993. De atunci, schitul functioneaza dupa toate randuielile bisericesti si monahale. Constructia s-a ridicat pe baza Autorizatiei nr. 66/30.09.1991, eliberata de Prefectura Judetului Neamt, intemeiata pe Acordul 1377/18.08.1990 si Decizia Primariei Comunei Ceahlau nr 12/9.10.1990 de atribuire a terenului in suprafata de 1500 mp. La baza autorizatiei a stat si Avizul Mediului nr. 72136/ 4.09.1991.


Schitul a atras, in decursul timpului, numerosi calugari care, neavand alte posibilitati de constructie, si-au sapat in jurul manastirii locasuri subterane din pamant, in fapt niste bordeie.

Din 2003, Mitropolia a solicitat autoritatilor locale si centrale o solutie pentru a imbunatati conditiile de trai ale calugarilor. Solicitarea catre Guvern a fost facuta tocmai pentru ca se stia ca prin hotarare de guvern zona Ceahlau a primit statutul de rezervatie naturala. Deocamdata, Guvernul n-a gasit nici o solutie.


Bogdan COMARONI, Laszlo KALLAI

.

19 Octombrie 2005

Vizualizari: 2134

Voteaza:

Scandal la Meteora din Ceahlau 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE