În Noul Testament avem două cazuri de referinţă pe această temă şi anume cazul lui Iuda şi al lui Petru. Iuda s-a aprins de pocăinţă, a fugit şi a aruncat banii dobândiţi pe sânge. Iuda, spre deosebire de Petru, a recunoscut sângele lui Hristos