85 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane la rangul de Patriarhie

85 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane la rangul de Patriarhie Mareste imaginea.

Joi, 4 februarie 2010, se implinesc 85 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane la rangul de Patriarhie, prin Hotararea Sfantului Sinod din 4 februarie 1925, confirmata prin Decretul regal din 25 februarie 1925.

Hotararea Sfantului Sinod din februarie 1925 privind ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Romane

Sfantul Sinod in unanimitate si cu insufletire hotaraste:
1. Se infiinteaza in Tara-Romaneasca pentru Biserica ortodoxa autocefala Romana demnitatea de PATRIARH;
2. Arhiepiscopul si Mitropolitul Ungro-Vlahiei se ridica, in calitatea sa de Primat al Romaniei, la rangul de PATRIARH al Bisericii ortodoxe autocefale romane;
3. Inalt Prea Sfintitul D. D. MIRON, actualul Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiei, devine, in calitatea sa de Primat al Romaniei, PATRIARH al Bisericii ortodoxe romane;
4. Patriarhul Bisericii ortodoxe romane se va bucura de toate drepturile recunoscute de Sf. Canoane si legile tarii;
5. Hotararea aceasta va fi inaintata Onor. Guvern spre legiferare printrao lege speciala si sanctionata de M. S. Regele;
6. Alegerea, confirmarea si investirea viitorilor patriarhi se va face potrivit unei legi speciale;
7. Nu vor putea fi eligibili la demnitatea de Patriarh decat Mitropolitii si Episcopii in functiune ai Sfintei noastre Biserici;
8. Se va comunica aceasta hotarare si tuturor celorlalte Biserici surori ortodoxe de rasarit;
9. Se deleaga o Comisiune alcatuita din I. P. S. Mitropolitul Nectarie si. P. P. S. S. Episcopi Vartolomeu al Ramnicului Noului Severin si Lucian al Romanului, care sa intocmeasca actul de notificare ce se va face celorlalte Biserici ortodoxe surori si care se va inscrie in Condica Sfanta a Sf. Sinod.

I. P. S. Arhiepiscop Gurie Presedinte saluta si multumeste P. P. S. S. Membrii pentru insufletirea cu care a primit propunerea facuta de a se infiinta Patriarhat in Biserica noastra si pentru hotararea luata, apoi paraseste scaunul presedintial.

I. P. S, Mitropolit Primat D. D. Miron. Prin glasul unanim al Sf. Sinod, exprimat cu insufletirea izvorita din importanta epocala a faptului, si din motivarea atat de stralucita a reprezentantului Onor Guvern, Dl. Ministru de Culte Al. Lapedatu, putem constata ca factorul bisericesc legal si competent a ridicat Biserica noastra la rangul de Patriarhat. Iara, cat priveste imprejurarea, ca - in aceste timpuri de epocale prefaceri in viata poporului roman si a tarii sale - umila mea persoana ocupa in mod vremelnic scaunul de Mitropolit Primat al Romaniei, si astfel demnitatea patriarhiei incoroneaza si munca incordata depusa de mine timp de 30 de ani in via Domnului, ridicandu-ma la cel mai inalt grad de cinste, aceasta - dati-mi voe - s-o inteleg in hotarele principiilor noastre ortodoxe si a Sfintelor Canoane. Suprema putere in Biserica noastra nu e individuala, ci colectivitatea si anume colectivitatea in Sf. Sinod: «Unde sant doi sau trei adunati in numele meu», acolo si Sf. Duh calauzeste destinele noastre. El da normele, dupa cari cei chiemati conduc Biserica.

Deci - dat fiind acest principiu - ridicarea Bisericii la rangul de Patriarhie si ridicarea mea la rangul de PATRIARH, nu este o onoare numai pentru persoana mea vremelnica, ci -dati-mi voe-sa o rasfrang asupra Sf. Sinod in genere si asupra fiecaruia dintre P. P. S. S. Voastre in parte, cari toti formati episcopatul ei, eu nefiind de cat, dupa zisa Sf. Apostol, un «vas» vremelnic, in care se concentreaza azi, cinstea intregei Biserici romane.

In aceasta noua situatie eu doresc, ca - dupa ce Dumnezeu ne va ajuta sa desavarsim prin lege aceasta hotarare de ridicare a Bisericii noastre la aceasta inalta demnitate - sa staruim, ca ea sa se manifesteze tot mai simtitor atat in viata interna a Bisericii, cat si in afara.

Lege pentru ridicarea Scaunului Arhiepiscopal si Mitropolitan al Ungro-Vlahiei, ca Primat al Romaniei, la rangul de Scaun Patriarhal

Ferdinand I
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al Romaniei
La toti de fata si viitori, sanatate.

Corpurile legiuitoare au votat si adoptat, iar Noi sanctionam ce urmeaza:
Art. 1. - Scaunul Arhiepiscopal si Mitropolitan al Ungro-Vlahiei se ridica, ca Primat al Romaniei, la rangul de Scaun Patriarhal.
Art. 2. - Actualul Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Inalt Prea Sfintitul D. D. Dr. Miron Cristea, devine, in calitatea sa de Primat al Romaniei, Patriarh al Bisericii ortodoxe romane.
Art. 3. - Patriarhul Bisericii ortodoxe romane se va bucura de toate drepturile recunoscute de Sf. canoane si legile tarii.
Un regulament special, intocmit de Sf. Sinod va determina mai deaproape aceste drepturi.
Art. 4. - Pe viitor, alegerea Patriarhului Bisericii ortodoxe romane se va face de un colegiu electoral compus din membrii Adunarii, care, dupa legea de organizare a acestei Biserici, va alege pe Arhiepiscopul si Mitropolitul Ungro-Vlahiei si din membrii de religiune ortodoxa ai Corpurilor legiuitoare.
Un regulament special, intocmit de Ministerul Cultelor, de acord cu Sf. Sinod si aprobat de consiliul de ministri, va determina modul dupa care se va savarsi actul alegerii.
Confirmarea alegerii o face, la propunerea Sf. Sinod si a guvernului, Maiestatea sa Regele, care va da apoi investitura, potrivit datinelor tarii pentru capii Bisericii ortodoxe romane.
Art. 5. - Nu vor putea fi alesi in demnitatea de Patriarhi ai Bisericii ortodoxe romane de cat Mitropolitii si Episcopii in functiune ai acestei Biserici.
Aceasta lege saa votat de Senat in sedinta dela 12 Fevruarie anul 1925 si saa adoptat cu majoritate de optzeci si noua voturi, contra doua.

Presedinte, M. PHEREKYDE,
(L. S. S.) Secretar, Preotul Gr. Popescu-Breasla
Aceasta lege saa votat de Adunarea deputatilor in sedinta dela 17 Aprilie anul 1925 si saa adoptat cu umanitate de una suta cincizeci si sase voturi.
Presedinte, M. G. ORLEANU, (L. S. A. D.)
Secretar, Petre P. Garboviceanu
Promulgam aceasta lege si ordonom ca sa fie investita cu sigilul Statului si publicata in Monitorul Oficial. Dat in Bucuresti, la 23 Februarie 1925.
(L. S. St.)

FERDINAND
Ministrul Cultelor si Artelor,
Al. Lapedatu
No. 669
Ministrul Justitiei G, G. Marzescu
(Monitorul Oficial No. 44, Miercuri 25 Februarie 1925)

Recunoasterea si investitura primului patriarh
- acte de recunoastere -

Biserica Constantinopolului


Marea Biserica a Constantinopolului, mama tuturor Bisericilor nationale ortodoxe, potrivit indreptatirii canonice a fost cea dintai, care a recunoscut vrednicia de Patriarh in Biserica ortodoxa romana.

Recunoasterea sa a fost transmisa Bisericii noastre in chipul cel mai sarbatoresc.

Astfel, o delegatie alcatuita din Inalt Prea Sfintitul loachim Mitropolitul Halcedonoului, Inalt Prea Sfintitul Ghermanos Mitropolitul Sardeonului, insotita si de Marele Dragoman al Sfintei Patriarhii, d. Spiru Constantinidis, a fost trimisa de catre Sanctitatea Sa Patriarhul ecumenic Vasilie sa aduca Bisericii noastre Tomosul Patriarhal de recunoastere.

Delegatiunea Sfintei Patriarhii a sosit Ia noi, venind din Polonia, in ziua de Miercuri 23 Septembrie, iar inmanarea Tomosului saa sorocit pentru ziua de Dumineca 27 septembrie.

In acest scop Sambata seara, 26 Septembrie, saa savarsit slujba privegherii In biserica catedrala a Patriarhiei. Au fost de fata, pe langa inaltii Oaspeti, inalt Prea Sfintitul Patriarh Miron, Prea Sfintitii Membri ai Sfantului Sinod aflati in Capitala, preotii din Capitala si multi credinciosi. Cantarile la strana saau cantat alternativ in limba romana si in cea greceasca.

A doua zi, Dumineca, saa slujit Sfanta Liturghie de catre Inalt Prea Sfintitii Mitropoliti loachim al Halchedonului si Ghermanos al Sardeonului si de Prea Sfintitii arhierei romani Platon si Teofil, insotiti de tot clerul Patriarhiei. Inalt Prea Sfintitul Patriarh Miron a stat la Sfanta Liturghie in strana arhiereasca, imbracat in mantie. De fata mai erau, afara de credinciosi si preoti cari nu mai incapeau in biserica, d-l Ministru al Cultelor, Al. Lepadatu, d-l Ministru al Instructiunii Publice Dr. C. Angelescu, d-l Ministru al Poloniei si alti multi demnitari ai Statului.

Dupa otpustul Sfintei Leturghii, Inalt Prea Sfintitul Mitropolit loachim al Halcedonului a pasit in mijlocul bisericii si a dat cetire urmatoarei scrisori de inputernicire a Sanctitatii Sale Patriarhului ecumenic, prin care cei doi Inalt Prea Sfintiti Mitropoliti sunt delegati a aduce Tomosul patriarhal:
Patriarhia ecumenica

No. 1891.
Prea Fericite si Prea Sfintite Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Patriarh al Bisericii autocefale a Romaniei, in Hristos Dumnezeu prea iubite si prea dorite frate al smereniei noastre, Domnule Miron, pe Prea Sfintia Voastra, prea iubit noua, in Domnul frateste imbratisandu-Va, prea dulce va salutam.

Marea Noastra Biserica a lui Hristos, ca muma iubitoare, saa bucurat cu bucurie mare, pentru toate evenimentele mari si prea slavite, cari in timpul din urma, prin dreapta Domnului saau savarsit, cu evlaviosul popor roman si cu Sfanta Biserica a Romaniei.

Dorind deci, ca si mai de aproape sa manifestam aceasta bucurie a noastra, cu multumire am insarcinat sinodiceste, pe prea iubitii membri ai sfantului si veneratului nostru Sinod, si frati ai nostri intru Hristos, Prea Sfintitii Mitropoliti Ioachimos al Halchedonului si Ghermanos al Sardeonului, ca fiind purtatori ai scrisorilor noastre incredintate P. P. S. S. Lor, fiind insotiti si de primul dragoman al Patriarhiei noastre, d. S. Constantinidis, sa exprime si prin viu graiu, cat de mare bucurie sufleteasca a simtit marea Biserica a lui Hristos - muma - pentru marirea la care acum a ajuns prea iubita sa fiica si sora, sfanta Biserica a Romaniei si binecuvantatul popor roman si sa arate in acelasi timp, cat de staruitoare doxologii si rugaciuni inaltam catre Cel Prea Inalt ca sus sa reverse cu imbelsugare harul si binecuvantarea Sa, pentru ca si in viitor, atat Biserica cat si poporul Roman, cu vrednicie sa progreseze inca spre mai bine.

Rugand pe Prea Fericirea Voastra, ca sa primeasca cu dragoste pe acesti trimisi ai nostri, cu bunavointa sa-i prezinte iubitorului de Hristos Rege si prea Cinstitului Guvern regal, iaras Va imbratisam cu sarutare sfanta Intru Domnul si ramanem,

Al Prea Fericirii Voastre iubit Frate In Hristos,
† VASILE al Constantinopolului
1925 August 29.
Apoi Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Ghermanos al Sardeonului a cetit Tomosul Sfintei Patriarhii:
Patriarhia Ecumenica
Nr. 1579

Prea Fericite si Prea Sfintite Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Patriarh al Bisericii ortodoxe autocefale a Romaniei, in Hristos Dumnezeu si prea iubite si prea dorite frate conliturghisitor al smereniei noastre, Domnule Miron, pe Prea Fericirea Voastra, prea scump Noua, frateste imbratisandu-Va, intru Domnul, prea dulce Va salutam.

Cu caldura felicitam pe Prea Fericirea Voastra pentru noua vrednicie de analta cinste, care, prin hotarare unanima, este recunoscut de catre Sfantul si veneratul Nostru Sinod. Sfanta Noastra Biserica a lui Hristos, ca muma iubitoare, pretuind si intelegand avantul si hotararea prea iubitei si prea cinstitei sale fiice si sora in Hristos, Prea Sfanta - Biserica a Romaniei-, nu a gasit nici o piedica invincibila, ca folosind cu bun chip iconomia, de acum, sa-si dea cu dragoste consimtamantul si recunoasterea Sa, la cele ce prin hotarare comuna a Bisericii si a statului saau savarsit in Romania.

Bine inteles, aceasta cu convingerea si nadejdea, ca si toata Sfanta Noastra Biserica Ortodoxa, la primul prilej, adunata intraun Sinod ecumenic sau si altfel de Sinod mare, care dupa randuiala strict canonica are caderea de a decide in ultima instanta, asupra unor astfel de chestiuni, nu va judeca altfel cele ce cu bun scop si spre folosul si slava Bisericii mai inainte saau savarsit.

De asemenea, tinand socoteala si de alte exemple reale de mai inainte, avem convingerea sigura, ca, in aceste vederi ale Noastre, vom avea cu pareri comune si voturi unanime si pe ceilalti Prea Sfintiti Patriarhi si intaii statatorii tuturor Bisericilor autocefale ortodoxe surori.

Si de acum chiar va fi asentimentul tuturora, pentru ridicarea Bisericii surori din Romania la vrednicia patriarhala, atat pentru cinstire si rasplata, cat si pentru faptul ca, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, intreg poporul bine-credincios Roman, marindu-se prin unirea sa politica, aceasta cinstire este bine venita si indreptatita. Mai adaugand inca la aceasta si nadejdea unui si mai mare progres si inflorire in credinta si evlavie, socotim ca ridicarea Bisericii Romane Ia demnitatea de Patriarhie, este si necesara si utila.

Urma deci, ca ridicarea Bisericii surori a Romaniei la treapta si inaltimea patriarhala, astfel savarsita, sa fie pentru ea, punct de plecare spre o noua si o mai mare prosperitate si intotdeauna, de sus sa se coboare asupra ei, tot harul si tot darul desavarsit.
Noi, bucurandu-ne, ca de acum incolo urmeaza sa ne adresam catre Prea Fericirea Voastra, ca spre capul unei Biserici Patriarhale, si frateste urandu-va toata vrednicia, iarasi va imbratisam frateste intru Domnul si ramanem cu multa dragoste.
30 Iulie 1925.

Al Prea Fericirii Voastre iubit si prea dorit frate in Hristos.
Vasilie al Constantinopolului.
Scrisoarea Patriarhiei Ecumenice pentru instiintarea Bisericilor Ortodoxe autocefale privind ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane autocefale
Copie
Nr. 2458

Prea Fericite si Prea Sfintite.... in Hristos Dumnezeu prea iubite si prea dorite Frate Domnule.... pe Prea Fericirea Voastra, prea iubit noua, in Domnul imbratisandu- Va, prea dulce Va salutam.

Purtarea de grije a Prea Bunului Dumnezeu, care toate le chiverniseste spre interesul sfintelor Biserici, a binevoit, ca prin unitatea politica a intreg evlaviosului popor roman, intamplata in timpul din urma, sa ajunga la un mai mare punct de inflorire si marire si cele privitoare la Prea Sfanta Biserica sora a Romaniei; ceia ce saa si facut cu inaltarea ei la rangul de patriarhie, prin hotararea comuna a Bisericii si a statului.

Luand in primire indatoririle privitoare la corabia sfanta incredintata Noua, am gasit, pe biroul sfantului si veneratului Nostru Sinod, scrisorile de vestire din 12 Martie a. c. privitoare la aceasta hotarare a Sfintei Biserici ortodoxe a Romaniei, cari asteptau raspunsul nostru.

Desi este lamurit, ca ridicarea Ia vrednicia patriarhala a unei oare cari dintre sfintele lui Dumnezeu Biserici in parte, dupa randuiala strict canonica si dupa cum marturisesc exemplele parintilor, este supusa hotararii sinodului ecumenic, totusi Marea noastra Biserica a lui Hristos, judecand si intelegand nazuintele si hotararea Sfintei Biserici ortodoxe a Romaniei, fiica si sora a ei intru Hristos, nu a gasit piedica de netrecut pentru ca cu buna vointa, folosindu-se in chip bun de economie, sa-si dea consimtimantul ei fratesc si sa recunoasca lucrul deja consumat. Aceasta consimtire si recunoastere saa facut cu incredintarea, ca avand si alte exemple reale de mai inainte Marea Biserica a lui Hristos va avea in aceste vederi ale sale, cu pareri si voturi unanime si pe ceilalti Prea Sfintiti si Prea cinstiti patriarhi si presedinti ai tuturor sfintelor biserici autocefale ortodoxe surori si inca cu nadejdea ca si toata sfanta biserica ortodoxa, adunata in sinod ecumenic sau si altfel de sinod mare, care, dupa randuiala strict canonica, are dreptul de a hotari in ultima instanta, nu va judeca altfel cele ce cu bun scop si spre folosul si slava Bisericii saau savarsit mai inainte.

Asa dar, adresandu-ne catre intai statatorul Bisericii romane, iubitul frate in Hristos Domnul Miron, ca, catre Patriarhul sfintei biserici autocefale ortodoxe a Romaniei, dam si primim dreapta comuniune. Si nu numai atat, dar printrao comisiune alcatuita dintre membrii Sfantului si veneratului nostru Sinod, Prea Sfintitii Mitropoliti loachim al Halchedonului si Ghermanos al Sardelor, am vestit Prea Fericirii Sale in scris si oficial, recunoasterea inaltarii la vrednicia patriarhala a Bisericii romane surori si am exprimat bucuria Bisericii nosstre pentru acest eveniment imbucurator.

Acum pasim cu bucurie, scriind si comunicand tuturor Bisericilor surori, hotararea si lucrul de mai sus al Bisericii noastre. In acest scop ne indreptam si catre Fericirea Voastra, Prea venerabila si formulam frateasca rugaminte si recomandatiune, ca si Biserica sora de acolo sa-si dea consimtimantul si recunoasterea sa, la cele savarsite si sa vina in contact si comuniune cu Prea Fericitul Patriarh Domnul Miron, inmultind astfel bucuria Prea Sfintei Biserici a Romaniei si a obstei evlavioase din care ea este alcatuita si sa imputerniceasca sfintele legaturi de dragoste si unitate cu Biserica romana, spre folosul si propasirea tuturor sfintelor lui Dumnezeu Biserici.
Cu acestea iarasi imbratisandu-Va in Domnul, ramanem cu dragoste,

Al Prea Fericirii Voastre iubit frate in Hristos
†Vasilie al Constantinopolului
Nota: Continutul documentelor a fost reprodus ad litteram dupa „Patriarhia Romaneasca. Acte si documente“, Bucuresti, Tipografia Cartilor Bisericesti, 1925.
Sursa: ziarullumina.ro
 

04 Februarie 2010

Vizualizari: 801

Voteaza:

85 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane la rangul de Patriarhie 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE