legea-firii

• Cuvioasa Melania Romana; Sf. Muc. Hermes

  Cuvioasa Melania Romana Nu se faleste Roma, cetatea cea mare, cea prea stralucita si mult viteaza, nici se inalta si se cinsteste atata pentru frumusetea locului, pentru biruintele ei, pentru vechimea si pentru alte covarsiri, cat se slaveste dupa vrednicie si dupa cuviinta se impodobeste, pentru
  
• Sfantul Mucenic Artemie; Sfanta Cuvioasa Matroana

  Sfantul Mucenic Artemie Artemie, mucenicul lui Hristos, fiind de neam din Egipt, a fost ostas pe vremea marelui imparat Constantin si a lui Constantie, fiul lui. Iar in vremea lui Iulian Paravatul, Sfantul Mucenic Artemie a patimit pentru Hristos. Dar ca sa intelegem mai bine viata si patimirea lui
  
• Sfanta Cuvioasa Melania Romana; Sfantul Mucenic...

  Cuvioasa Melania Romana Nu se faleste Roma, cetatea cea mare, cea prea stralucita si mult viteaza, nici se inalta si se cinsteste atata pentru frumusetea locului, pentru biruintele ei, pentru vechimea si pentru alte covarsiri, cat se slaveste dupa vrednicie si dupa cuviinta se impodobeste, pentru
  
• Acatistul Sfintilor Petru si Pavel

  Acatistul Sfintilor Petru si Pavel - Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau
  
• Creatia, natura si caderea ingerilor

  In doctrina crestina a primelor veacuri, acest adevar de credinta ocupa un loc considerabil, indicand premizele unei angelologii care se va contura ulterior, in operele celor trei mari ierarhi ai Bisericii si a Fericitului Augustin, pentru ca sa se afirme apoi in opera capitala a lui Pseudo...
  
• Lucrarea ingerilor la Sfintii Parinti

  Frumusetea lui Dmnezeu, ca unul ce este simplu, bun si desavarsit, nu are nici un amestec, ci ea comunica din propria ei lumina fiecaruia, dupa vrednicie, si-l desavarseste prin taina cea dumnezeiasca, facand pe fiii Perfectiunii asemenea cu chipul ei neschimbator
  
• Relatia dintre cunoastere si credinta in...

  Invatatura ortodoxa a accentuat intotdeauna caracterul de Realitate personala suprema a lui Dumnezeu. Ca Persoana suprema, Dumnezeu poate fi cunoscut de catre noi, dar nu asa cum este cunoscuta orice realitate personala sau obiectuala, ci intr-un mod care, in ultima instanta
  
• Binele, raul si liberul arbitru

  Intr-o celebra alegorie greaca, aceea a lui Prodicos, evocata spre instructie de Clement , de Sf. Vasile cel Mare, cand abia iesea din copilarie, Herakles era pus sa aleaga intre Virtute si Viciu. Promitandu-i-se de o parte fericirea suprema
  
• Netemeinicia practicii indulgentelor

  In temeiul cuvintelor Mantuitorului, Sf. Apostoli si urmasii lor Sfintii Parinti, continuand lucrarea de mantuire incredintata lor de Dumnezeu Fiul, atunci cand primeau intoarcerea crestinilor carora le parea rau de pacatele in care cazusera, iertandu-i si impacandu-i cu Dumnezeu
  
• Etnic si etnicitate

  Etnicul in perspectiva gandirii moderne. Incercarile omului modern de a se cunoaste pe sine, de a-si intelege propriile lui forme de existenta si manifestare, coincid in buna parte cu preocuparile lui de a surprinde etnicul in ceea ce are specific, de a-1 incadra in categoriile
  
• Iisus Hristos, contemporanul necunoscut

  Intrebarea despre Iisus Hristos ar trebui sa fie painea zilnica a fiecarui om: teolog, filosof sau om simplu. Cu toate acestea, El ramane pentru cei mai multi un intemeietor religios venerabil sau un Dumnezeu suveran si departat si nu un contemporan
  
• Originile teologice ale Schismei

  Desi schisma dintre Rasarit si Apus parea a proveni in principal din discordie politica si bisericeasca, aceasta discordie reflecta de asemenea diferente teologice funda­mentale, a caror importanta nu trebuie nici exagerata
  
• Cum gandeste poporul roman

  Avem noi, romanii, un proverb curios : Unde e multa minte, e si prostie multa. Sa fie romanul atat de intelept incat se teme de si prea multa intelepciune? In orice caz, ceea ce izbeste, la el - o vedem bine - e masura. Nu numai in viata sa interioara, dar peste tot: in ce face si ce se face in...
  
• Sfanta Taina a Marturisirii

  Fiecare Taina din cele sapte instituite de Hristos si pastrate in Biserica constituie o treapta in urcusul nostru spre Dumnezeu, si o participare la dumnezeire in prelungirea ei harica spre noi. Fiecare Taina este un contact nemijlocit cu Dumnezeul cel viu, dar o atingere de fiecare data deosebita ...
  
• Subtirimea patimilor de dupa convertire

  As porni de la o remarca oarecum laica, mai precis de la un proverb occidental care zice ca adevarata iubire are si hartoape. Crestinismul e, prin excelenta, religia iubirii depline. Dupa ce ati cunoscut aceasta experienta crestina -Ortodoxia, adica plinatatea iubirii
  
• Familia in cultura secularizata

  Cartea Genezei ne spune ca Dumnezeu a creat pe Eva din coasta lui Adam, ca omul sa nu fie singur. Multa vreme acesta relatarea biblica a fost considerata ca neverosmila si plasata in randul creatiilor mitologice
  
• Libertate si responsabilitate in spatiul iubirii...

  In contextul actual al epocii noastre in care, pe baza unei viziuni integrative despre persoana umana, se cauta cu ardoare temeiurile unor noi relatii interumane si ale unor noi principii comunitare, problema libertatii si, in stransa legatura cu ea, problema responsabilitatii morale
  
• Slujba Sfantului Siluan Athonitul

  Floare noua a inflorit Mostenirii tale, de Dumnezeu Nascatoare, sufland cea a Duhului dumnezeiasca mireazma, Siluan cel minunat, cel intocmai cu nevoitorii cei dedemult, si nebuneste aprins de iubirea Fiului tau
  
• Maxim Marturisitorul intrebari, nedumeriri si...

  Ale celui dintre sfinti, Parintele nostruMaxim Marturisitorul intrebari, nedumeriri si raspunsuriIntrebarea 1:  Care sunt virtutile sufletului si care ale trupului?Raspuns: Virtutile sufletului sunt acestea: iubirea, smerenia, blandetea, indelunga rabdare, ingaduinta, nepomenirea raului...
  
• SFANTA SCRIPTURA CU ILUSTRATII IN TRADITIA...

  6. SFANTA SCRIPTURA CU ILUSTRATII IN TRADITIA RASARITEANA SI APUSEANA In iconografia bizantina exista, o legatura organica intre icoane si cunoasterea lui Dumnezeu in Hristos. Insasi disputa iconoclasta este o continuare a disputelor hristologice anterioare. S-au adus, astfel, precizari hristologic