1. Tot prietenul zice: Eu am tinut prietenia cu el; dar el este prieten numai cu numele.
2. Oare nu este intristare pana la moarte, cand tovarasul si prietenul se fac dusmani?
3. O, rau gand! De unde te-ai ivit sa acoperi pamantul cu viclesug?
4. Tovarasul cu prietenul traiesc bine in veselie; iar in vremea necazului se fac potrivnici.
5. Prietenul adevarat se lupta cu dusmanul si pune mana pe scut in fata potrivnicului.
6. Sa nu uiti pe prietenul tau, cand este in razboi si sa nu-l uiti intru averile tale.
7. Tot sfetnicul isi lauda sfatul; ci este cate unul care da sfat cu gandul la interesele lui.
8. Pazeste-ti sufletul tau de sfetnic si cunoaste intai care este lipsa lui, ca el urmareste interesul lui,
9. Ca nu cumva sa arunce mreaja asupra ta si sa-ti zica: Buna este calea ta si va sta in preajma ca sa vada ce ti se va intampla.
10. Nu te sfatui cu cel care te trece cu vederea, si de cel care iti pizmuieste soarta, ascunde-ti sfatul tau;
11. Nici cu femeia despre potrivnica sa, nici cu cel fricos despre razboi,
12. Nici cu negutatorul despre schimb, nici cu cel ce cumpara despre vanzare,
13. Nici cu cel pizmas despre multumire, nici cu cel nemilostiv despre indurare,
14. Nici cu cel lenes despre tot lucrul, nici cu sluga cea de casa despre savarsire, nici cu sluga cea lenesa despre multa lucrare.
15. Despre nimic nu te sfatui cu acestia; ci cu barbatul cel cuvios fii adeseori, pe care il vei cunoaste ca tine poruncile Domnului,
16. Al carui suflet este ca si sufletul tau si, de vei cadea, il va durea impreuna cu tine.
17. Sfatul inimii ti-l intareste, ca nu-ti este tie mai credincios altul decat acela.
18. Ca sufletul omului se obisnuieste uneori a vesti pe om mai mult decat sapte iscoade, care sed in loc inalt ca sa ia seama.
19. Si intru toate acestea te roaga Celui Preainalt, ca sa indrepteze intru adevar calea ta.
20. Inceputul a tot lucrul este cuvantul, si inainte de toata fapta este sfatul.
21. Semnul schimbarii inimii este fata si se arata in patru chipuri: binele si raul, viata si moartea si limba pururea stapaneste pe acestea.
22. Este cate un om intelept care pe multi invata si sufletului sau ii este fara de folos.
23. Cel care se arata intelept in cuvinte, urat va fi si se va lipsi de toata hrana,
24. Ca nu s-a dat lui dar de la Domnul; ca de toata intelepciunea este lipsit.
25. Dar este cate unul intelept pentru sufletul sau si roadele intelegerii lui sunt crezute.
26. Barbatul intelept invata pe poporul sau si roadele intelegerii lui raman.
27. Barbatul intelept se va umple de binecuvantare si-l vor ferici toti cei care il vor vedea.
28. Viata omului are zile nenumarate si zilele lui Israel sunt nenumarate.
29. Cel intelept intru poporul sau va mosteni credinta si numele lui in veac va fi viu.
30. Fiule! In viata ta cerceteaza-ti sufletul tau si vezi ce este rau si nu-i da lui!
31. Ca nu toate tuturor folosesc si nu tot sufletul intru tot binevoieste.
32. Nu fi nesatios in nici o desfatare, si nu te apleca la mancaruri multe.
33. Ca in mancarurile cele multe va fi durere si nesatiul va veni pana la ingretosare.
34. Pentru nesat multi au pierit; iar cel infranat isi va spori viata.
.