Biserica Sfanta Maria Magdalena, dupa cum este cunoscuta in toata lumea, este o manastire ruseasca aflata pe Muntele Maslinilor, aflata foarte aproape de Gradina Ghetsimani, in Ierusalim. La mica distanta de aceasta se afla alte doua locasuri de cult renumite, anume Biserica Dominus Flevit si Biserica Tuturor Natiunilor.

Dupa cum ne arata si numele acesteia, biserica este inchinata Sfintei Maria Magdalena (din Magdala), una dintre femeile mironosite din care Mantuitorul Iisus Hristos scosese sapte diavoli.

Sfanta Maria Magdalena, in Sfanta Scriptura !

Maria, femeia din Magdala, este aceea din care Mantuitorul Iisus Hristos a scos sapte diavoli. In urma izbavirii de diavoli, Maria i-a urmat toata viata, alaturi de ucenicii Sai, ea fiind una dintre femeile mironosite (purtatoare de mir). "Iisus umbla prin cetati si prin sate, propovaduind si binevestind imparatia lui Dumnezeu, si cei doisprezece erau cu El; si unele femei care fusesera vindecate de duhuri rele si de boli: Maria, numita Magdalena, din care iesisera sapte demoni" (Luca 8, 1-2).

Maria Magdalena este prima careia Mantuitorul Iisus Hristos i s-a aratat, dupa Inviere, dupa cum citim: "Si inviind dimineata, in ziua cea dintai a saptamanii (duminica), El (Iisus) s-a aratat intai Mariei Magdalena, din care scosese sapte demoni. Aceea, mergand, a vestit pe cei ce fusesera cu El si care se tanguiau si plangeau" (Marcu 16, 9-10).

Sfanta Maria Magdalena - traditia crestina a oualor rosii

Inca din cele mai vechi timpuri, cu ocazia sarbatorilor de Pasti, crestinii au vopsit si incondeiat oua. Oul este simbol al vietii celei noi. In calitatea lui de simbol pascal, oul rosu il reprezinta pe Hristos, care inviaza din mormantul sigilat si pazit, rupand pecetile si iesind afara. Ciocnind ouale, crestinii propovaduiesc Invierea, zicand: Hristos a inviat! Adevarat a inviat!

Traditia crestina veche pune ouale rosii in legatura cu Sfanta Maria Magdalena. Astfel, se cunosc doua variante, ambele posibile, care infatiseaza istoria oualor rosii.

Se spune ca, dupa Invierea Mantuitorului Iisus Hristos, Maria Magdalena, folosindu-se de relatiile pe care le avea cu anumite persoane de seama din Ierusalim, a reusit sa ajunga la un banchet organizat de imparatul Tiberiu. Ajungand acolo, ea astepta un moment potrivit, spre a putea vesti pe imparat despre maretul eveniment al Invierii lui Iisus.

Cand imparatul a ajuns in fata Mariei Magdalena, ea tinea in mana un ou fiert (alb). Vazandu-l, ea a zis: "Hristos a inviat!" Auzind aceasta, cezarul a ras de ea, zicand: "Sansa ca Iisus sa invie din mormant este la fel de posibila ca aceea ca oul pe care tu il tii in mana sa se coloreze in rosu." Exact in acel moment, oul s-a colorat in rosu. Se spune ca, mai apoi, ea a inceput sa marturiseasca Invierea intregii case imparatesti.

Cea de-a doua traditie legata de ouale rosii, prezenta mai ales in Grecia, sta tot in legatura cu Sfanta Maria Magdalena. Astfel, se spune ca, dupa Rastignire, Maria Magdalena si Fecioara Maria au pus la baza Crucii un cos cu oua. Fiind asezate acolo, acestea au fost inrosite de sangele scurs din ranile Mantuitorului Iisus Hristos. Mai apoi, luand cosul cu oua inrosite, Maria Magdalena l-a dus inaintea imparatului Tiberiu Cezar.

Biserica Sfanta Maria Magdalena din Ierusalim - scurt istoric

Biserica Sfanta Maria Magdalena a fost construita in anul 1886, de catre tarul Alexandru al III-lea al Rusiei, in onoarea mamei sale, imparateasa Maria Alexandrovna. Biserica a fost construita cu traditionalul acoperis cu turle, stil specific Rusiei, in perioada secolelor XVI-XVII, avand sapte turle aurite, in forma de "ceapa".

In anul 1888, marele duce Serghei Alexandrovici, fratele lui Alexandru al III-lea, impreuna cu sotia lui, marea ducesa Elizabeta de Hesse-Darmstadt, nepoata a reginei Victoria si sora a ultimei imparatese a Rusiei, au participat la sfintirea bisericii, ca trimisi ai imparatului.

Marea ducesa a Rusiei a iubit aceasta biserica inca dintru inceput, motiv pentru care l-a si insarcinat cu zugravirea icoanelor acesteia pe pictorul rus Sergei Ivanov (1864-1910). Pictorul a zugravit mai multe scene din viata Sfintei Maria Magdalena, toate pastrandu-se, in biserica, pana astazi.

Deasupra iconostasului se afla icoana care o infatiseaza pe Sfanta Maria Magdalena, tinand in mana un ou rosu si sezand inaintea imparatului roman Tiberiu. Ea ii spune imparatului despre procesul cel nedrept facut lui Iisus Hristos. Se stie ca, dupa procesul nedrept facut lui Iisus, Irod a fost trimis in exil.

Iconostasul este lucrat din marmura alba si bronz. Pe acesta se afla o serie de icoane zugravite de renumitul artist rus, Vereshchaguin. In dreapta iconostasului, intr-un tron sculptat in lemn, se afla asezata icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Indrumatoarea (Hodighitria). Aceasta icoana a fost adusa din Liban. In secolul al XVI-lea, aceasta a scapat in chip minunat dintr-un incendiu ce a cuprins intreaga biserica. Se cunosc mai multe vindecari minunate, in urma unei epidemii de holera.

In interior, cu mare evlavie, sunt pastrate Moastele unor sfinte martire din Rusia: marea ducesa Elisabeta Feodorovna si maica Varvara Yakovleva, ambele aruncate in inchisoare in timpul revolutiei bolsevice din anul 1917 si martirizate in ziua de 18 iulie 1918.

Marea ducesa Elisabeta, ramasa vaduva in urma omorarii prin asasinat a sotului ei, in anul 1905, a intrat in manastire si s-a calugarit. Ea a intemeiat o manastire de maici, in Moscova, obstea avand drept prima slujire opera caritabila. Dupa revolutia din anul 1918, ducesa Elisabeta, impreuna cu sora Varbara si alti membri ai familiei imperiale, a fost aruncata intr-o mina parasita, unde a si murit de foame.

Trupurile celor doua nevoitoare, Elisabeta si Varbara, au fost luate, mai apoi, si aduse in Ierusalim. In anul 1920, acestea au fost asezate, spre odihna, dupa dorinta marii ducese, in cripta de sub Biserica Sfanta Maria Magdalena. Cele doua femei au fost canonizate ca sfinte martire in anul 1981, cand trupurile lor au si fost asezate in biserica cea mare, spre inchinare.

In subsolul bisericii, intr-o cripta, a fost inmormantata printesa Andreea a Greciei, nepoata sfintei mari ducese Elisabeta si soacra reginei Elisabeta a II-a a Angliei. Printesa Andreea a Greciei (Alice din Battenberg), mama ducelui de Edinburgh, a vizitat biserica si a ramas, pentru o vreme, in manastire, in anul 1930. Dorinta acesteia a fost ca trupul ei sa fie inmormantat alaturi de cel al matusei ei, ducesa Elisabeta, careia s-a si straduit sa ii urmeze.

Printesa a ascuns, salvand de la moarte, multi evrei, in vremea dominatiei naziste. Printesa a murit in anul 1969, in Palatul din Buckingham. Dorinta acesteia, anume de a fi asezata in Biserica Sfanta Maria Magdalena, a fost implinita abia in anul 1988, cand trupul ei a fost asezat in cripta subterana a bisericii.

Comunitatea monahala de la Biserica Sfanta Maria Magdalena a fost intemeiata in anul 1936, de catre maica Maria (Robinson), o femeie evlavioasa din Anglia, dupa convertirea si calugarirea ei. Obstea numara in jur de 30 de maici, de diferite nationalitati: rusa, americana, australiana, araba, sarba, romana.

Teodor Danalache

• Ierusalim - inaintea venirii Sfintei Lumini...
  Publicat in : Biserica in lume
• Manastirea Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai
  Publicat in : Biserica in lume
• Schitul romanesc Sfantul Ioan Botezatorul de la Iordan
  Publicat in : Biserica in lume
• Gallicantu - Biserica Sfantul Petru din Ierusalim
  Publicat in : Biserica in lume
• Manastirea Sfantul Onufrie din Ierusalim - Hacheldama
  Publicat in : Biserica in lume