Din coasta Sfântului Altar, din Piatră şi din Cruce, Cel răstignit ca un tâlhar Lumină vi Se-aduce.
Dac-ai tăiat nişte zăbrele, fă-ţi cruce golul dintre ele... Aruncă libertatea-n cuşcă -hrană pentru iele
Anul ce vine nu-i decât un număr; el are timpul tot -sămânţă-n lutul meu. Priveşte-te-n oglindă peste umăr şi roagă,-n el, să-ţi intre Dumnezeu.
Îngropat în cărnuri şi-n beteală, asomat în trafic şi în mall, Se coboară-n Lume cu fereală şi Se-ascunde astăzi în Prestol.
Tot iadul s-a înfipt în Tine, tot, Hristoase, cu tot ce cărnii i-a fost dat să-ndure; şi viermuielii celei mai impure i-a dat tot cerul inimii, cu gând şi oase.
Iarna-i grea pe dinlăuntru, nu-i omăt, nu bate vântu''. Ba îi ceaţă, ba îi ploaie, spicul inimii se-ndoaie
Puiul timpului ivit din găoacea humii -dar de Sus şi întreit marginilor lumii.
Anul numit „Nou” zicând că „vine”, anul în care „facem primul pas” stă tot cu rădăcinile în mine, nu e de nicăieri, nici de pripas
Într-un Astăzi răstignit iar Fecioara naşte şi din lutul hămesit de Lumină paşte
Se scutură azi Cerul cu merii şi cu nucii şi lasă-ntre colinde, -ntre paie, Steaua Crucii.