In Iubirea Ta Doamne
iubire, dumnezeu
E o sete mare
Tu esti desavarsire in toate Si bucurie in toate cate sunt Te contemplez pe Tine Si focul iubirii Tale arde al meu Lut E o sete mare in mine De a Ta lumina si de a Ta Iubire Nimic, oh, Doamne, nu ma poate satura Decat sa beau din ale Tale ape line
Tot ce am facut
Pe drumul vietii, am tot cazut, m-ai ridicat mereu, zimbindu-mi Si uneori de am obosit In brate Tu m-ai luat cintindu-mi.
E o mirare ca sunt
E un miracol ca sunt... ca pot spune sunt E o mirare ca mor... ca ce traiesc e doar vremelnic Cum pot oare sa te simt in inima mea.. pe tine Doamne ? Sa cante inima mea... si duhul meu desavarsita Ta iubire ? Sa simt mereu ca tu ma asculti Sa simt...
Cea mai inalta bogatie !
Iubirea Ta Doamne e aurul curat... al celei mai inalte bogatii Ea ma imbraca in fiecare zi Traiesc cu ea, in fiecare clipa... cu ea ma indulcesc E poezia clipei... iesirea din lumesc
Cum sa nu te laud pe Tine ?
Cine poate oare cuprinde nemarginirea Ta ? Cine poate masura iubirea si daruirea Ta Ma uit la o floare, si in ea te vad pe Tine Frumusete smerita pentru bucuria tuturor
Cand Te caut
Cand Te caut... iti simt iubirea ca o adiere In lumina Soarelui, in chipul unei flori In zimbetul unui prunc Cind inima mea iti cauta lumina ma hranesti cu ginduri desavirsite
Te Iubesc, Iisuse
Doamne Iisuse, mult prea Sfinte Tare as vrea inima sa mi cuvinte Cuvinte de har care sa te laude
Si daca versul meu tie drag
Ce vers e oare demn de a te lauda ? Ce cintec e destul de inalt pentru a Te slavi ? Inima mea sa o pun ofranda as vrea Si intrega mea fiinta sa ti o darui.
Cat voi mai suferi ?
Grea e povara pacatului, de a fi imbracat in carne. De a fi ca un copil ratacit departe de intelegere si cunoastere Pierdut in intunericul pacatului si in imparatia mortii Departe de iubirea Ta si de lumina Ta care hraneste.