Hram: „Duminica tuturor sfinţilor” (Prima duminică după Rusalii)
Adresa: Com. Armeniş, jud.Caraş-Severin
Numărul de vieţuitori: 8 (viaţă de obşte)
Acces rutier: D.N. 6 Caransebeş – Băile Herculane (la 25 km de Caransebeş)
Acces feroviar: pe ruta Caransebeş– Băile Herculane, cu coborâre în staţia Armeniş
Posibilităţi de cazare: Maxim 8 persoane.
Stareţ: Protosinghel Paisie Sadici
Tradiţia locală mărturiseşte că la construirea căi ferate dintre Caransebeş şi Orşova la deschiderea tunelului pe unde era rânduită trecerea căi ferate s-a găsit o icoană pictată care reprezenta Sfânta Treime, ceea ce a îndemnat credincioşii de a determina inginerii constructori să devieze ieşirea tunelului spre Armeniş la câţiva metrii înspre apus de icoană. Apariţia acestei icoane este învăluită de mister, credincioşii mărturisind că este o minune şi nu a apărut prin zugrăvirea de către mâinile unui meşter. Tradiţiile orale sunt diverse însă prima menţiune documentară sigură despre Piatra Scrisă apare pe o hartă militară austriacă din anul 1788, în care pe acest loc este trecută stânca Sfintei Treimi. Datorită infiltraţiilor de apă în stânca ce adăposteşte icoana, aceasta a necesitat restaurarea în 1822 de către picotul Moise Buru Scriitorul din Caransebeş.

În anul 1929 familia Dragomir din Slatina Mică a ridicat o capelă ce adăposteşte icoana în amintirea fiicei lor care a trecut la Domnul. În anul 1930 Episcopia Caransebeşului a construit o casă cu etaj pentru personalul monahal şi o clopotniţă astfel apărând aşezarea monahală numită schitul de la Piatra Scrisă. Datorită poziţionării la marginea drumului european, fapt ce nu constituia confort duhovnicesc a făcut ca la iniţiativa părintelui ieromonah Hristofor Bucur să se amenajeze pe dealul din vecinătatea schitului un nou corp monahal şi a unei biserici reprezentative pentru aceste locuri. Hramul acestui schit constituie un prilej de pelerinaj la icoana Sfintei Treimi de la Piatra Scrisă în fiecare an la praznicul „Duminica tuturor sfinţilor”. Noua biserică a mănăstirii a fost târnosită în anul 2008 de către Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului la hramul aşezământului mănăstiresc.

În prezent obştea monahală condusă de protosinghelul Paisie Sadici întreprind eforturi de definitivare a ansamblului monahal aflat pe dealul de lângă biserica care găzduieşte de zeci de ani icoana nefăcută de mâini omeneşti a Sfintei Treimi.

Hram: „Sf. Prooroc Ilie” (20 iulie)
Adresa: Sat Borlova, (Staţiunea turistică de pe Muntele Mic), com. Turnu Ruieni, jud.Caraş-Severin, cod 1660
Numărul de vieţuitori: 2
Acces rutier: D.L. Caransebeş – Borlova – Staţiunea Muntele Mic
Acces feroviar: Caransebeş. Se poate ajunge şi cu telescaunul de la Borlova
Posibilităţi de cazare: Maxim 5 persoane
Egumen: Ieromonah Timiş Pantelimon
Telefon: 0747/255121
Alături de Muntele Semenic, Muntele din apropierea Municipiului Caransebeşului numit Muntele Mic reprezintă dintotdeauna un simbol al Banatul Montan. Pentru ca priveliştea mirifică să capete valenţe creştine pe o culme deasupra cabanelor la marginea pădurii de brad, se înalţă pe piatra stâncii biserica schitului cu hramul Sfântul Ilie, lucrată în stilul bisericilor maramureşene cu un turn ascuţit, înalt de 20m. Iniţiativa aparţine unor oameni de bună credinţă de la Primăria Timişoara şi de la Uzinele Electrice din Timişoara care în anul 1939 a construit bisericuţa de lemn, fiind sfinţită de Episcopul Vasile Lăzărescu la 1 mai 1940.

După executarea picturii de către Elvira Dăscălescu din Bucureşti prin contribuţia parohiilor din Protopopiatul Caransebeş. Lângă bisericuţă s-a construit o bisericuţă care conţine 5 chilii, bucătărie şi trapeză, însă regimul comunist a făcut ca acestea să fie confiscate, iar călugării risipiţi, astfel încât până în anul 1991 mănăstirea funcţionând fără vieţuitori, de îngrijire bisericii ocupându-se un singur paznic din localitatea Borlova.

De la 1 iulie 1991 s-a reluat viaţa monahală prin slujirea ieromonahilor Emanuel Boldea (1991-1995), Ilarion Iancu (1995-2000), iar din anul 2000 egumen al acestui schit fiind ieromonahul Pantelimon Timiş, care a reuşit, cu ajutor de la credincioşi să ridice o clădire ce adăposteşte chilii, cămară şi bucătărie. În strânsă legătură cu schitul de pe Muntele Mic este crucea înălţată pe această culme, care iniţial a fost din lemn de brad însă prin iniţiativa unui grup de intelectuali din Timişoara şi Caransebeş, cu binecuvântarea IPS Nicolae Mitropolitul Banatului şi a PS Laurenţiu Streza, Episcopul Caransebeşului s-a realizat o cruce metalică asemenea celei din vârful Caraiman, care noaptea este luminată putându-se vedea chiar din Timişoara, când timpul este favorabil.

Având în vedere acest monument creştin, Episcopia Caransebeşului la iniţiativa Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului cu participarea a sute de credincioşi, din anul 2006 la praznicul Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie) se organizează „ Pelerinajul la Crucea de pe Muntele Mic”.

Hram: „Adormirea Maicii Domnului” (15 august)
Adresa: Caransebeş (prin parcul Teiuş; se traversează calea ferată în direcţia Nord - Est, 3km.), jud.Caraş-Severin, 1650
Numărul de vieţuitori: 4
Acces rutier: D.N. Orşova – Caransebeş
Acces feroviar: Caransebeş,
Posibilităţi de cazare: 8 persoane.
Stareţ: Arhimandrit Justinian Tibil
Telefon: 0742.003.549
Istoria aşezământului monahal din Teiuşul Caransebeşului începe prin dorinţa ieromonahului Justinian Tibil de a ctitorii o mănăstire în apropierea Caransebeşului. Prima Liturghie S-a oficiat în data de 17 iulie 1999 într-o bisericuţă construită din tablă ondulată pentru săvârşirea Sfintelor Slujbe. Piatra de temelie s-a aşezat la data 15 august 1999 de către preasfinţitul Laurenţiu Streza, a urmat mai apoi demersurile de construire care după mărturisirea obştii monahale, cu binecuvântarea lui Dumnezeu au primit un avânt neaşteptat. După construirea şi târnosirea bisericii a urmat altarul de vară al mănăstirii, iar mai apoi stăreţia şi anexele gospodăreşti aferente corpului de chilii.

Astăzi Mănăstirea Teiuş primeşte în curtea ei credincioşi din Caransebeş şi împrejurimi care se liniştesc şi primesc alinare sufletească în curtea aşezământului monahal frumos împodobită asemenea unei înmiresmate grădini cu flori.

Hram: „Naşterea Maicii Domnului” (8 sepetembrie)
Adresa: Nicolae Stoica de Haţeg (Vila Doboşanu), jud.Caraş-Severin, cod 325200
Numărul de vieţuitori: 4 (viaţă de obşte)
Acces rutier: DN 6/E 70, Orşova – Caransebeş – Timişoara
Acces feroviar: Băile Herculane.
Posibilităţi de cazare: 20 persoane
Stareţă: Monahia Mihaela Guraliuc
Telefon: 0255.560.104; 0741.338.363
Acest aşezământ monahal a apărut la iniţiativa Preasfinţitului Episcop Laurenţiu Streza care a dorit a pune în valoare „Vila Doboşoane” din Staţiunea Băile Herculane, donată în anul 1925 Episcopiei caransebeşului şi luată abuziv în anul 1946 de regimul comunist. În anul 1998 clădirea fiind retrocedată s-a hotărât înfiinţarea aici a unui aşezământ social monahal, pentru a fi folosit ca loc de odihnă şi tratament pentru cler şi credincioşi cu posibilităţi financiare mai reduse dar şi loc de viaţă duhovnicească.

Cu sprijin substanţial din partea Centrului Eparhial, al Protopopiatului Băile Herculane şi a unor oameni de bună credinţă s-au demarat lucrările de reparaţie a clădirii, de amenajare a unui paraclis unde să se oficieze zilnic Sfintelel Slujbe şi de amenajare a camerelor pentru oaspeţi. Pentru întreţinerea aşezământului s-au încredinţat monahii din Episcopie sub îndrumarea monahiei Teodora Jemna, iar mai apoi a Monahiei Marina Câniparu.

Odată cu trecerea timpului aşezământul monahal social a primit contur, având în componenţă: paraclis, trapeză, chilii şi camere de oaspeţi. În anul 2007 la propunerea Preasfinţitului Părinte Lucian, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatul a ridicat aşezământul la rang de mănăstire, împodobind astfel salba de mănăstiri din Episcopia Caransebeşului.

Actualmente sfintele slujbe cu regularitate de către ieromonahul Mina Bozga, iar obştea monahală condusă de monahia stareţă Mihaela Guraliuc se nevoiesc atât cu rugăciunea cât şi cu propăvăduirea Cuvântului în rândul pelerinilor şi al oaspeţilor, precum şi cu confecţionarea de veşminte bisericesc în atelierul de croitorie al mănăstirii.

Credincioşii care vin în această mănăstire pentru a-şi uşura problemele de sănătate se bucură de oaza duhovniciei de la mănăstirea din Băile Herculane.

Hram: „Înălţarea Domnului”
Adresa: Mun. Reşiţa, Dealul Mănăstirii, Jud Caraş-Severin, cod 327082
Numărul de vieţuitori: 6 (viaţă de obşte)
Acces rutier: Municipiul Reşiţa, Calea Timişoarei - Dealul Mănăstirii
Posibilităţi de cazare: 10 persoane
Stareţ: Protosinghel Daniel Cosmaniuc
Bunul Dumnezeu a randuit ca si in acest colt de tara, intr-o zona montana frumoasa sa fie inaltat un schit, cu hramul Inaltarii Domnului in cinstea dublei sarbatori intr-un loc ales anume parca: DEALUL ARSILOR . Acest Munte al Maslinilor din preajama Resitei a fost randuit a fi un loc de inaltare spre cer, scara pe calea manturii pentru multi dintre cei aproape 80.000 localnici si totodata vatra de aducerea aminte de jertfa eroilor si a martirilor neamului din aceast tinut, ARSI pentru credinta stramoseasca, pentru adevar si dreptate.

Constructia Schitului a inceput in toamna anului 2004 pe terenul donat de o familie de credinciosi din Resita, de catre Pr Staret Ieromonah Daniil ajutat de un preot misionar Pr. Simion din Resita si un grup de credinciosi. Sfintirea locului viitoarei Biserici a Complexului monahal a avut loc in data de 15 septembrie 2004, Sf Liturghie fiind oficiata de PS Dr. Laurentiu Streza - Episcopul Caransebesului la aceea data, impreuna cu un sobor de 12 preoti. La eveniment au participat numerosi credinciosi din Resita si din imprejurimi.

Toate jertfele curate au fost incununate de bucuria momentului in care s-a turnat fundatia Corpului de chilii, in care se afla si Paraclisul de iarna (in Trapeza) care a fost inugurat de Sarbatoarea Nasterii Domnului in 2007.
Primul mare praznic al Schitului, serbat la Inaltarea Domnului in data de 6 iunie 2005 a insemnat multa bucurie si inaltare spirituala pentru toti cei prezenti: PS Dr. Laurentiu Streza, un sobor de 15 preoti, numerosi calugari si calugarite si cca. 500 credinciosi localnici si alte zone.

Alte principale momente ale constructiei Schitului Inaltarii Domnului din Resita sunt:

- Inceperea constructiei paraclisului de vara, in prezent este in finalizat in proportie de 80 %;
- Constructia drumului de acces in lungime de cca. 1,5 km;
- Turnarea fundatiei pentru bucataria de vara;
- Terminarea clopotului mare al Bisericii.

La data de 5 iunie 2006 cu ocazia serbarii Hramului Schitului Inaltarii Domnului, Sf Liturghie a fost oficiata de PS Lucian noul Episcop al Caransebesului, impreuna cu un sobor de preoti. Numarul celor prezenti de data aceasta a fost cu mult mai mare.

La finele anului un alt moment important din viata „cetatii” l-a constituit inaugurarea cu ocazia Sarbatorii Nasterii Domnului a Paraclisului de iarna, amplasat la parterul corpului de chilii. In spatele tuturor acestor momente importante insa se afla multa rugaciune, mult suflet pus atatade obstea manastirii, cat si toti ctitorii si binefactorii ei.

Dintre obiectivele de viitor ale Schitului Inaltarii Domnului cele mai importante sunt:

1. Constructia Bisericii Mari cu hramul Inaltarii Domnului. Constructia va fi ridicata dupa un poriect existent, Biserica in stil cu trei turnuri, pe o suprafata construita de cca. 150 Mp.

2. Constructia bucatariei de vara. Fundatia este inceputa din vara anului 2006, pe o suprafata de 500 mp, caldire cu un singur nivel, din caramida.

3. Finalizarea altarului de vara.

Hram: „Pogorârea Duhului Sfânt”
Adresa: com. Vărădia nr.338, jud.Caraş-Severin
Numărul de vieţuitori: 3 (viaţă de obşte)
Acces rutier: Drumul interjudeţean Grădinari – Oraviţa.
Posibilităţi de cazare: în curs de amenajare
Stareţ: Ierom. Fanurie Jugariu

Hram: Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie)
Localizare: Ciclova Montană, jud. Caraș-Severin, cod 325604
Numărul de vieţuitori: 6 (viaţă de obşte)
Acces rutier: pe drumul Oraviţa – Ciclova Montană, apoi încă 5km pe drum asfaltat până în curtea mănăstirii
Acces feroviar: pe ruta Berzovia – Oraviţa (cu coborâre la Oraviţa)
Posibilităţi de cazare: Maxim 10 persoane
Stareţ: Arhimandrit Casian Oniţa
Mănăstirea Călugăra datează din anul 1858 când auzul cântărilor sfinte ce răsăreau din stâncă l-a îndemnat pe teologul Alexie Nedici din Ciclova Montană să ctitorească aici o mănăstire. Mai mult decât atât în aceste locuri binecuvântate a existat din totdeauna în conştiinţa localnicilor existenţa unui loc binecuvântat unde pusnicii îşi alinau setea de Dumnezeu drept pentru care credincioşii au numit aceste locuri Valea Călugărului.

Confirmarea acestor tradiţii au făcut-o Sfintele Moaşte pietrificate şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care au fost găsite aici presupunându-se că a fost pictată la Muntele Athos şi adusă în aceste locuri. Aceste lucruri au determinat intrarea în cinul monahal a teologului Alexie Nedici care cu îngăduinţa Episcopului Emilian Kenghelaţ porneşte în februarie demersurile ctitoririi acestei sfinte mănăstiri. Definitivarea şi sfinţirea mănăstirii s-a făcut cu mare fast la data de 1 octombrie 1861 de către Episcopul Emilian Kenghelaţ din Vârşeţ, hramul dăruindu-se „Acoperământul Maicii Domnului”.

Ctitorul spiritual al mănăstirii, ieromonahul Alexie a fost şi primul egumen al acesteia urmând în timp ca mănăstirea să fie administrată fie de preoţii parohi din Ciclova Montană, fie de vieţuitori monahi. Lucrări de reparaţie şi îmbunătăţiri ale ansamblului monahal s-au făcut în anii 1862 (construcţia chiliilor), 1942 (renovarea bisericii şi pictarea în tehnica tempera de către preotul Nicolae Popovici, precum şi sculptarea iconostasului), târnosirea bisericii restaurate în anul 2000 făcându-se de către Preasfinţitul Laurenţiu Streza, Episcopul Caransebeşului.

Actualmente, cu binecuvântarea Preasfinţitului Episcop Lucian şi cu osteneala părintelui stareţ, protosinghelul Casian Oniţa s-a realizat mansardarea corpului de chilii repararea acoperişului bisericii şi construirea unui altar de vară, dând astfel posibilitatea credincioşilor de a poposi şi a se bucura de oaza de linişte ce o oferă mănăstirea Călugăra.