Ma numesc Raluca, sunt din Brasov, si as dori, prin intermediul minunatei publicatii care este “ Formula As”, sa impartasesc cititorilor experienta mea vis-a vis de ceea ce inseamna Rugaciunea si puterea Ei.
La inceputul acestui an am descoperit un Sfant, un dar lasat oamenilor de catre Dumnezeu: pe Sfantul Ierarh Nectarie. Am aflat despre minunile pe care le face, daca ne indreptam cu credinta spre Dansul. Asa incat, m-am interesat unde se afla moastele sale in Romania, si iata-ne pe mine si sotul meu, luna de luna la Manastirea Radu-Voda din Bucuresti. Nu va pot descrie in cuvinte starea de bine pe care am trait-o in timpul primei slujbe de la Radu-Voda, manastire ce adaposteste Sfintele Moaste ale Sf. Ierarh Nectarie! Ne-am straduit sa ajungem macar o data pe luna la Sfant, unde ne-am rugat, zicem noi, dupa puterile si inima noastra. Intentia noastra era sa ne rugam pentru ca sa fim binecuvantati cu un copil, dupa pierderea prealabila a unei sarcini.
Dar, raspunsul la rugaciunile noastre nu s-a concretizat in a ramane eu insarcinata, ci, urmare a unor dureri puternice de picioare, tatal meu a ajuns la spital, la Urgente.Dupa analize si consultatii, fara nici o legatura cu durerea atroce de picioare, doctorii i-au descoperit o tumoare la rinichiul stang. Acest diagnostic a cazut ca un traznet asupra noastra, stiindu-l un om in general sanatos, si o veste groaznica la numai doi ani de cand o piedusem pe mama, la doar 52 de ani. Nauciti, am plecat la Bucuresti unde i-a fost extirpata tumoarea, cu tot cu rinichi. Vreau sa va spun ca in Brasov, cea mai optimista parere era un stadiul 2.
Acum intervine puterea Rugaciunii si mana Domnului nostru Isus Hristos. Nu va pot spune ce a insemnat perioada petrecuta cu tatal meu la Bucuresti. Dar am staruit dupa puterile mele in rugaciune, si am incercat pe cat posibil sa ma fac ascultata de Sfinti si de Maica Domnului. Am citit Acatiste ale Sfintilor Nicolae, Spiridon, Pantelimon, Nectarie, ale Sfintei Mucenite Filoftea. Seara, Paraclisul Maicii Domnului era medicamentul pentru sufletul meu intristat. Si am rostit toate aceste rugaciuni cu credinta ca Sfintii sunt in fata mea si se indura de lacrimile mele. Mi-a spus odata inteleptul parinte Teofil de la Sambata sa incerc sa nu-l mai vad pe bunul Dumnezeu ca pe un sponsor, de la care ceri doar cand ai nevoie, ci sa-l cautam si atunci cand nu suntem la stramtoarea bolilor sau a necazurilor. Am incercat deci sa ma rog cu sufletul, curat, cu lacrimi de pocainta, si mai ales, fara sa ma mai intreb intruna “de ce eu?” , asa cum facusem cand am pierdut-o pe mama.
Dupa ce am luat rezultatul biopsiei, am trait un alt moment inaltator: boala era stadiul 1, nici 2 si nici 3 cum ni se spusese initial. Si asta pentru ca , cred eu, Dumnezeu si Sfintii Sai mai au “niscaiva” planuri legate de mantuirea mea.
Ca o concluzie, fara ca sa ne rugam Sfantului Nectarie, sunt convinsa ca nu am fi descoperit boala tatalui decat cand ar fi fost prea tarziu. Si datorita marii milostiviri a Sfantului Dumnezeu si a Maicii Domnului, diagnosticele medicilor au fost “usor” contrazise.
Rugati-va toti cei care sunteti in necaz, sincer si fara inversunare, si Dumnezeu va raspunde intr-un fel sau altul rugaciunilor voastre. Dumnezeu si Sfantul Ierarh Nectarie sa ajute la toata lumea aflata in nevoie!
Inapoi la blogul Raluca Furnica, 'user_report.php?return_url=https%253A%252F%252Fwww.crestinortodox.ro%252Fcomunitate%252Fblog.php%253Fblogentry_id%253D1068%2526user%253Duca&TB_iframe=true&height=300&width=450', '', './images/trans.gif');){kind=spacer}
Continut Inadecvat
