Una din formele pe care o ia goana dupa placere si confort a omului de astazi, este tabietul. Fie ca este cafeluta servita in fiecare dimineata, uitatul la televizor in mod constant la o emisiune sau la un serial, fie ca este vorba de un hobby practicat zilnic, search-ul de seara pe net, sau de somnul si stirile de dupa pranz, toate acestea se reduc la un singur cuvant: tabiet.
Tabietul este un obicei fix, prin care ne satisfacem o dorinta, o bucurie in mod egoist, fara a impartasi acea bucurie cu Dumnezeu si cu aproapele. Si bine este de stiut ca orice bucurie a noastra, pe care nu o impartasim cu Dumnezeu si cu aproapele este o bucurie egoista.
Tabietul il recunoastem usor ca boala fata de ceilalti ai nostri. In general, o persoana care are tabieturi, devine imediat irascibila si indispusa daca ii este intrerupt tabietul, adica sursa bucuriei egoiste.
Nu este greu greu sa ne recunoastem nici propriile tabieturi, insa greu este sa ni le tratam. Cand nu ne satisfacem un tabiet din varii motive (o vizita neasteptata, o problema urgenta de rezolvat, sau o banala pana de curent), devenim tafnosi, agitati si nu ne gasim starea, si toate aceasta deoarece egoismul neconsumat isi cere acum drepturile pe care i le-am dat in fiecare zi, cate un pic, cate un pic. De aceea un om cu tabieturi, pe care nu poate sa si le satisfaca, este ca un leu in cusca. Lipsa placerii nu-i da pace si nimic nu-i poate intra in gratii.
Si cati dintre noi nu ne-am plans ca am avut o zi “proasta” cand nu ne-am baut cafeaua de dimineata, cand nu ne-am aranjat in oglinda inainte de a iesi din casa, si in general cand nu am satisfacut egoismul propriu la timpul si locul in care de obicei il satisfaceam?!
Insa, de tabiet se scapa cu ceea ce nu-i place in general omului iubitor de placeri: nevointa. Nevointa de a renunta la tine insuti pentru celalalt, nevointa de a invata sa cautam bucuria in semenii nostri si nu placerea in lucruri, nevointa de a invata ca orice bucurie se imparte cu ceilalti pentru a nu deveni placere bolnava.
In general o persoana cu tabieturi se izoleaza fata de semeni pentru a-si satisface dorinta egoista si de aceea, o strategie buna impotriva acestei patimi este sa incercam sa socializam cu cel de langa noi, pentru a nu mai face loc momentelor de singuratate si inactivitate ce incita spre tabieturi. Schimbarea programului zilnic cu unul mai flexibil, cu alte deprinderi fata de cele obisnuite dar in compania cuiva drag, este unul din cele mai bune medicamente impotriva tabieturilor. Si ca orice patima, de tabiet se scapa cu multa vointa si ne…vointa.
Totusi exista pe lume un tabiet care place lui Dumnezeu foarte mult si la care ne incurajeaza mereu: iubirea si slujirea aproapelui, ca pe tine insuti, la orice ora si ori de cate ori este nevoie. Acesta sa fie tabietul nostru de zi cu zi!
Inapoi la blogul 2016 2016, 'user_report.php?return_url=https%253A%252F%252Fwww.crestinortodox.ro%252Fcomunitate%252Fblog.php%253Fblogentry_id%253D1112%2526user%253Dvesi&TB_iframe=true&height=300&width=450', '', './images/trans.gif');){kind=spacer}
Continut Inadecvat
