Notatia muzicii bizantine consta in semne care se scriu deasupra unui text din Sfanta Scriptura (Apostol, Evanghelie) sau textelor liturgice alcatuite de Sfintii Parinti. In elaborarea sistemelor semiografice pentru muzica lor, bizantinii au gasit solutii originale bazate pe principiul scrierii diastematice.
Conform acestui principiu, intervalele, durata si expesia sunt reprezentate prin diferite semne (neume). Fiecare semn grafic - neuma- reprezinta un interval melodic oarecare, ascendent sau descendent, iar nu un sunet fix ca in notatia occidentala cu portativ. Notatia bizantina n-a avut nevoie si nu va utiliza in evolutia sa portativul muzical – elementul principal de referinta in intreaga semiografie occidentala.
Sistemul de notatie a evoluat in decursul timpului ajungand pana la cea intrebuintata astazi in Biserica Ortodoxa. Principalele sisteme de notatie au fost: notatia ekfonetica (sec. V- XII), notatia paleobizantina (sec. IX-XII), notatia hagiopolita (sec. XII - XIV), notatia cucuzeliana (sec. XV- XIX).
Notatia folosita in zilele noastre sau “sistema ce noua” cum este cunoscuta, s-a aplicat la Constantinopol, in scoala de muzica bisericeasca, infiintata, se pare, in mod special, in 1814.
Protagonistii oficiali ai acestui nou sistem de cantare sunt: Chrysant de Madit, Grigorie Lampadarul (Levitul) si Hurmuz Gheorghiu (Chartofilax).
In muzica bisericeasca deosebim cinci feluri de semne neumatice: vocalice, timporale, consonante, ftorale si marturii.
Semnele vocalice
In muzica bizantina intalnim 10 semne vocalice. Lucrarea lor se refera strict la “inaltime” avand fiecare o anumita lucrare (mers treptat sau prin salt, ascendent sau descendent). Dintre acestea opt sunt simple, iar doua (o chendima, ipsili) nu sunt intalnite niciodata singure, ci numai combinate, spijinite sau inlantuite.
Pentru a exprima o varietate de intervale, anumite semne se sprijina pe oligon, oxia si petasti sau se combina cu ele. In cazul semnelor sprijinite, valoarea oligonului, oxiei sau petastiului (1 treapta) nu se ia in calcul ci numai valoare semnului sprijinit. Spunem ca doua semne sunt combinate daca valoarea oligonului, oxiei sau petastiului (1 treapta) se aduna semnului cu care se combina.
Exercitii in care sunt folosite semnele: ison, oligon, epistrof:
Rezolvare AUDIO:
Rezolvare AUDIO:
Rezolvare AUDIO:
Citeste si: Muzica bizantina - Sunetele si scarile muzicale
Inapoi la blogul Radu Alexandru, 'user_report.php?return_url=https%253A%252F%252Fwww.crestinortodox.ro%252Fcomunitate%252Fblog.php%253Fblogentry_id%253D16%2526user%253DAlex&TB_iframe=true&height=300&width=450', '', './images/trans.gif');){kind=spacer}
Continut Inadecvat
