Îndurerat şi el de tristeţea lumii fără Dumnezeu, Ioan Alexandru era mereu tulburat de experienţa cea mai teribilă pe care o constituie Emausul după Înviere.
În poezia Cina, poetul care ne-a învăţat insistent, după Ioan 17, 3, că viaţa veşnică aceasta este: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis, ne aduce aminte că Îi place lui Dumnezeu să petreacă / Cu noi la un loc.
Şi ne cere să luăm aminte că Prin fiecine poate să vie / De când mormântul e gol.