Category:
Creatii literare proprii
Asa cum via are nevoie de araci ca sa creasca strugurii bine,sanatosi,si omul are nevoie de Dumnezeu pentru a fi indreptat.
Poate si pe vie o doare cand omul o indreapta si o leaga de arac.O doare,dar e spre binele ei.Asa si omul cand e indreptat de Dumnezeu printr-o intamplare,o boala,o problema omeneasca, e indurerat sau trist,sufera,dar e suferinta spre binele lui.Sau cum imi mai place mie sa spun,uneori medicamentul este amar si neplacut cand e administrat,dar el vindeca,atenueaza durerea,problema de sanatate.
Pana la urma suntem cu totii semintele Domnului si trebuie sa dam rod,asa ca aceasta comparatie cu via mi se pare foarte potrivita.
Dumnezeu ne-a plantat cu un rost,sa influentam vietile celor din jurul nostru in bine,prin milostenii,prin vorbe bune,prin simpla existenta….Acum daca omul o mai ia pe aratura sau se lasa in jos spre pamant ca via,in loc sa se inalte spre Cer,Domnul pune arac imediat spre a ne indrepta iar cu capul spre El.
Ne-am nascut spre a tinde spre cer,nu spre a ne lipi de pamant si cele ale pamantului.
Mi-e dor sa visez ca zbor spre cer,fara aripi,este atat de bine sus in aer,tinzand spre nori…..Cu atat mai bine ar fi langa Dumnezeu…..