Crestin Ortodox
Cauta:
Toti membrii inregistrati  Cautare Avansata
Postat: 21.04.2012 - 0 comentariu(i) [ Comentariu ] - 0 trackback [ Trackback ]
Category: spiritualitate

Slava ?ie, Dumnezeul nostru, slava ?ie.
 
Împarate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevarului, Care pretutindenea e?ti ?i toate le îm­pline?ti, Vistierul bunata?ilor ?i datatorule de via?a, vino ?i Te sala?luie?te întru noi, ?i ne cura?e?te pe noi de toata întinaciunea ?i mântuie?te, Bunule, sufletele noastre.
 
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluie?te-ne pe noi (de trei ori).
 
Slava Tatalui ?i Fiului ?i Sfântului Duh ?i acum ?i pururea ?i în vecii vecilor. Amin.
 
Preasfânta Treime, miluie?te-ne pe noi. Doam­ne, cura?e?te pacatele noastre. Stapâne, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza ?i vin­deca neputin?ele noas­tre, pentru numele Tau.
 
Doamne miluie?te (de trei ori), Slava..., ?i acum...
 
Tatal nostru, Care e?ti în ceruri, sfin­?easca-Se numele Tau, vie împara?ia Ta, fie voia Ta, precum în cer a?a ?i pe pa­mânt. Pâinea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi ?i ne iarta noua gre?elile noastre, precum ?i noi iertam gre?i?ilor no?­tri. ?i nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izba­ve?te de cel rau. Pentru rugaciunile Sfin?ilor Parin?ilor no?tri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluie?te-ne pe noi. Amin
 
Condac 1:
 
A
 
paratoare Doamna, pentru biruin­?a, mul?umiri, izbavindu-ne din ne­voi, aducem ?ie, Nascatoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tai. Ci, ca aceea ce ai sta­pâni­re nebiruita, izbave?te-ne din toate ne­­voile, ca sa strigam ?ie: Bu­cura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Icos 1:
 
Î
 
ngerul cel întîistatator, din cer a fost trimis sa zica Nascatoarei de Dum­nezeu: Bucura-te! ?i împreuna cu glasul cel netrupesc, vazându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a înspai­mân­­­tat ?i i-a stat înainte, graind catre dânsa unele ca acestea:
 
Bucura-te, cea prin care rasare bu­curia;
 Bucura-te, cea prin care piere bles­temul;
 Bucura-te, chemarea lui Adam celui cazut;
 Bucura-te, izbavirea lacrimilor Evei;
 Bucura-te, înal?ime, întru care ane­voie se suie gândurile omene?ti;
 Bucura-te, adâncime, care nu te po?i vedea lesne cu ochii îngere?ti;
 Bucura-te, ca e?ti scaun Împaratului;
 Bucura-te, ca por?i pe Cel ce poarta toate;
 Bucura-te, steaua, care ara?i Soarele;
 Bucura-te, pântecele dumnezeie?tii întrupari;
 Bucura-te, cea prin care se înno­ie?te faptura;
 Bucura-te, cea prin care prunc Se face Facatorul;
 Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 2:
 
?
 
tiindu-se pe sine sfânta întru cu­ra?ie, a zis lui Gavriil cu îndraznire: Preaslavitul tau glas cu anevoie se arata a fi primit sufletului meu; ca na?tere cu zamislire fara samân?a, cum îmi spui? Cântând: Aliluia!
 
Icos 2:
 
Î
 
n?elesul cel greu de patruns cau­tând Fecioara sa-l în?eleaga, a grait catre cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putin?a sa Se nasca Fiu, spune-mi? Iar el cu frica a zis:
 
Bucura-te, tainuitoarea sfatului celui nespus;
 Bucura-te, încredin?area celor ce au trebuin?a de tacere;
 Bucura-te, începatura minunilor lui Hristos;
 Bucura-te, capul poruncilor Lui;
 Bucura-te, scara cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu;
 Bucura-te, pod care-i treci la cer pe cei de pe pamânt;
 Bucura-te, minune, care de îngeri e?ti mult slavita;
Bucura-te, ceea ce e?ti rana de mult plâns a diavolilor;
 Bucura-te, ceea ce ai nascut Lumina cea neapusa;
Bucura-te, ceea ce n-ai înva?at pe nimeni în ce chip s-a petrecut;
 Bucura-te, ceea ce covâr?e?ti mintea celor în?elep?i;
 Bucura-te, ceea ce luminezi gându­rile celor credincio?i;
 Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 3:
 
P
 
uterea Celui de sus a umbrit-o atunci, spre zamislire, pe ceea ce nu ?tia de nunta; ?i pântecele ei cel cu buna roa­da, ca o ?arina dulce, l-a aratat tuturor celor ce vor sa secere mân­tuire, când vor cânta a?a: Aliluia!
 
Icos 3:
 
A
 
vând Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndata cunoscând în­chinarea ei, s-a bucurat ?i, cu salta­ri în pântece, ca ?i cum ar fi cântat, a grait catre Nascatoarea de Dumnezeu:
 Bucura-te, vi?a mladi?ei celei ne-ve?te­jite;
 
Bucura-te, câ?tigarea rodului celui fara de moarte;
 Bucura-te, ceea ce ai lucrat pe Lu­cratorul iubirii de oameni;
 Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Sa­ditorul vie?ii noastre;
 Bucura-te, brazda care ai crescut înmul?irea milelor;
 Bucura-te, masa care por?i îndestularea milostivilor;
 Bucura-te, ceea ce înflore?ti raiul desfatarii;
 Bucura-te, ceea ce gate?ti adapos­tire sufletelor;
 Bucura-te, tamâia rugaciunii celei primite;
 Bucura-te, cura?ia a toata lumea;
 Bucura-te, voia cea buna a lui Dum­nezeu catre noi, cei muritori;
 Bucura-te, îndraznirea celor muritori catre Dumnezeu;
 Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 4:
 
V
 
ifor de gânduri necredincioase având în sine, în?eleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea nea­me­s­tecata cu nunta, gândind ca e?ti furata de nunta, tu, ceea ce e?ti fara de prihana; iar când a cunoscut ca zamislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!
 
Icos 4:
 
A
 
u auzit pastorii pe îngeri laudând venirea lui Hristos în trup ?i, alergând la Acela ca la un pastor, L-au vazut ca pe un miel fara de prihana în bra­?ele Mariei, pe care laudând-o, au zis:

Bucura-te, Maica Mielului ?i a Pas­torului;
 Bucura-te, staulul oilor cuvântatoare;
 Bucura-te, ceea ce e?ti chinuire pentru vrajma?ii cei nevazu?i;
 Bucura-te, ceea ce deschizi u?ile raiului;
 Bucura-te, ca cele cere?ti se bucura cu cele pamânte?ti;
 Bucura-te, ca cele pamânte?ti dan­?uiesc împreuna cu cele cere?ti;
 Bucura-te, gura apostolilor cea fara de tacere;
 Bucura-te, îndraznirea cea nebiruita a purtatorilor de chinuri;
 Bucura-te, temeiul cel tare al credin?ei;
 Bucura-te, cuno?tin?a harului cea lu­minoasa;
Bucura-te, cea prin care s-a golit iadul;
 Bucura-te, cea prin care ne-am îmbracat cu slava;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 5:
 
S
 
teaua cea cu dumnezeiasca merge­re vazând-o magii, au mers pe urma lu­minii ei; ?i, ?inând-o ca pe o faclie, cu dânsa cautau pe puternicul Împarat; ?i, ajungând la Cel neajuns, s-au bu­curat cântându-I: Aliluia!
 
Icos 5:
 
A
 
u vazut pruncii haldeilor în bra­?ele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; ?i, cunoscându-L a le fi Sta­pân, de?i luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui ?i a-i cânta celei binecuvântate:
 
Bucura-te, Maica stelei celei neapuse;
 Bucura-te, raza zilei celei de taina;
Bucura-te, ceea ce ai stins cuptorul în?elaciunii;
 Bucura-te, ceea ce luminezi pe tai­nuitorii Treimii;
 Bucura-te, ceea ce ai aruncat dintru dregatorie pe tiranul cel fara de omenie;
 Bucura-te, ceea ce ai aratat pe Dom­nul Hristos, iubitorul de oameni;
 Bucura-te, ceea ce ne-ai izbavit din slujirea cea idoleasca;
Bucura-te, ceea ce ne cura?e?ti de lucrurile cele întinate;
 Bucura-te, ceea ce ai stins închi­narea la foc;
 Bucura-te, ceea ce ne-ai potolit vapaia patimilor;
 Bucura-te, îndreptatoarea în?elep­ciu­nii celor credincio?i;
 Bucura-te, veselia tuturor neamurilor;
 Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 6:
 
V
 
estitori purtatori de Dumnezeu fa­cându-se magii, s-au întors în Babi­lon, savâr?ind prorocia Ta; ?i, mar­turisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lasat pe Irod ca pe un mincinos, ca nu ?tia sa cânte: Aliluia!
 
Icos 6:
 
S
 
tralucind Tu în Egipt, Lumina ade­va­rului, ai izgonit întunericul minciunii. Ca idolii lui, Mântuitorule, nerab­dând taria Ta, au cazut; iar cei ce s-au izbavit de dân?ii cântau catre Nas­ca­toarea de Dumnezeu:
 
Bucura-te, îndreptarea oamenilor;
 Bucura-te, caderea demonilor;
 Bucura-te, ceea ce ai zdrobit stapâ­nia în?elaciunii;
 Bucura-te, ceea ce ai vadit în?ela­ciu­nea idoleasca;
Bucura-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc;
 Bucura-te, piatra care ai adapat pe cei înseta?i de via?a;
Bucura-te, stâlp de foc care pova­?u­ie?ti pe cei dintru întuneric;
 Bucura-te, acoperamântul lumii cel mai lat decât norul;
 Bucura-te, hrana ?i potir cu mana;
Bucura-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte;
 Bucura-te, pamântul fagaduin?ei;
 Bucura-te, izvorâtoare de miere ?i lapte;
 Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 7:
 
V
 
rând Simeon sa se mute din vea­cul acesta în?elator, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai facut cunoscut lui ?i ca Dumnezeu desavâr?it. Pentru aceea s-a mirat de în?elepciunea Ta cea ne­spusa, cântând: Aliluia!
 
Icos 7:
 
A
 
ratat-a faptura noua aratându-Se Facatorul noua, celor ce suntem facu?i de Dânsul, rasarind din pântecele cel fara de samân?a ?i pazindu-l întreg, pre­­cum a fost; ca noi, vazând mi­nu­nea, sa o laudam, graind:
 
Bucura-te, floarea nestricaciunii;
 Bucura-te, cununa înfrânarii;
 Bucura-te, ceea ce ai stralucit chi­pul învierii;
 Bucura-te, ceea ce ai aratat via?a îngereasca;
Bucura-te, pomul cel cu luminoasa roada, din care se hranesc credincio?ii;
 Bucura-te, copacul cel înfrunzit cu bu­na umbra, sub care mul?i se odihnesc;
 Bucura-te, ceea ce ai purtat în pân­tece pe Îndreptatorul celor rataci?i;
 Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Iz­ba­vitorul celor robi?i;
 Bucura-te, îmblânzirea Judecatorului celui drept;
 Bucura-te, iertarea multor gre?i?i;
 Bucura-te, haina celor goi de în­drazneala;
Bucura-te, dragostea care biruie?te toata dorirea;
 Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 8:
 
V
 
azând na?tere minunata, sa ne înstra­inam de lume, mutându-ne min­tea la cer; ca pentru aceasta Prea­înaltul Dumnezeu pe pamânt S-a ara­tat om smerit, vrând sa traga la înal­?ime pe cei care-I cânta: Aliluia!
 
Icos 8:
 
C
 
u totul a fost între cei de jos, iar de cei de sus nicicum nu S-a departat Cuvântul cel necuprins; ca dumnezeias­­ca pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, ?i na?tere din Fecioara primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:
 
Bucura-te, încaperea lui Dumnezeu celui neîncaput;
 Bucura-te, u?a tainei celei de cinste;
 Bucura-te, auzirea cea cu neprice­pere pentru cei necredincio?i;
 Bucura-te, lauda cea fara de îndo­iala a celor credincio?i;
 Bucura-te, purtatoarea cea prea­sfânta a Celui ce este pe heruvimi;
 Bucura-te, sala?ul cel preaslavit al Celui ce este pe serafimi;
 Bucura-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una;
 Bucura-te, ceea ce ai unit fecioria ?i na?terea;
 Bucura-te, cea prin care s-a dezlegat calcarea poruncii;
 Bucura-te, cea prin care s-a deschis raiul;
 Bucura-te, cheia împara?iei lui Hristos;
 Bucura-te, nadejdea bunata?ilor celor ve?nice;
 Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!

Condac 9:
 
T
 
oata firea îngereasca s-a minunat de lucrul cel mare al întruparii lui Hristos; ca pe Cel neapropiat, ca Dum­­ne­zeu, L-a vazut om apropiat tuturor, petre­când împreuna cu noi ?i auzind de la to?i: Aliluia!
 
Icos 9:
 
P
 
e oratorii cei mult-vorbitori îi ve­dem tacând ca ni?te pe?ti fara de glas, despre tine, Nascatoare de Dumne­zeu; ca nu se pricep sa spuna în ce chip ?i fecioara ai ramas ?i ai putut na?te. Iar noi, minunându-ne de o taina ca aceasta, cu credin?a cântam:
 Bucura-te, sala?ul în?elepciunii lui Dumnezeu;
 
Bucura-te, comoara rânduielii Lui;
 Bucura-te, ceea ce îi ara?i pe filo­sofi neîn?elep?i;
 Bucura-te, ceea ce ai vadit pe cei me?teri la cuvânt a fi necuvântatori;
 Bucura-te, ca au înnebunit întreba­torii cei cumpli?i;
 Bucura-te, ca s-au ve?tejit facatorii de basme;
 Bucura-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor;
 Bucura-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor;
 Bucura-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necuno?tin?ei;
 Bucura-te, ceea ce pe mul?i i-ai lu­minat la minte;
 Bucura-te, corabia celor ce vor sa se mântuiasca;
Bucura-te, limanul celor ce umbla cu corabiile acestei vie?i;
 Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 10:
 
V
 
rând sa mântuiasca lumea, Împo­do­bi­torul tuturor a venit la ea, a?a cum Însu?i fagaduise; ?i, Pastor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a aratat om ca ?i noi. Caci, cu asemanarea che­­mând pe cel asemenea, ca un Dum­­nezeu aude: Aliluia!
 
Icos 10:
 
Z
 
id e?ti fecioarelor, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ?i tuturor celor ce alearga la tine; ca Facatorul cerului ?i al pamântului te-a gatit pe tine, Cu­rata, sala?luindu-Se în pântecele tau ?i înva?ând pe to?i sa î?i cânte:
 
Bucura-te, turnul fecioriei;
 Bucura-te, u?a mântuirii;
 Bucura-te, începatoarea prefacerii celei pline de în?eles;
 Bucura-te, datatoarea darului celui dumnezeiesc;
 Bucura-te, ca tu ai înnoit pe cei za­misli?i întru ru?ine;
 Bucura-te, ca tu ai înva?at pe cei lipsi?i de minte;
 Bucura-te, ceea ce ai stricat pe stri­catorul gândurilor;
 Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Se­manatorul cura?iei;
 Bucura-te, camara nun?ii celei fara de samân?a;
Bucura-te, ceea ce ai unit cu Dom­nul pe cei credincio?i;
 Bucura-te, ceea ce între fecioare sin­­gura ai fost hranitoare de prunc;
 Bucura-te, camara cea împodobita a sufletelor sfin?ilor;
 Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 11:
 
Î
 
mparate sfinte, de ?i-am aduce cân­­tari ?i psalmi la numar întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvi­ne, caci se biruie?te toata cântarea care se îndreapta catre mul?imea mi­lelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-?i cânta: Aliluia!
 
Icos 11:
 
F
 
aclie primitoare de lumina, aratata celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioara; ca, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe to?i îi îndrep­teaza spre cuno?tin?a cea dum­ne­­zeiasca ce lumineaza mintea cu ra­za ei ?i se cinste?te cu chemarea aceasta:
 
Bucura-te, raza Soarelui celui în?e­legator;
 Bucura-te, raza Luminii celei neapuse;
 Bucura-te, fulgerul care luminezi sufletele;
 Bucura-te, ceea ce îi îngroze?ti pe vraj­­­ma?i ca un tunet;
 Bucura-te, ca dintru tine a rasarit stra­lucirea cea cu multa lumina;
Bucura-te, ca ai izvorât râul care curge cu ape multe;
 Bucura-te, ceea ce te-ai aratat icoana a cristelni?ei;
 Bucura-te, ceea ce cura?e?ti întina­ciunea pacatului;
 Bucura-te, baie, care speli con?tiin?a;
 Bucura-te, pahar, care dai gust bucuriei;
 Bucura-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos;
 Bucura-te, via?a veseliei celei de taina;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 12:
 
V
 
rând sa dea har datoriilor celor de demult, Dezlegatorul tuturor datorii­lor omene?ti a venit singur la cei ce se înde­partasera de harul Lui ?i, rupând za­pisul, aude de la to?i cântarea: Aliluia!
 
Icos 12:
 
C
 
ântând na?terea ta, te laudam to?i, ca pe o biserica însufle?ita, Nasca­toa­re de Dumnezeu; ca, locuind în pân­tecele tau, Domnul, Care ?ine toa­te cu mâna, a sfin?it, a slavit ?i a în­va?at pe to?i sa-?i cânte:
 Bucura-te, loca?ul lui Dumnezeu Cuvântul;
 
Bucura-te, sfânta care e?ti mai mare decât sfin?ii;
 Bucura-te, chivot poleit cu Duhul;
 Bucura-te, comoara vie?ii cea nede­?er­tata;
Bucura-te, coroana cea scumpa a împara?ilor celor credincio?i;
 Bucura-te, lauda cea de cinste a pre­o?ilor cuvio?i;
 Bucura-te, stâlp neclintit al Bisericii;
 Bucura-te, zidul cel nebiruit al împara?iei;
 Bucura-te, cea prin care se înal?a biruin?ele;
 Bucura-te, cea prin care cad vrajma?ii;
 Bucura-te, tamaduirea trupului meu;
 Bucura-te, mântuirea sufletului meu;
 Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
 
Condac 13:
 
O
 
, Maica prealaudata, care ai nas­cut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât to?i sfin?ii, primind acest dar de acum, izbave?te de toata ispita ?i scoate din chinul ce va sa fie pe to?i cei care-?i cânta: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iara?i se cite?te Icosul întâi: Îngerul cel întâistatator... ?i Con­da­­cul întâi: Aparatoare Doamna...
 
Rugaciune catre Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu:
 
O
 
, Preasfânta Nascatoare de Dum­ne­zeu, Fecioara stapâna, ceea ce e?ti mai înalta ?i mai presus decât îngerii ?i arhanghelii ?i mai cinstita decât toa­ta faptura; mirarea cea mare a în­ge­ri­lor, propovaduirea prorocilor, po­doa­ba cea aleasa a arhanghelilor, înta­rirea cea tare a mucenicilor, lauda cea prea­marita a apostolilor, pova?uitoa­rea cea tare a calugarilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, cura?ia ?i slava fecioa­re­lor, veselia cea lina a mai­ci­lor, în­?e­lep­ciunea ?i înva?atura prun­ci­lor, câr­muitoarea saracilor ?i a vadu­velor; îmbracaminte celor goi, sana­tate celor bolnavi, izbavire celor ro­bi?i; lini?te celor de pe mare, liman bun celor învifora?i, pova?uitoare ne­os­te­nita ce­lor rataci?i, mergere u?oara celor cala­tori, odihna buna celor oste­ni?i, aco­pe­ramânt ?i scapare celor asu­pri?i; nadejde celor fara de nadejde, ajuta­toare celor lipsi?i; celor saraci bo­ga?ie neîmpu?inata, celor întrista?i de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iube?te nimeni iubire cu smerenie; ce­lor pacato?i mântuire catre Dum­­ne­zeu; tuturor cre?tinilor ocrotire tare, a­ju­tatoare nebiruita ?i folo­si­toare.
 
Prin tine Cel nevazut S-a facut vazut, pentru care aducem rugaciune ?ie noi, robii tai, Doamna noastra. O, preamilostiva împarateasa a Luminii ce­lei în?elega­toare ?i preamarita, care ai nascut pe Împaratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce da via?a tuturor, ceea ce e?ti slavita de cele cere?ti, min­­te înge­reasca, stea cu totul luminoasa ?i mai sfânta decât to?i sfin?ii; împarateasa împara?ilor, Stapâna tu­turor fapturilor, Fecioara încuviin?ata de Dumnezeu, Mireasa nestricata, pa­lat al Preasfân­tului Duh, tron de foc al Împaratului celui nevazut, chivot ce­resc, purtator al Cuvântului lui Dum­­nezeu, caru?a cea în chipul focului; odihna Dumne­zeului celui viu, zamislirea negraita a tru­pului lui Hristos, cuibul Vulturului ce­resc, turtureaua cea cu buna gla­suire, porumbi?a cea preabuna, lina ?i fara de rautate; Maica iubitoare de fii, adân­cul milelor, picatura care risipe?ti mâ­nia lui Dumnezeu, adâncimea cea ne­ma­surata, taina cea negraita, minu­nea cea ne?tiuta, minune nespusa;
 
Bi­serica nefacuta de mâna omeneasca a Însu?i Împaratului tuturor veacuri­lor; tamâia cea cu bun miros, ve?mânt cinstit, porfira de Dumnezeu ?esuta, rai sufle­tesc, odrasla pomului celui de via?a purtator, floarea cea preafrumoa­sa, care ai înflorit noua veselia ce­reas­ca, strugurele mântuirii noastre, paha­rul Împaratului ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpu?inat; solitoarea legii, înce­pa­tura credin?ei celei adevarate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ere­ticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu îm­­po­triva tu­turor celor nelegiui?i; în­grozire diavolilor, biruin?a în razboaie, pazi­toare adeva­ra­ta tuturor cre?tinilor ?i lumii încre­din­?ata mântuire.
 
O, întru tot milostiva Doamna Fecioara, Sta­pâ­na Nascatoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugam ?ie ?i arata mila ta poporului dreptcredincios; roaga pe Fiul tau sa ne izbaveasca de tot raul. ?i paze?te loca?ul acesta ?i toate ora?ele ?i satele cre?tine?ti ?i tot po­porul cel binecre­dincios, care scapa la tine ?i cheama numele tau cel sfânt, de toate napas­tele, de boala, de cutremur, de po­top, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastra ?i de raz­boiul cel dintre noi, de toate durerile ?i tot ne­cazul. Ca sa nu fie îm­pu?ina?i robii tai nici cu rani, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi paze?te ?i îi mântuie?te cu mila ta, Doamna, aceea ce te rogi pentru noi ?i pentru buna întocmire a vazduhului, spre vremi adu­catoare de roadele cele de folos, pe care le daruie?ti noua. Îzbave?te, ridica ?i miluie?te, Stapâna preami­los­tiva, Nas­ca­toare de Dumne­zeu prea­la­udata, din toate nevoile pe cei ce sunt în primejdii. Adu-?i aminte de robii tai ?i nu trece cu vederea la­crimile ?i suspi­narea lor; ci ne înno­ie?te pe noi cu bunatatea ta, ca sa ne mângâiem cu mul­?umire, aflându-te pe tine ajuta­toa­re. Milostive?te-te, Doam­na prea­cu­rata, spre ajutorul po­po­rului celui binecredincios.
 
Nadej­dea noastra, adu­na pe cele risipite: pe cei rataci?i pe cale pova?uie?te-i, pe cei cazu?i de la dreapta credin?a iara?i la credin?a întoarce-i, pe cei batrâni sprijine?te-i, pe cei tineri îi înva?a, pe prunci hrane?te-i ?i preamare?te pe cei ce te preamaresc; dar, mai ales, paze?te Sfânta Biserica Fiului tau ?i o fere?te întru lungime de zile. O, milostiva ?i preaîndurata îm­pa­rateasa a cerului ?i a pamântului, Nascatoare de Dumne­zeu, pururea Fecioara, miluie?te cu mij­lo­cirea ta po­porul dreptcredincios ?i toata dreptcredincioasa cre?tinatate. Paze?te-o sub acoperamântul milei tale, apar-o pe ea cu cinstitul tau aco­pe­ramânt ?i roaga pe Hristos, Dumne­zeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, sa ne încinga pe noi cu putere de sus, ca sa ne putem apara împotriva vrajma?ilor ce se lupta îm­potriva noastra. Miluie?te ?i mântu­ie?te prin ru­gaciunile tale, Maica, pe Prea Fericitul Parintele nostru (N), Patriarhul Bise­ri­cii Ortodoxe Ro­mâne, pe (Înalt) Prea Sfin?itul (Arhi-) Episcopul (?i Mitro­po­litul) nostru (N) ?i pe to?i ortodoc?ii arhierei, preo?i ?i diaconi ?i pe tot clerul bisericesc ?i pe tot poporul dreptcredincios care se închina icoanei tale.

Cauta spre noi to?i cu folosin?a ta cea preamilostiva, ridica-ne pe noi din adâncul pacatelor ?i ne lumineaza ochii inimii spre cau­ta­rea mântuirii. Milostiva fii noua aici, iar la înfrico?atoarea judecata, pe Fiul tau pentru noi roaga-L. Pe cei care s-au mutat întru dreapta credin?a din aceasta via?a în cea ve?nica, îm­preuna cu în­gerii, cu arhanghelii ?i cu to?i sfin?ii, împarta?e?te-i ca sa stea de-a dreapta Fiului tau ?i Dumnezeu; ?i prin rugaciu­nea ta învrednice?te pe to?i ortodoc?ii cre?tini sa vie?uiasca cu Hristos, ?i cu bucurie în loca?urile în­ge­re?ti sa se desfateze.
 
Ca tu e?ti, Doam­na, slava a celor cere?ti ?i ajutatoare a pa­mântenilor; tu e?ti nadejdea ?i fo­lositoarea tuturor celor ce alearga la tine ?i cer ajutorul tau cel sfânt; tu e?ti rugatoarea cea fier­binte catre Fiul tau ?i Dumnezeul nostru, ca rugaciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stapânului. ?i, cu a ta mijlocire, în­draznim sa ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor ?i de via?a facatoarelor Taine, de?i sun­tem ne­vrednici. Pentru aceea, ?i pe icoana vazând chipul tau cel întru tot cinstit ?i pe Cel Atot?iitor cu mâna ?inând, ne bucuram noi pacato?ii ?i, cu umilin?a cazând, pe acesta cu dragoste ?i cu frica îl sarutam, a?teptând, Doam­na, prin sfintele ?i de Dumnezeu primitele tale rugaciuni, sa ajungem la cele cere?ti ale vie?ii celei fara de sfâr­?it, ?i sa stam fara de ru?ine în ziua ju­deca?ii de-a dreapta Fiului tau ?i Dum­ne­ze­ului nostru, slavindu-L pe El îm­pre­una cu Cel fara de început al Lui Pa­rinte ?i cu Preasfântul ?i Bunul ?i de via?a faca­torul Lui Duh, acum ?i puru­rea ?i în vecii vecilor. Amin.
 
Slava…, ?i acum…, Doamne, miluie?te (de 3 ori). Parinte, binecuvinteaza, ?i apolisul.

 

Acest acatist al Maicii Domnului de va fi citit de 40 de ori noapte la miezul noptii,cu lumanre aprinsa,candela aprinsa,tamaie,,ti se va implini orice dorinta,,orice necaz,,,orice probleme,,

,,Bucura-Te Marie cea plina de Har"

Delicious Digg Facebook Fark MySpace

Carti Ortodoxe Carti Ortodoxe Religie Carti Ortodoxe Pshihologie Carti Ortodoxe Literatura Carti Ortodoxe Arta Agenda Crestinului Paste Acatiste Retete de post Colinde audio Calendar Ortodox Craciun Rugaciuni