Category:
spiritualitate
Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL - Izgonitorul demonilor (care se praznuie?te la 16 august ?i 20 octombrie) ~~~Rugaciunea se face timp de 40 zile cu post~~~~~ Acatist - Orice astfel de rugaciune speciala, poarta numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se întelege "Rugaciune citita în picioare", deci este o rugaciune care se citeste obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai dupa rostirea rugaciunilor începatoare! (indiferent de numele Sfintilor carora se adreseaza!) Rugaciunile începatoare, obligatorii: În numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. Amin Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie! Împarate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevarului, Care pretutindeni esti si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste întru noi si ne curateste de toata întinaciunea si mântuieste, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi. Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. Preasfânta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele nostre, Stapâne, iarta faradelegile noastre; Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau. Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste. Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. Tatal nostru, Carele esti în ceruri, sfinteasca-se numele Tau, vie împaratia Ta, faca-se voia Ta, precum în cer asa si pe pamânt. Pâinea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbaveste de cel viclean. Ca a Ta este Împaratia si puterea si slava, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul! Condacul 1: Pe robul lui Dumnezeu, Sfântul Gherasim, care prin multimea nevointelor sale a primit cununa cea nesctricacioasa, pe cel care prin sfintele sale moaste revarsa râuri de tamaduiri, veniti, credinciosilor, sa-l laudam într-un glas, zicând: Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavolesti! Icosul 1: Viata ta a fost o viata rastignita, sfinte al lui Dumnezeu, ca lepadand poftele lumesti ai luat crucea lui Hristos asupra ta, iubind nevointa si defaimând trecatoarele desfatari. Învatându-ne de la tine sa mergem pe calea Evangheliei si a rugaciunii, iti zicem cu inima smerita: Bucura-te, ca pamîntul Trikalei l-ai binecuvântat, Bucura-te , ca din copilaria ta ai mers pe calea virtutilor, Bucura-te, ca în insula Zakintului te-ai îndeletnicit cu rugaciunea, Bucura-te, ca împreuna cu sfintii aghiorîti o lauzi pe Nascatoarea de Dumnezeu Bucura-te, ca te-ai învrednicit sa te închini la Locurile Sfinte, Bucura-te, ca în biserica Sfântului Mormânt ai primit mângâiere cereasca, Bucura-te, ca aprinzând acolo candele ai aprins si candela inimii tale, Bucura-te, ca fiind hirotonit preot nu ti-ai împutinat nevointele, Bucura-te , ca întorcându-te în Zakint în pestera ai vietuit, Bucura-te , ca în Kefalonia ai fost trimis de Dumnezeu, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavolesti! Condacul 2: Ocrotitor al drept-credinciosilor te-ai aratat, sfinte, risipind mrejele ereticilor apuseni care cautau sa atraga lumea în înselare. Ca prin taria cuvântului si prin multimea minunilor ai închis gurile ritorilor mult-vorbitori, cantându-I lui Dumnezeu cel în Treime laudat : Aliluia. Icosul 2: Si dupa moartea ta ai fost prigonit de carturarii si preotii slujitori ai papei, care nu voiau sa recunoasca sfintenia ta si darul dat tie de Dumnezeu prin neputrezirea sfintelor tale moaste, care statusera în pamânt mai mult de doi ani si fusesera descoperite întregi si binemirositoare. Trupul tau binecuvantat a fost îngropat iarasi în pamânt, spre mâhnirea credinciosilor, dar nu dupa multa vreme a fost pus în biserica spre închinare, spre bucuria celor care te laudau, zicând: Bucura-te , ca prigonitorii sfintelor tale moaste au fost rusinati, Bucura-te , ca prin neputrezirea trupului te-ai aratat templu al Duhului Sfânt, Bucura-te , semn de netagaduit al Învierii Mântuitorului Hristos, Bucura-te, mustratorule al celor care defaima predaniile Sfintilor Parinti, Bucura-te , ca prin minuni ai rusinat propovaduirea catolicilor, Bucura-te, ca pe hotul care a spart geamul raclei tale l-ai pedepsit, Bucura-te , cel ce îi pedepsesti pe cei care batjocoresc Biserica lui Hristos, Bucura-te, aprig dusman al schismelor si ereziilor, Bucura-te, îndreptatorul al celor rataciti pe calea adevarului, Bucura-te, ca pe multi i-ai adus la cunoasterea dreptei credinte, Bucura-te, povatuitorule al preotilor pe calea marturisirii adevarului, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavolesti! Condacul 3: Cine poate spune multimea minunilor tale, robule al lui Dumnezeu? Ca poporul te lauda , multumindu-ti pentru grabnicul tau ajutor, ca nu s-a pomenit sa alerge cineva la tine si sa ramâna fara raspuns. Si, pentru aceasta, Îi cântam Celui ce te-a încununat : Aliluia! Icosul 3: Te-ai aratat omului care voia sa aduca la manastirea ta zece capre, ca multumire pentru ajutorul primit de la tine, si i-ai aratat drumul, ca sa nu se rataceasca. Si când te-ai facut nevazut, el a înteles purtarea ta de grija, ca si dupa moarte ai primit puterea de a fi calauza crestinilor. Pentru aceasta ti-a cântat unele ca acestea: Bucura-te, cel ce ne arati calea spre Împaratia Cerurilor, Bucura-te , ca primesti laudele noastre preucm Hristos cei doi bani ai vaduvei, Bucura-te, nadejde a celor ispititi de deznadejde, Bucura-te, lumina cereasca care luminezi vietile noastre, Bucura-te , ca alungi îndoiala de la cei slabi în credinta, Bucura-te, ca pelerinii simt chemarea ta si se grabesc sa ajunga la tine, Bucura-te, ca manastirea ta, Noul Ierusalim, s-a aratat comoara duhovniceasca, Bucura-te, îndrumator al monahilor pe calea muceniciei fara de sânge Bucura-te, ca împreuna cu Sfântul Spiridon esti surpator al ereziilor, Bucura-te, ca împreuna cu Dionisie oocrotitor esti al drept credinciosilor, Bucura-te, ca ai binecuvântat pamântul Zakintului, Bucura-te, ca nu doar insulele , ci tot pamântul grecesc te cinsteste, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavolesti! Condacul 4: Sa alerge multimea bolnavilor spre ajutorul ceresc, sa caute cei istoviti din pricina durerilor spre Sfântul Gherasim, care s-a aratat doctorie dumnezeiasca, nou sarpe de arama ridicat de Dumnezeul lui Moise in pustia sufletelor noastre, si sa îi cântam Celui ce l-a acoperit cu multumire de daruri: Aliluia. Icosul 4: Pe negustorul cu mâna bolnava nu l-ai lasat sa alerge prin tari straine dupa ajutorul doctorilor cu nume mare, ci l-ai chemat la manastirea ta din Kefalonia. Si, atingându-se de racla ta, dupa ce s-a rugat cu credinta, a dobândit tamaduire. Si, împreuna cu sotia sa, I-a multumit lui Dumnezeu, pentru care noi iti zicem unele ca acestea: Bucura-te, cel ce auzi rugaciunile bolnavilor, Bucura-te, ca ai primit de sus darul tamaduirilor, Bucura-te, far spre care se îndreapta multimea celor suferinzi, Bucura-te, cel ce vii în întâmpinarea celor apasati de boala, Bucura-te, doctor ceresc care îi cercetezi pe bolnavi, Bucura-te , ca îi pazesti pe credinciosi de doctorii cei nepriceputi, Bucura-te, ca gonesti frica celor ce se tem de doctori, Bucura-te, ca stingi focul durerilor de nesuportat, Bucura-te, ca îi ajuti pe cei pe care nu îi vindeci sa rabde fara sa cârteasca, Bucura-te, scapare a celor care nu mai asteapta ajutor de la oameni, Bucura-te, ca în ceasul mortii veghezi sufletele care parasesc aceasta lume, Bucura-te, îngrijitor al celor care îi îngrijesc pe bolnavi, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltiri diavolesti! Condacul 5: Minune nemaiauzita s-a aratat prin tine, sfinte, ca prin femeia stapânita de duhul necurat care voia sa o arunce în apa si sa o înece ai tinut-o prin rugaciunile tale deasupra apei. Si le-ai cerut maicilor sa alerge sa o ajute, iar ele, gasind-o stând deasupra apei ca pe uscat si vazând ca se tamaduise, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia. Icosul 5: "Gherasime, ma arzi ca un foc , voi pleca, caci m-au ajuns flacarile pe care le scoti din tine", a strigat diavolul prin gura tinerei care fusese adusa la racla cu sfintele tale moaste, marturisind darul dat tie de Dumnezeu. Si tânara, tamaduindu-se, ti-a adus multumiri cu inima zdrobita, zicandu-ti unele ca acestea: Bucura-te, cuvioase, ca mare este darul dat tie de sus, Bucura-te, ca cei chinuiti de diavol primesc usurare prin tine, Bucura-te, prigonitorule al duhurilor celor necurate, Bucura-te, lumina care gonesti întunericul, Bucura-te, rugator pentru cei pentru care nu are cine sa se roage, Bucura-te, primind cuvintele de multumire de la cei pe care i-ai ajutat, Bucura-te, ca ai tinut-o deasupra apei pe femeia îndracita, Bucura-te , ca ai vindecat-o prin rugaciunile tale, Bucura-te, ca maicile au cunoscut puterea rugaciunilor tale, Bucura-te, ca prin aceasta minune le-ai îndemnat sa recunoasca sfintenia ta, Bucura-te, ca atunci sfintele tale moaste au fost puse spre închinare, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltiri diavolesti! Condacul 6: Vazând cum unii crestini biruiti de deznadejde au fost ispititi de gândul sinuciderii, ai venit în ajutorul lor in chip minunat, îndemnându-i sa lepede cugetele dracesti si sa îi cânte lui Dumnezeu : Aliluia. Icosul 6: Pe tânarul îndracit care vroia sa-si puna capat zilelor si s-a aruncat din clopotnita nu numai ca l-ai tinut în viata, ci l-ai si tamaduit de suferinta sa, izgonind pe diavol. Iar pe cei care s-au temut ca, din pricina caderii, tânarul va muri i-ai întarit în credinta în Dumnezeu, pentru care ai zis catre tine unele ca acestea: Bucura-te, ca strici urzelile diavolesti, Bucura-te, ca tânarul care s-a aruncat din clopotnita nu a murit, Bucura-te, ca l-ai scos nevatamat din gura iadului, Bucura-te, ca îi feresti pe crestini de pacatul sinuciderii, Bucura-te, sfinte, care te rogi pentru toata lumea, Bucura-te, ca nu te scârbesti de patimile noastre, Bucura-te, ca ne arati calea lepadarii de patimi, Bucura-te, ca ne chemi la razboiul duhovnicesc, Bucura-te, mustratorule al leneviei si iubirii de sine, Bucura-te, ca aduci lumina în mintile întunecate, Bucura-te, ca cei pe care i-ai scapt din ghearele iadului iti multumesc, Bucura-te, apus al disperarii si rasarit al nadejdii, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavolesti! Condacul 7: "Crucea este arma nebiruita, sabie cu doua taisuri", striga copilul chinuit de diavol, muscând crucea ta pe care o tinea preotul care citea rugaciuni în fata sfintelor tale moaste. Si diavolul, strigând ca nu poate suferi puterea ta, a plecat, iar copilul i-a cântat Domnului: Aliluia. Icosul 7: Mult au suferit parintii lui Spiridon, caznindu-l pe copilul lor stapânit de diavol cum iti spunea cuvinte hulitoare. Dar, având în sufletele lor nadejdea în Dumnezeu si stiind multimea minunilor tale , au staruit în rugaciune si rugaciunea le-a fost ascultata. Iar noi, crezând ca vii în ajutorul tuturor celor care se roaga tie cu credinta, iti aducem aceste putine laude: Bucura-te , cel ce lui Spiridon i-ai luminat copilaria, Bucura-te, ca ai împlinit rugaciunile parintilor lor, Bucura-te, cel ce ai sters multimea lacrimilor lor, Bucura-te, ca prin nevointa ta ai primit putere împotriva demonilor, Bucura-te, ca puterea crucii ti-a fost pavaza în ispite, Bucura-te, ca cei ce saruta crucea ta iau binecuvantare, Bucura-te, chemarea pe calea cea îngusta a mântuirii, Bucura-te, pilda de nevointa si îndreptar de rugaciune, Bucura-te, ca ne înveti sa iubim nevointa, Bucura-te, ca te-ai asemanat pustnicilor din vechime, Bucura-te, ca împreuna cu acestia te rogi pentru noi pacatosii, Bucura-te, ca ne calauzesti spre Ierusalimul cel de sus, Bucura-te, Sfinte Ghersime, zid nesurpat de uneltiri diavolesti! Condacul 8: Prin gura femeii paralitice din Etolia s-a auzit duhul necurat zicandu-ti : "Nu am putere asupra ta, caci prin rugaciune te faci foc pe deplin". Iar tu i-ai dat tamaduire bolnavei si împreuna cu parintii sai, aceasta I-a adus Domnului cîntarea de multumire: Aliluia. Icosul 8: Nu te-ai scârbit de femeia îndracita, care te blestema în fel si chip, ci ti-a fost mila de ea, ca mult patimise din lucrarea diavolului. Si, plecând urechile la rugaciunea îndureratului ei barbat, ai vindecat-o, pentru care au plecat din manastirea ta multumindu-ti pentru ajutor si zicându-ti unele ca acestea: Bucura-te, foc ceresc care îi arzi pe diavoli, Bucura-te, ca pe cei care ajung la sfintele tale moaste îi binecuvântezi, Bucura-te, ca pe cei care nu pot ajunge la tine îi ajuti dupa credinta lor, Bucura-te, tamîie cu bun miros care alungi demonii, Bucura-te, ca risipesti puterea farmecelor, Bucura-te, cel ce ne feresti de rautatile dusmanilor, Bucura-te, ca în fata ta vrajitorii se arata neputinciosi, Bucura-te, ca pâna la sfarsitul vremurilor vei lupta împotriva lor, Bucura-te, ca întaresti în rabdare rudele celor îndraciti, Bucura-te, ca în ispite aduci alinare sufletelor lor, Bucura-te, glas care cânta laude Dumnezeului celui viu, Bucura-te, ca pomenirea numelui tau le este rana demonilor, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavolesti! Condacul 9: Doi ani de zile au patimit cei doi frati îndraciti din Mavrata , si prin rugaciunile tale cu îngerii întunericului au plecat , zicând: "Ne-ai ars, nu mai putem sa ramânem mai mult". Iar noi , cunoscând puterea data tie de la Dumnezeu, Îl laudam si cu multumire Îi cântam : Aliluia. Icosul 9: "Mama, dezleaga-ma", a zis catre mama sa tânarul care fusese legat pentru tulburarea facuta din pricina demonului care îl stapânea. Cacio, cautând ajutor de la doctori, a ramas neajutorat, dar cerând ajutor de la tine a aflat izbavire si , tamaduindu-se, ti-a cântat unele ca acestea: Bucura-te, cel ce ai vestit bucuria mamei credincioase si fiului ei, Bucura-te, cel ce ai adus linistea în sufletele lor chinuite, Bucura-te, ca pe tatal cel necredincios l-ai chemat spre lumina adevarului, Bucura-te, ca multi parinti se roaga tie pentru copiii lor, Bucura-te, ca nu au ramas rusinati cei care au nadajduit în ajutorul tau, Bucura-te , ca pe fratii din Mavrata nu i-ai lasat sa se chinuiasca, Bucura-te, ca ai dezlegat legaturile cu care îi legasera diavolii, Bucura-te , ca rudeniile care îi legasera cu lanturi si funii s-au minunat, Bucura-te, ca dezlegându-i pe frati L-au slavit pe Dumnezeu, Bucura-te, ca parintii acestor frati mult au postit pentru a-i ajuta, Bucura-te, ca îi povatuiesti pe parintii sa staruiasca în rugaciune, Bucura-te, ca prin rugaciunile parintilor îi ajuti pe fiii lor, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de unetirile diavolesti! Condacul 10: Ajungând în fata judecatorului, crestinul cel nevinovat nu s-a lasat biruit de deznadejde, ci a asteptat lucrarea ta, ocrotitorule al celor napastuiti. Si având loc în vremea judecatii un cutremur de pamant, cel care îl nedreptatise a fost cuprins de frica mortii si si-a recunscut pacatul, iar crestinul I-a multumit Domnului , zicând : Aliluia! Icosul 10: Ne-a cerut Mântuitorul Hristos sa îi binecuvântam pe cei care ne blesteama si sa îi iubim pe cei care ne fac rau, dar suntem slabi în credinta si rautatile vrajmasilor nosri ne covârsesc. Pentru aceasta cadem catre tine, Sfinte Gherasime, cerând sa vii în ajutorul celor nedreptatiti, si sa te laudam asa: Bucura-te, ca pe crestinul cel nevinovat l-ai ajutat, Bucura-te, ca judecatorul i-a facut dreptate celui napastuit, Bucura-te, ca stai împotriva parasilor care nu au frica de Dumnezeu, Bucura-te, judecator ceresc care împarti dreptatea, Bucura-te, ca ne înveti sa biruim rautatea prin bunatate, Bucura-te, ca ne îndemni sa alegem iubirea în locul urii, Bucura-te, împaciuitorule al celor care se vrajmasesc, Bucura-te , ca aduci pacea în casele crestinilor, Bucura-te, ca pe parinti îi împaci cu fiii lor, Bucura-te, ca alungi tulburarea din manastiri, Bucura-te, ca pe cei prigoniti pentru credinta lor îi întaresti, Bucura-te, ca si noi marturisim harismele tale, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavolesti! Condacul 11: Ajungînd la manastirea ta, soldatul Decaneos nu a vrut sa ti se închine , ci te-a batjocorit, dispretuindu-i pe cei care se rugau tie pentru ajutor. Dar degraba l-a ajuns mânia lui Dumnezeu, ca a murit de moarte napraznica, fara sa iti mai ceara iertare si fara sa Îi cânte celui ce poarta de grija tuturor: Aliluia. Icosul 11: Lumea aceasta, iubitoare de desfrâu si de apostazie, îi prigoneste pe iubitorii de Dumnezeu, batjocorindu-i pentru credinta lor. Si multimea ispitelor i-ar doborî la pamânt, daca nu ar fi ocrotiti de Dumnezeu si daca nu ar fi calauziti de ajutorul Maicii Domnului si al tuturor sfintilor. Iar noi, cei care stim minunile tale, iti cântam: Bucura-te, ca prin mustrarea celor necredinciosi ne feresti de pacatul necredintei, Bucura-te, primind rugaciunile celor ce se roaga tie pentru rudele lor, Bucura-te, ajutându-i pe copii pentru rugaciunile parintilor lor, Bucura-te, ajutându-i pe parinti pentru rugaciunile copiilor credinciosi, Bucura-te, mustratorule al celor care au mintile întunecate de pacat, Bucura-te, ca, în viata fiind, ai chemat oamenii sa se spovedeasca Bucura-te, ca si acum ne îndrepti pasii spre Taina Spovedaniei, Bucura-te, ca cei ce se roaga tie leapada frica de spovedanie, Bucura-te , împreuna-rugator cu duhovnicii pentru îndreptarea ucenicilor lor, Bucura-te, chip al povatuitului desavârsit Bucura-te, biruitorule al patimilor, ca îi ridici pe cei cazuti, Bucura-te, calauzitorule al pastorilor pentru rugaciunile celor pastoriti, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavolesti! Condacul 12: Vrând soldatii italieni sa distruga manastirea ta, te-ai aratat într-un nor mare, alungând dusmanul spre bucuria calugarilor si a crestinilor dreptcredinciosi. Ai facut de rusine puterea celor puternici si i-ai înaltat pe cei smeriti, care I-au cântat lui Dumnezeu cu evlavie: Aliluia. Icosul 12: Necazuri de tot felul ne împresoara si furtuna ispitelor se abate asupra noastra, sfinte Gherasime. Dar credem ca nu ne vei lasa singuri, ci vei veni în ajutorul nostru,cerând de la Dumnezeu pentru noi cele ce ne sunt cu adevarat de folos. Si pentru aceasta iti zicem: Bucura-te, cel ce pazesti manastirea ta din Kefalonia de toate relele, Bucura-te, ca ai stat împotriva soldatilor rau-credinciosi Bucura-te, ca prin aratarea ta ai umplut sufletele lor de teama, Bucura-te, ca prin rugaciunea ta au fost biruiti, Bucura-te, trâmbita care vestesti înfrângerea dusmanilor, Bucura-te, arma aducatoare de biruinta ostasilor drept-credinciosi, Bucura-te, ca si acum pazesti casele crestinilor care te cinstesc, Bucura-te, liman al celor greu încercati de primejdii, Bucura-te, scut al celor care praznuiesc pomenirea ta, Bucura-te , risipitorule al duhurilor care ne ispitesc, Bucura-te, ca dai cele de trebuinta celor ce se roaga tie, Bucura-te, rugator neobosit în fata tronului Sfintei Treimi, Bucura-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavolesti! Condacul 13: O Sfinte Gherasime, lauda Kefaloniei si cununa a bisericii lui Hristos , vino degraba în ajutorul nostru, al celor necajiti, întristati si deznadajduisi si roaga-te pentru noi ca Bunul Dumnezeu sa ne ridice povara încercarilor care ne apasa si sa ne dea tarie în credinta, ca sa Îi cântam : Aliluia!(se zice de 3 ori) apoi Icosul 1 si Condacul 1, apoi rugaciunea aceasta: Rugaciune Sfinte Gherasim, robule al lui Hristos, cel ce ai stralucit înaintea oamenilor ca lumina în întuneric, care ai calauzit poporul spre cunoasterea adevaratului Dumnezeu, primeste de la noi aceasta putina rugaciune. Vezi , sfinte , durerile noastre. Vezi necazurile care ne apasa. Vezi multimea ispitelor care ne învaluiesc neîncetat. Roaga-te lui Dumnezeu pentru noi, asa cum te-ai rugat pentru multimea credinciosilor care marturisesc minunile tale. Mare dar ne-a facut noua Domnul prin neputreziciunea sfintelor tale moaste. Ca ne-am înatarit în credinta auzind ca bolnavii care s-au atins de racla ta au fost vindecati si ca i-ai alungat pe diavoli de la cei indraciti. O, Sfinte Gherasim, precum ai scapat insula Kefaloniei, cum ai scapat-o de jugul agarenilor si de multe necazuri, tot asa ajuta-ne si pe noi. Am cautat usurare prin puterile noastre, dar nu am aflat. Am cautat ajutor de la oameni , dar am ramas nemângaiati. La tine venim, sfinte, nadajduind ca nu ne vei rusina. Ci ne vei da cele de trebuinta, aratându-ne care este calea pe care trebuie sa mergem. Stim ca daca în viata alegem dupa voia noastra cea rea ramânem lipsiti de ajutorul dumnezeiesc. Roaga-te pentru noi, tu, sfinte, sa cunoastem si sa facem voia lui Dumnezeu, ca sa ajungem în raiul cel preadulce, în care tu îl lauzi pe Dumnezeu cu toti sfintii si cu toate puterile ceresti , în vecii vecilor. Amin. Apoi se face otpustul. Rugaciunea pentru izbavirea celui îndracit Sfinte Gherasim, podoaba a Kefaloniei si ocrotitorule al ortodocsilor, primeste putina mea rugaciune pentru (numele), care mult se chinuieste. Stiu ca ai primit darul de a-i ajuta pe cei chinuiti de duhurile necurate, si pentru aceasta te rog sa îi dezlegi de legaturile diavolesti cu care este legat. Arata-ti si acum puterea, sfinte, ajutând aceasta faptura care mult patimeste. Stiu ca pe tânarul care vroia sa isi curme viata, aruncându-se din clopotnita, nu doar ca l-ai tinut în viata, ci l-ai si izbavit de diavolul care îl chinuia. Stiu ca pe femeia pe care diavolul voia sa o înece ai tinut-o în chip minunat deasupra apei pâna ce maicile au venit sa o ajute. Si nu numai ca nu a murit, dar prin rugaciunile tale a si scapat din ghearele diavolului care o chinuia. Mare este durerea parintilor care sufera copiii patimind, mare este durerea rudelor când un om este bântuit de duhurile necurate. Vezi durerea inimii mele, sfinte nu ma lasa. Stiu ca rugaciunea inimii mele, Sfinte, nu ma lasa. Stiu ca rugaciunea mea este slaba, dar nu pentru credinta mea, ci pentru iubirea ta fata de neamul crestinesc te rog cu inima zdrobita : îndura-te, sfinte, si alunga de la (numele) toata lucrarea draceasca , pentru ca el, cunoscând puterea dumnezeiasca, sa duca o viata bineplacuta lui Dumnezeu pâna la sfarsitul vietii sale, multumindu-ti pentru ajutorul primit si laudându-l pe Dumnezeu, Cel ce este minunat întru Sfintii Sai. Amin.
Rugaciunea celui chinuit de diavol. Sfinte Gherasime, mare facatorule de minuni, vezi necazul meu si durerile mele. Roaga-te pentru mine lui Hristos Dumnezeu, ca sa ridice povara care ma apasa. Ajuta-ma, sfinte, ajuta-ma ca nu cer desfatari lumesti, ci cer sa fiu izbavit din lanturile diavolului. Nu te scârbi de mine, pacatosul , ci vino în ajutorul meu. Am auzit de multimea minunilor tale. Sfinte, si cred lui Hristos ca nu vei trece cu vederea cererea mea. Da, Cuvioase parinte Gherasim, ajuta-ma , nu ma lasa. Alunga norii deznadejdii de la sufletul meu. Alunga-l pe necuratul diavol, care ma împinge sa fac lucruri necuvioase si sa spun cuvinte de ocara. Stai în ajutorul meu , sfinte, si ajuta-ma sa dobândesc sanatate trupeasca. Primeste putina mea rugaciune, ca eu, scapând din lanturile diavolului celui urator de oameni, sa ma ridic din groapa în care zac si sa pun început bun mântuirii, slavind în vecii vecilor Treimea cea de o fiinta si nedespartita, pe Tatal, pe fiul si pe Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin
|
Category:
spiritualitate
Slava ?ie, Dumnezeul nostru, slava ?ie. Împarate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea e?ti ?i toate le împline?ti, Vistierul bunata?ilor ?i datatorule de via?a, vino ?i Te sala?luie?te întru noi, ?i ne cura?e?te pe noi de toata întinaciunea ?i mântuie?te, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluie?te-ne pe noi (de trei ori). Slava Tatalui ?i Fiului ?i Sfântului Duh ?i acum ?i pururea ?i în vecii vecilor. Amin. Preasfânta Treime, miluie?te-ne pe noi. Doamne, cura?e?te pacatele noastre. Stapâne, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza ?i vindeca neputin?ele noastre, pentru numele Tau. Doamne miluie?te (de trei ori), Slava..., ?i acum... Tatal nostru, Care e?ti în ceruri, sfin?easca-Se numele Tau, vie împara?ia Ta, fie voia Ta, precum în cer a?a ?i pe pamânt. Pâinea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi ?i ne iarta noua gre?elile noastre, precum ?i noi iertam gre?i?ilor no?tri. ?i nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbave?te de cel rau. Pentru rugaciunile Sfin?ilor Parin?ilor no?tri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluie?te-ne pe noi. Amin Condac 1: A paratoare Doamna, pentru biruin?a, mul?umiri, izbavindu-ne din nevoi, aducem ?ie, Nascatoare de Dumnezeu, noi, robii tai. Ci, ca aceea ce ai stapânire nebiruita, izbave?te-ne din toate nevoile, ca sa strigam ?ie: Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Icos 1: Î ngerul cel întîistatator, din cer a fost trimis sa zica Nascatoarei de Dumnezeu: Bucura-te! ?i împreuna cu glasul cel netrupesc, vazându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a înspaimântat ?i i-a stat înainte, graind catre dânsa unele ca acestea: Bucura-te, cea prin care rasare bucuria; Bucura-te, cea prin care piere blestemul; Bucura-te, chemarea lui Adam celui cazut; Bucura-te, izbavirea lacrimilor Evei; Bucura-te, înal?ime, întru care anevoie se suie gândurile omene?ti; Bucura-te, adâncime, care nu te po?i vedea lesne cu ochii îngere?ti; Bucura-te, ca e?ti scaun Împaratului; Bucura-te, ca por?i pe Cel ce poarta toate; Bucura-te, steaua, care ara?i Soarele; Bucura-te, pântecele dumnezeie?tii întrupari; Bucura-te, cea prin care se înnoie?te faptura; Bucura-te, cea prin care prunc Se face Facatorul; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 2: ? tiindu-se pe sine sfânta întru cura?ie, a zis lui Gavriil cu îndraznire: Preaslavitul tau glas cu anevoie se arata a fi primit sufletului meu; ca na?tere cu zamislire fara samân?a, cum îmi spui? Cântând: Aliluia! Icos 2: Î n?elesul cel greu de patruns cautând Fecioara sa-l în?eleaga, a grait catre cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putin?a sa Se nasca Fiu, spune-mi? Iar el cu frica a zis: Bucura-te, tainuitoarea sfatului celui nespus; Bucura-te, încredin?area celor ce au trebuin?a de tacere; Bucura-te, începatura minunilor lui Hristos; Bucura-te, capul poruncilor Lui; Bucura-te, scara cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu; Bucura-te, pod care-i treci la cer pe cei de pe pamânt; Bucura-te, minune, care de îngeri e?ti mult slavita; Bucura-te, ceea ce e?ti rana de mult plâns a diavolilor; Bucura-te, ceea ce ai nascut Lumina cea neapusa; Bucura-te, ceea ce n-ai înva?at pe nimeni în ce chip s-a petrecut; Bucura-te, ceea ce covâr?e?ti mintea celor în?elep?i; Bucura-te, ceea ce luminezi gândurile celor credincio?i; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 3: P uterea Celui de sus a umbrit-o atunci, spre zamislire, pe ceea ce nu ?tia de nunta; ?i pântecele ei cel cu buna roada, ca o ?arina dulce, l-a aratat tuturor celor ce vor sa secere mântuire, când vor cânta a?a: Aliluia! Icos 3: A vând Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndata cunoscând închinarea ei, s-a bucurat ?i, cu saltari în pântece, ca ?i cum ar fi cântat, a grait catre Nascatoarea de Dumnezeu: Bucura-te, vi?a mladi?ei celei ne-ve?tejite; Bucura-te, câ?tigarea rodului celui fara de moarte; Bucura-te, ceea ce ai lucrat pe Lucratorul iubirii de oameni; Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Saditorul vie?ii noastre; Bucura-te, brazda care ai crescut înmul?irea milelor; Bucura-te, masa care por?i îndestularea milostivilor; Bucura-te, ceea ce înflore?ti raiul desfatarii; Bucura-te, ceea ce gate?ti adapostire sufletelor; Bucura-te, tamâia rugaciunii celei primite; Bucura-te, cura?ia a toata lumea; Bucura-te, voia cea buna a lui Dumnezeu catre noi, cei muritori; Bucura-te, îndraznirea celor muritori catre Dumnezeu; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 4: V ifor de gânduri necredincioase având în sine, în?eleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea neamestecata cu nunta, gândind ca e?ti furata de nunta, tu, ceea ce e?ti fara de prihana; iar când a cunoscut ca zamislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia! Icos 4: A u auzit pastorii pe îngeri laudând venirea lui Hristos în trup ?i, alergând la Acela ca la un pastor, L-au vazut ca pe un miel fara de prihana în bra?ele Mariei, pe care laudând-o, au zis: Bucura-te, Maica Mielului ?i a Pastorului; Bucura-te, staulul oilor cuvântatoare; Bucura-te, ceea ce e?ti chinuire pentru vrajma?ii cei nevazu?i; Bucura-te, ceea ce deschizi u?ile raiului; Bucura-te, ca cele cere?ti se bucura cu cele pamânte?ti; Bucura-te, ca cele pamânte?ti dan?uiesc împreuna cu cele cere?ti; Bucura-te, gura apostolilor cea fara de tacere; Bucura-te, îndraznirea cea nebiruita a purtatorilor de chinuri; Bucura-te, temeiul cel tare al credin?ei; Bucura-te, cuno?tin?a harului cea luminoasa; Bucura-te, cea prin care s-a golit iadul; Bucura-te, cea prin care ne-am îmbracat cu slava; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 5: S teaua cea cu dumnezeiasca mergere vazând-o magii, au mers pe urma luminii ei; ?i, ?inând-o ca pe o faclie, cu dânsa cautau pe puternicul Împarat; ?i, ajungând la Cel neajuns, s-au bucurat cântându-I: Aliluia! Icos 5: A u vazut pruncii haldeilor în bra?ele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; ?i, cunoscându-L a le fi Stapân, de?i luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui ?i a-i cânta celei binecuvântate: Bucura-te, Maica stelei celei neapuse; Bucura-te, raza zilei celei de taina; Bucura-te, ceea ce ai stins cuptorul în?elaciunii; Bucura-te, ceea ce luminezi pe tainuitorii Treimii; Bucura-te, ceea ce ai aruncat dintru dregatorie pe tiranul cel fara de omenie; Bucura-te, ceea ce ai aratat pe Domnul Hristos, iubitorul de oameni; Bucura-te, ceea ce ne-ai izbavit din slujirea cea idoleasca; Bucura-te, ceea ce ne cura?e?ti de lucrurile cele întinate; Bucura-te, ceea ce ai stins închinarea la foc; Bucura-te, ceea ce ne-ai potolit vapaia patimilor; Bucura-te, îndreptatoarea în?elepciunii celor credincio?i; Bucura-te, veselia tuturor neamurilor; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 6: V estitori purtatori de Dumnezeu facându-se magii, s-au întors în Babilon, savâr?ind prorocia Ta; ?i, marturisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lasat pe Irod ca pe un mincinos, ca nu ?tia sa cânte: Aliluia! Icos 6: S tralucind Tu în Egipt, Lumina adevarului, ai izgonit întunericul minciunii. Ca idolii lui, Mântuitorule, nerabdând taria Ta, au cazut; iar cei ce s-au izbavit de dân?ii cântau catre Nascatoarea de Dumnezeu: Bucura-te, îndreptarea oamenilor; Bucura-te, caderea demonilor; Bucura-te, ceea ce ai zdrobit stapânia în?elaciunii; Bucura-te, ceea ce ai vadit în?elaciunea idoleasca; Bucura-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc; Bucura-te, piatra care ai adapat pe cei înseta?i de via?a; Bucura-te, stâlp de foc care pova?uie?ti pe cei dintru întuneric; Bucura-te, acoperamântul lumii cel mai lat decât norul; Bucura-te, hrana ?i potir cu mana; Bucura-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte; Bucura-te, pamântul fagaduin?ei; Bucura-te, izvorâtoare de miere ?i lapte; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 7: V rând Simeon sa se mute din veacul acesta în?elator, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai facut cunoscut lui ?i ca Dumnezeu desavâr?it. Pentru aceea s-a mirat de în?elepciunea Ta cea nespusa, cântând: Aliluia! Icos 7: A ratat-a faptura noua aratându-Se Facatorul noua, celor ce suntem facu?i de Dânsul, rasarind din pântecele cel fara de samân?a ?i pazindu-l întreg, precum a fost; ca noi, vazând minunea, sa o laudam, graind: Bucura-te, floarea nestricaciunii; Bucura-te, cununa înfrânarii; Bucura-te, ceea ce ai stralucit chipul învierii; Bucura-te, ceea ce ai aratat via?a îngereasca; Bucura-te, pomul cel cu luminoasa roada, din care se hranesc credincio?ii; Bucura-te, copacul cel înfrunzit cu buna umbra, sub care mul?i se odihnesc; Bucura-te, ceea ce ai purtat în pântece pe Îndreptatorul celor rataci?i; Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Izbavitorul celor robi?i; Bucura-te, îmblânzirea Judecatorului celui drept; Bucura-te, iertarea multor gre?i?i; Bucura-te, haina celor goi de îndrazneala; Bucura-te, dragostea care biruie?te toata dorirea; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 8: V azând na?tere minunata, sa ne înstrainam de lume, mutându-ne mintea la cer; ca pentru aceasta Preaînaltul Dumnezeu pe pamânt S-a aratat om smerit, vrând sa traga la înal?ime pe cei care-I cânta: Aliluia! Icos 8: C u totul a fost între cei de jos, iar de cei de sus nicicum nu S-a departat Cuvântul cel necuprins; ca dumnezeiasca pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, ?i na?tere din Fecioara primitoare de Dumnezeu, care aude acestea: Bucura-te, încaperea lui Dumnezeu celui neîncaput; Bucura-te, u?a tainei celei de cinste; Bucura-te, auzirea cea cu nepricepere pentru cei necredincio?i; Bucura-te, lauda cea fara de îndoiala a celor credincio?i; Bucura-te, purtatoarea cea preasfânta a Celui ce este pe heruvimi; Bucura-te, sala?ul cel preaslavit al Celui ce este pe serafimi; Bucura-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una; Bucura-te, ceea ce ai unit fecioria ?i na?terea; Bucura-te, cea prin care s-a dezlegat calcarea poruncii; Bucura-te, cea prin care s-a deschis raiul; Bucura-te, cheia împara?iei lui Hristos; Bucura-te, nadejdea bunata?ilor celor ve?nice; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 9: T oata firea îngereasca s-a minunat de lucrul cel mare al întruparii lui Hristos; ca pe Cel neapropiat, ca Dumnezeu, L-a vazut om apropiat tuturor, petrecând împreuna cu noi ?i auzind de la to?i: Aliluia! Icos 9: P e oratorii cei mult-vorbitori îi vedem tacând ca ni?te pe?ti fara de glas, despre tine, Nascatoare de Dumnezeu; ca nu se pricep sa spuna în ce chip ?i fecioara ai ramas ?i ai putut na?te. Iar noi, minunându-ne de o taina ca aceasta, cu credin?a cântam: Bucura-te, sala?ul în?elepciunii lui Dumnezeu; Bucura-te, comoara rânduielii Lui; Bucura-te, ceea ce îi ara?i pe filosofi neîn?elep?i; Bucura-te, ceea ce ai vadit pe cei me?teri la cuvânt a fi necuvântatori; Bucura-te, ca au înnebunit întrebatorii cei cumpli?i; Bucura-te, ca s-au ve?tejit facatorii de basme; Bucura-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor; Bucura-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor; Bucura-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necuno?tin?ei; Bucura-te, ceea ce pe mul?i i-ai luminat la minte; Bucura-te, corabia celor ce vor sa se mântuiasca; Bucura-te, limanul celor ce umbla cu corabiile acestei vie?i; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 10: V rând sa mântuiasca lumea, Împodobitorul tuturor a venit la ea, a?a cum Însu?i fagaduise; ?i, Pastor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a aratat om ca ?i noi. Caci, cu asemanarea chemând pe cel asemenea, ca un Dumnezeu aude: Aliluia! Icos 10: Z id e?ti fecioarelor, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ?i tuturor celor ce alearga la tine; ca Facatorul cerului ?i al pamântului te-a gatit pe tine, Curata, sala?luindu-Se în pântecele tau ?i înva?ând pe to?i sa î?i cânte: Bucura-te, turnul fecioriei; Bucura-te, u?a mântuirii; Bucura-te, începatoarea prefacerii celei pline de în?eles; Bucura-te, datatoarea darului celui dumnezeiesc; Bucura-te, ca tu ai înnoit pe cei zamisli?i întru ru?ine; Bucura-te, ca tu ai înva?at pe cei lipsi?i de minte; Bucura-te, ceea ce ai stricat pe stricatorul gândurilor; Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Semanatorul cura?iei; Bucura-te, camara nun?ii celei fara de samân?a; Bucura-te, ceea ce ai unit cu Domnul pe cei credincio?i; Bucura-te, ceea ce între fecioare singura ai fost hranitoare de prunc; Bucura-te, camara cea împodobita a sufletelor sfin?ilor; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 11: Î mparate sfinte, de ?i-am aduce cântari ?i psalmi la numar întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvine, caci se biruie?te toata cântarea care se îndreapta catre mul?imea milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-?i cânta: Aliluia! Icos 11: F aclie primitoare de lumina, aratata celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioara; ca, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe to?i îi îndrepteaza spre cuno?tin?a cea dumnezeiasca ce lumineaza mintea cu raza ei ?i se cinste?te cu chemarea aceasta: Bucura-te, raza Soarelui celui în?elegator; Bucura-te, raza Luminii celei neapuse; Bucura-te, fulgerul care luminezi sufletele; Bucura-te, ceea ce îi îngroze?ti pe vrajma?i ca un tunet; Bucura-te, ca dintru tine a rasarit stralucirea cea cu multa lumina; Bucura-te, ca ai izvorât râul care curge cu ape multe; Bucura-te, ceea ce te-ai aratat icoana a cristelni?ei; Bucura-te, ceea ce cura?e?ti întinaciunea pacatului; Bucura-te, baie, care speli con?tiin?a; Bucura-te, pahar, care dai gust bucuriei; Bucura-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos; Bucura-te, via?a veseliei celei de taina; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 12: V rând sa dea har datoriilor celor de demult, Dezlegatorul tuturor datoriilor omene?ti a venit singur la cei ce se îndepartasera de harul Lui ?i, rupând zapisul, aude de la to?i cântarea: Aliluia! Icos 12: C ântând na?terea ta, te laudam to?i, ca pe o biserica însufle?ita, Nascatoare de Dumnezeu; ca, locuind în pântecele tau, Domnul, Care ?ine toate cu mâna, a sfin?it, a slavit ?i a înva?at pe to?i sa-?i cânte: Bucura-te, loca?ul lui Dumnezeu Cuvântul; Bucura-te, sfânta care e?ti mai mare decât sfin?ii; Bucura-te, chivot poleit cu Duhul; Bucura-te, comoara vie?ii cea nede?ertata; Bucura-te, coroana cea scumpa a împara?ilor celor credincio?i; Bucura-te, lauda cea de cinste a preo?ilor cuvio?i; Bucura-te, stâlp neclintit al Bisericii; Bucura-te, zidul cel nebiruit al împara?iei; Bucura-te, cea prin care se înal?a biruin?ele; Bucura-te, cea prin care cad vrajma?ii; Bucura-te, tamaduirea trupului meu; Bucura-te, mântuirea sufletului meu; Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! Condac 13: O , Maica prealaudata, care ai nascut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât to?i sfin?ii, primind acest dar de acum, izbave?te de toata ispita ?i scoate din chinul ce va sa fie pe to?i cei care-?i cânta: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori) Apoi iara?i se cite?te Icosul întâi: Îngerul cel întâistatator... ?i Condacul întâi: Aparatoare Doamna... Rugaciune catre Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu: O , Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara stapâna, ceea ce e?ti mai înalta ?i mai presus decât îngerii ?i arhanghelii ?i mai cinstita decât toata faptura; mirarea cea mare a îngerilor, propovaduirea prorocilor, podoaba cea aleasa a arhanghelilor, întarirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamarita a apostolilor, pova?uitoarea cea tare a calugarilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, cura?ia ?i slava fecioarelor, veselia cea lina a maicilor, în?elepciunea ?i înva?atura pruncilor, cârmuitoarea saracilor ?i a vaduvelor; îmbracaminte celor goi, sanatate celor bolnavi, izbavire celor robi?i; lini?te celor de pe mare, liman bun celor învifora?i, pova?uitoare neostenita celor rataci?i, mergere u?oara celor calatori, odihna buna celor osteni?i, acoperamânt ?i scapare celor asupri?i; nadejde celor fara de nadejde, ajutatoare celor lipsi?i; celor saraci boga?ie neîmpu?inata, celor întrista?i de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iube?te nimeni iubire cu smerenie; celor pacato?i mântuire catre Dumnezeu; tuturor cre?tinilor ocrotire tare, ajutatoare nebiruita ?i folositoare. Prin tine Cel nevazut S-a facut vazut, pentru care aducem rugaciune ?ie noi, robii tai, Doamna noastra. O, preamilostiva împarateasa a Luminii celei în?elegatoare ?i preamarita, care ai nascut pe Împaratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce da via?a tuturor, ceea ce e?ti slavita de cele cere?ti, minte îngereasca, stea cu totul luminoasa ?i mai sfânta decât to?i sfin?ii; împarateasa împara?ilor, Stapâna tuturor fapturilor, Fecioara încuviin?ata de Dumnezeu, Mireasa nestricata, palat al Preasfântului Duh, tron de foc al Împaratului celui nevazut, chivot ceresc, purtator al Cuvântului lui Dumnezeu, caru?a cea în chipul focului; odihna Dumnezeului celui viu, zamislirea negraita a trupului lui Hristos, cuibul Vulturului ceresc, turtureaua cea cu buna glasuire, porumbi?a cea preabuna, lina ?i fara de rautate; Maica iubitoare de fii, adâncul milelor, picatura care risipe?ti mânia lui Dumnezeu, adâncimea cea nemasurata, taina cea negraita, minunea cea ne?tiuta, minune nespusa; Biserica nefacuta de mâna omeneasca a Însu?i Împaratului tuturor veacurilor; tamâia cea cu bun miros, ve?mânt cinstit, porfira de Dumnezeu ?esuta, rai sufletesc, odrasla pomului celui de via?a purtator, floarea cea preafrumoasa, care ai înflorit noua veselia cereasca, strugurele mântuirii noastre, paharul Împaratului ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpu?inat; solitoarea legii, începatura credin?ei celei adevarate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ereticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu împotriva tuturor celor nelegiui?i; îngrozire diavolilor, biruin?a în razboaie, pazitoare adevarata tuturor cre?tinilor ?i lumii încredin?ata mântuire. O, întru tot milostiva Doamna Fecioara, Stapâna Nascatoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugam ?ie ?i arata mila ta poporului dreptcredincios; roaga pe Fiul tau sa ne izbaveasca de tot raul. ?i paze?te loca?ul acesta ?i toate ora?ele ?i satele cre?tine?ti ?i tot poporul cel binecredincios, care scapa la tine ?i cheama numele tau cel sfânt, de toate napastele, de boala, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastra ?i de razboiul cel dintre noi, de toate durerile ?i tot necazul. Ca sa nu fie împu?ina?i robii tai nici cu rani, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi paze?te ?i îi mântuie?te cu mila ta, Doamna, aceea ce te rogi pentru noi ?i pentru buna întocmire a vazduhului, spre vremi aducatoare de roadele cele de folos, pe care le daruie?ti noua. Îzbave?te, ridica ?i miluie?te, Stapâna preamilostiva, Nascatoare de Dumnezeu prealaudata, din toate nevoile pe cei ce sunt în primejdii. Adu-?i aminte de robii tai ?i nu trece cu vederea lacrimile ?i suspinarea lor; ci ne înnoie?te pe noi cu bunatatea ta, ca sa ne mângâiem cu mul?umire, aflându-te pe tine ajutatoare. Milostive?te-te, Doamna preacurata, spre ajutorul poporului celui binecredincios. Nadejdea noastra, aduna pe cele risipite: pe cei rataci?i pe cale pova?uie?te-i, pe cei cazu?i de la dreapta credin?a iara?i la credin?a întoarce-i, pe cei batrâni sprijine?te-i, pe cei tineri îi înva?a, pe prunci hrane?te-i ?i preamare?te pe cei ce te preamaresc; dar, mai ales, paze?te Sfânta Biserica Fiului tau ?i o fere?te întru lungime de zile. O, milostiva ?i preaîndurata împarateasa a cerului ?i a pamântului, Nascatoare de Dumnezeu, pururea Fecioara, miluie?te cu mijlocirea ta poporul dreptcredincios ?i toata dreptcredincioasa cre?tinatate. Paze?te-o sub acoperamântul milei tale, apar-o pe ea cu cinstitul tau acoperamânt ?i roaga pe Hristos, Dumnezeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, sa ne încinga pe noi cu putere de sus, ca sa ne putem apara împotriva vrajma?ilor ce se lupta împotriva noastra. Miluie?te ?i mântuie?te prin rugaciunile tale, Maica, pe Prea Fericitul Parintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe (Înalt) Prea Sfin?itul (Arhi-) Episcopul (?i Mitropolitul) nostru (N) ?i pe to?i ortodoc?ii arhierei, preo?i ?i diaconi ?i pe tot clerul bisericesc ?i pe tot poporul dreptcredincios care se închina icoanei tale. Cauta spre noi to?i cu folosin?a ta cea preamilostiva, ridica-ne pe noi din adâncul pacatelor ?i ne lumineaza ochii inimii spre cautarea mântuirii. Milostiva fii noua aici, iar la înfrico?atoarea judecata, pe Fiul tau pentru noi roaga-L. Pe cei care s-au mutat întru dreapta credin?a din aceasta via?a în cea ve?nica, împreuna cu îngerii, cu arhanghelii ?i cu to?i sfin?ii, împarta?e?te-i ca sa stea de-a dreapta Fiului tau ?i Dumnezeu; ?i prin rugaciunea ta învrednice?te pe to?i ortodoc?ii cre?tini sa vie?uiasca cu Hristos, ?i cu bucurie în loca?urile îngere?ti sa se desfateze. Ca tu e?ti, Doamna, slava a celor cere?ti ?i ajutatoare a pamântenilor; tu e?ti nadejdea ?i folositoarea tuturor celor ce alearga la tine ?i cer ajutorul tau cel sfânt; tu e?ti rugatoarea cea fierbinte catre Fiul tau ?i Dumnezeul nostru, ca rugaciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stapânului. ?i, cu a ta mijlocire, îndraznim sa ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor ?i de via?a facatoarelor Taine, de?i suntem nevrednici. Pentru aceea, ?i pe icoana vazând chipul tau cel întru tot cinstit ?i pe Cel Atot?iitor cu mâna ?inând, ne bucuram noi pacato?ii ?i, cu umilin?a cazând, pe acesta cu dragoste ?i cu frica îl sarutam, a?teptând, Doamna, prin sfintele ?i de Dumnezeu primitele tale rugaciuni, sa ajungem la cele cere?ti ale vie?ii celei fara de sfâr?it, ?i sa stam fara de ru?ine în ziua judeca?ii de-a dreapta Fiului tau ?i Dumnezeului nostru, slavindu-L pe El împreuna cu Cel fara de început al Lui Parinte ?i cu Preasfântul ?i Bunul ?i de via?a facatorul Lui Duh, acum ?i pururea ?i în vecii vecilor. Amin. Slava…, ?i acum…, Doamne, miluie?te (de 3 ori). Parinte, binecuvinteaza, ?i apolisul. Acest acatist al Maicii Domnului de va fi citit de 40 de ori noapte la miezul noptii,cu lumanre aprinsa,candela aprinsa,tamaie,,ti se va implini orice dorinta,,orice necaz,,,orice probleme,, ,,Bucura-Te Marie cea plina de Har"
|
Category:
spiritualitate
Nu primesti pe strain, ci pe Hristos. Nu dai saracului ci lui Hristos. Daca nu le faci acestea ca pentru El, nici nu le mai face. Saracii sunt doftorii ranelor noastre. Daca tu primesti pe strain ca pe Hristos, de nimic nu te vei rusina ci înca mândreste-te pentru aceasta; iara daca nu-l primesti ca pe Hristos, nici nu-l primi. “Cel ce va primeste pe voi, zice, pre Mine însa Ma primeste” (Mat.10, 40). Daca nu-l primesti astfel, nici plata nu vei avea. Avraam a primit pe niste oameni calatori, dupa cum credea el, si nu toate îngaduia slugilor, ci si femeii sale a poruncit ca sa framânte faina, desi avea trei sute optsprezece slugi printre cari desigur ca erau si femei: a voit ca rasplata sa o aiba întreaga a cu femeia sa, nu numai în cheltueli ci si în slujba. Chiar daca dai milostenie saracilor, sa nu iai ca o înjosire de a le da prin tine însuti, caci nu dai saracilor, ci lui Hristos. Dara atunci cine ar fi atât de ticalos, încât sa ia ca o înjosire de a întinde mâna (de a da ajutorul) lui Hristos? Aceasta este ospitalitate adevarata, de a face asa ca pentru Dumnezeu. Dara daca tu poruncesti cu trufie a i se da milostenie, ca si cum ai porunci sa te bucuri de întaetate pâna si aici, apoi aceasta nu este iubire si îngrijire de straini. Strainul are nevoe de multa îngrijire, si deci este de dorit ca chiar si dupa atâtea îngrijiri tu sa nu te rusinezi. Si fiindca faptul de a cere milostenie este de asa natura, încât cel ce are nevoe de ajutorul altora sa se rusineze, apoi tu prin marea îngrijire si mângaere ce-i vei da trebue a-i alunga rusinea, si a-i arata cu cuvântul si cu fapta, ca cel ce face bine nu esti tu, ci înca însuti tu esti care suferi, în cazul de fata mai mult tie ti se face bine, decât aceluia. Astfel ca prin buna intentiune ce o ai catre dânsul., îi covârsasti rusinea ce o avea mai inainte “Pre datatorul de buna voe îl iubeste Dumnezeu” (II Cor. 9,7). Tu mai cu seama datoresti multamiri saracului, prin faptul ca vei lua plata. Daca n’ar fi saraci, cele mai multe le-am din pacate nu le-am putea taia; asa ca saracii sunt doftorii ranelor tale iar doftoriile ce ti-le prezinta sunt chiar mânele lor. Nu atât aduce vindeca doftorul când întinde mâna si da bolnavului doftoria, pe cât aduce saracul, caci când el întinde mâna si primeste dela tine milostenia, este buretele, asa zicând, care sterge pacatele tale. Ai dat argintul din punga ta, dara odata cu el a esit si pacatele ce le aveai. Astfel sunt si Preotii, dupa cum si zice: “Pacatele poporului meu vor mânca” (Osie 4,8). Asa ca tu mai mult iai decât dai, mai mult bine ti se face tie, decât ai facut tu. Împrumuti pe Dumnezeu, iara nu pre oameni; îti sporesti bogatia, iara nu o împutinezi, si o vei împutina atunci când tu nu vei da. Nu umbla dupa cei ce sunt în îmbelsugare, ci dupa cei strâmtorati, dupa cei necunoscuti, cari sunt streini pentru cei mai multi, “Întrucât, zice, ati facut unuia dintr-acesti frati ai mei mai mici, mie ati facut” (Mat. 25. 40). Nu da altor persoane ca sa împarta milostenia ta la saraci, ci tu fa acea slujba ca astfeli sa iai plata nu numai pentru ca ai cheltuit, ci si pentruca ai slujit. Da cu mânile tale, deci, tu singur samana ogorul. Aici nu este nevoe de-a înfige plugul în pamânt nici de-a înjuga bou, nici de-a astepta timpul prielnic, nici de-a astupa mai întâi pamântul de cioate, si nici de a te lupta cu frigul, de vreme ce aceasta samânta, sau mai bine zis aceasta samanare este scutita de orica lucrare de felul acela. Caci tu sameni în ceriu unde nu este frig, nici iarna si nici altceva de acest fel. Sameni în suflete, unde nimeni nu poate lua ceia ce ai samanat, ci se pastreaza acolo cu toata puterea, cu toata îngrijirea si cu toata bagarea de seama. Samana tu singur. De ce te lipsesti pe tine însuti de plata? Mare plata este, de a putea economisi si cele ale altora. Plata nu este numai de a da ci si de a economisi bine cele date. De ce dara sa nu iai tot tu si aceasta plata? Deci, fa-te econom al celor ce sunt ale tale iara la aceasta te hirotoniseste însa-si milostenia si frica de Dumnezeu. Faptul acesta izbaveste si de slava desarta, repauzea suflete, sfinteste si manile, si cugetul îl linisteste si filosofie te învata, si mai cu bunavointa te face: faptul acesta face ca tu sa tai binecuvântarile tuturor, si capul tau sa primeasca binecuvântarile vaduvelor si ale saracilor
|
Category:
spiritualitate
Merele: sint cea mai buna sursa de fibra. Ajuta la scaderea presiunii si organismul isi atrage mai bine fierul din alte alimente. In plus, previne aparitia racelilor si favorizeaza digestia.
Caise: ajuta la vindecarea ranilor si sint foarte bune pentru persoanele care sufera de anemie. Sint eficiente daca sint consumate crude, dar si caisele uscate sint sanatoase.
Orz: este o sursa bogata in fibra si inhiba enzima ce favorizeaza producerea colesterolului. Este si o sursa bogata in proteine si vitamina B.
Sfecla: contine 58 de calorii la o suta de grame si are un continut ridicat de fier si potasiu. Sfecla este renumita pentru proprietatile laxative.
Fasolea: este eficienta pentru bolnavii de diabet, reduce nivelul colesterolului si este utila in tratamentul constipatiei. Contine proteine si este benefica sistemului muscular.
Afine: sint recomandate persoanelor cu probleme ale tractului urinar.
Broccoli: este o sursa bogata de vitamina A si C, fiind un scut impotriva racelilor. In plus, previne aparitia cancerului de sin, de stomac sau esofag, ridica imunitatea sistemului, grabind vindecarea ranilor. Broccoli este recomnadat persoanelor cu afectiuni cardiace. Are 40 de calorii la 100 de grame.
Orez: contine vitamina E si o cantitate importanta de proteine. Are de asemenea fosfor si potasiu. Este o sursa excelenta de fibra, are cantitati mici de grasimi si sodiu si se digera usor.
Verzisoare de Bruxelles: au doar 56 de calorii la suta de grame, fiind la fel de “usoare” ca broccoli. Previn aparitia cancerului de sin, de esofag sau de stomac. Aroma amaruie a verzisoarelor de Bruxelles poate fi inlaturata cu un strop de lamiie.
Varza: are doar 17 calorii la o suta de grame si este bogata in vitamina C. Este buna pentru snatatea inimii si lupta impotriva cancerului de stomac si colon.
Anghinarea: contine vitaminele A si C care sint eficiente in lupta impotriva infectiilor. Are de asemenea un continut ridicat de calciu si fier
Sparanghel: are 35 de calorii la suta de grame. Este excelenta sursa de vitamina A si stabilizeaza presiunea singelui
Banane: da organismului energie pe o perioada mai mare de timp decit o fac multe alimente, crescind, in acelasi timp, atentia si puterea de concentrare. Contine o cantitate mare de vitamine si minerale care se digera foarte repede.
Pepene galben: are multa fibra, vitamina C si reduce riscul aparitiei cancerului de colon
Morcovi: morcovii sint o sursa importanta de beta caroten pe care organismul il transforma in vitamina A. Vitamina A reduce riscul aparitiei cancerului de plamini, de esofag, de laringe. Cruzi sint ideali pentru o gustare, cu doar 48 de calorii la 100 de grame si o cantitate mare de fibra.
Salata verde: are calciu, beta-caroten, fibra dietetica. Inima functioneaza mai bine si organismul este protejat impotriva cancerului de stomac si colon.
Porumb: este bogat in magneziu si carbohidrati. Favorizeaza functionarea sistemului nervos. Contine 140 de calorii.
Curmale: confera organsimului energie cind este suspus la efort fizic. De asemenea, ajuta la vindecarea ulcerului gastric.
Oua: desi au un continut ridicat de colesterol, ouale sint excelente pentru buna functionare a creierului si a sistemului nervos. Ajuta, totodata, la vindecarea ranilor si sint o execelenta sursa de proteine.
Peste: reduce riscul aparitiei bolilor de inima sau arteriale si a cancerului de sin. Grasimea de peste previne aparitia blocajului arterial.
Seminte de in: sint ideale pentru persoanele cu artrita, astm, migrene sau cancer de piele. Previn aparitia cancerului de sin si de colon.
Usturoi: reduce nivelul colsterolului si blocheaza dezvoltarea cancerului de colon, de esofag, de stomac sau de piele. Are efecte benefice in coagulare, reducind riscul atacului de cord. Reduce presiunea arteriala.
Ghimbir: previne aparitia ulcerului gastric, inlatura simptomele de greata si raul de dimineata la femeile insarcinate si calmeaza durerile persoanelor cu artitra.
Grapefruit: este “vitamina C la pachet” si sanatate pentru inima. Sucul de grapefruit dubleaza efectul medicamentelor ce influenteaza nivelul presiunii arteriale. In plus, acest fruct previne formarea agentilor cancerosi.
Linte: este o importanta sursa de fibra, are un nivel scazut de colsterol, ajuta in probleme de constipatie si inhiba dezvoltarea diabetului la adulti
Lamiie: sucul de lamiie este bogat in calciu si este o sursa importanta de vitamina C, care previne aparitia racelilor. De asemenea, lamiia contine fibra, care reduce riscul aparitiei cancerului de colon
Ciuperci: desi au 20 de calorii la 100 de grame, trebuie sa nu exagerezi cu ciupercile, mai ales daca le prajesti, pentru ca absorb foarte rapid uleiul. Sint o importanta sursa de vitamina B. Ciupercile ridica nivelul oxigenului din organism, reducind efectul agentilor negativi din organism si marind rezistenta acestuia.
Ceapa: are putine grasimi si lupta impotriva cancerului. Contine substante ce previn blocajul vaselor de singe, una dintre cauzele atacurilor de cord.
Portocale: au o mare cantitate de vitamina C, cu rol in prevenirea racelilor. Fibra pe care o contine reduce riscul aparitiei cancerului de colon si previne formarea agentilor cancerosi in organism.
Patrunjel: este o sursa bogata de vitamina A si C si contine potasiu si fier. Improspateaza respiratia.
Piersici: contin vitamina A si E si ajuta la vindecarea ranilor. Sint bune atit crude, cit si gatite.
Ardei: au vitamina C si protejeaza inima. Cercetatorii studiaza in prezent o substanta pe care o contin, capiscum, despre care se crede ca este benefica pentru sanatate.
Cartofi: o excelenta sursa de carbohidrati su fibra. Ajuta la eliminarea gazului stomacal si reduc presiunea singelui. Au putine calorii, sodiu si grasimi, dar sint bogati in proteine, vitamina C si substante nutritive: thiamina, riboflavina si niacina,
Carne de pui: este o sursa de proteine, are putine grasimi si este carnea ideala pentru a fi inclusa in regimurile de slabit
Zmeura: fructele sint considerate o sursa excelenta de potasiu. Contine, de asemenea, fier si vitamina C
Ridiche neagra: contine potasiu, vitamina A si niacina si este, totodata, sursa de calciu
Smintina: organismul isi ia din smintina proteine si calciu, necesare rezistentei oaselor si dintilor. Lactatele sint importante pentru prevenirea osteoporozei.
Soia: Proteinele din soia reduce nivelul colesterolului. Este ideala mai ales in cazul persoanelor care sint predispuse la un nivel ridicat al colesterolului si la boli de inima. Faina de soia reduce riscul aparitiei cancerului.
Spanac: cu 28 de calorii la o suta de grame, spanacul este ideal pentru curele de slabire. Mai ales ca are vitaminele A si C si fier.
Germeni de griu: ajuta la buna functionare a celulelor. Germenii de griu imbunatatesc aroma si sporesc culoarea anumitor alimente. Pot fi presarati peste iaurt, de exemplu.
Faina de griu: este o sursa importanta de carbohidrati, fibra, fier si minerale.
Spaghete de faina de griu: Sint o importanta sursa de fibra, carbohidrati, minerale si fier.
Iaurt: este recomandat pentru continutul de calciu
|
Category:
spiritualitate
Canon de rugăciune pentru copilul bolnav Cântarea 1-a Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale! Doamne, Cel ce rânduieşti toate spre mântuirea oamenilor, primeşte această puţină rugăciune pentru copilul acesta, care este greu încercat de boală, şi tămăduieşte-i durerile precum ştii. Nu-l lăsa să se chinuiască, Doamne, ci ridică-l degrabă din boală, Tu, Care eşti bun şi iubitor de oameni. Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale! Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, cât de mare este mulţimea celor pe care i-ai vindecat! Orbii şi-au dobândit vederea, surzii şi-au căpătat auzul, muţii au început să vorbească, şchiopii au mers pe picioarele lor. Cine oare nu s-a vindecat alergând la ajutorul Tău? Te rugăm, Doamne, tămăduieşte-l şi pe copilul acesta care suferă. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Sfinţilor Apostoli, Sfinţilor Mucenici, Sfinţilor Ierarhi, Cuvioşilor Părinţi şi Cuvioaselor Maici, mijlociţi înaintea lui Dumnezeu pentru tămăduirea copilului pentru care ne rugăm, ca să dobândească sănătate trupească şi sufletească. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Nenumărate vindecări ai arătat, Născătoare de Dumnezeu, în tot locul răspândindu-se lauda minunilor tale. Tu, care eşti şi pentru noi mamă iubitoare de fii, arată dragostea ta şi acestui copil greu încercat de suferinţă. Cântarea a 3-aDoamne, _ _ _ Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi, dar de multe ori bolnavii aleargă la doctori nepricepuţi, şi, în loc să fie tămăduiti, boala de vine mai grea. Călăuzeşte-ne Tu, Doamne, Cel ce eşti Doctorul sufletelor şi al trupurilor, să găsim doctorii potriviţi pentru ca acest copil să dobândească grabnică însănătoşire. Doamne, _ _ _ S-au înmulţit vrăjitorii care înşală lumea, zicând că puterea lor vine de la Dumnezeu. Fereşte-i, Doamne, pe robii tăi ca nu cumva să cadă în cursele lor, ca nu cumva să fie batjocoriţi de diavol. Slavă _ _ _ Sfinţilor doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, Chir şi Ioan, Pantelimon şi Ermolae, Samson şi Diomid, Mochie şi Anichit, Talaleu şi Trifon, rugaţi-vă pentru doctorii care încearcă să tămăduiască acest copil, ca să fie iscusiţi şi luminaţi şi să facă bună lucrare. Şi acum _ _ _ Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, tu i-ai acoperit cu darul tău pe doctorii care s-au rugat ţie cu smerenie, şi ei au dat bolnavilor cele trebuincioase spre însănătoşire. Aşa ajută-i şi pe doctorii care încearcă să vindece copilul acesta, ca să nu nădăjduiască doar în ştiinţa lor, ci mai ales în puterea care vine de la Cel ce dă cu adevărat tămăduirea. Cântarea a 4-aDoamne, _ _ _ Doamne, nu suntem vrednici să intri sub acoperământul nostru, dar spune numai cu cuvântul, şi se va tămădui copilul acesta, Te rugăm cu zdrobire de inimă, învăţându-ne a crede în puterea Ta cea dătătoare de viaţă, de la sutaşul căruia i-ai vindecat sluga în chip minunat. Doamne, _ _ _ Vino, Doamne, vino, Iubitorule de oameni, vino cu puterea Ta şi vindecă durerile acestui copil, alungând de la el toată tulburarea trupească şi sufletească şi dăruindu-i lui pacea Ta cea sfântă. Slavă _ _ _ Toţi Sfinţii şi Sfintele care aţi primit de la Dumnezeu darul tămăduirii, voi, care în chip minunat aţi vindecat fel şi fel de neputinţe, arătaţi şi acum puterea mijlocirii voastre în faţa Tronului ceresc, rugându-vă Celui a Cărui putere tămăduieşte orice neputinţă. Şi acum _ _ _ Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, tu, care ştii durerea inimilor noastre şi durerea copilului acestuia, tămăduieşte-l cu rugăciunile tale, aşa cum ai tămăduit de nenumărate ori pe cei care au alergat la tine în rugăciune. Cântarea a 5-a Doamne, _ _ _ „Fie vouă după credinţa voastră!“, ai spus orbilor care Te rugau să le dăruieşti vederea, Mântuitorule, şi ochii lor s-au deschis, iar ei s-au umplut de bucurie. Nu după puţina noastră credinţă, ci după dragostea Ta de oameni să vină tămăduirea acestui copil, ca să-Ţi mulţumească şi să Te slăvească. Doamne, _ _ _ Nu Dumnezeu a creat boala şi moartea, ci omul iubitor de patimi le-a ales. Nu Dumnezeu e de vină pentru suferinţele noastre, El însă rânduieşte cu milostivire izbăvirea noastră de chinurile veşnice. Cine este omul să cârtească împotriva Celui ce a făcut cerul şi pământul? Slavă _ _ _ Sfinte Ioane Botezătorule, care din tinereţea ta ai lepădat bucuriile acestei lumi şi ţi-ai trăit viaţa în nevoinţă, ocroteşte-l pe acest copil şi ajută-l să rabde cu credinţă orice încercări pe care le îngăduie Bunul Dumnezeu. Şi acum _ _ _ Preasfântă Fecioară, dacă durerea va birui acest copil şi-l va arunca în mlaştina deznădejdii, tu să-l ridici degrabă şi să-i alini suferinţele, acoperindu-l cu darul tău. Cântarea a 6-a Doamne, _ _ _ „Doamne, dacă voieşti, poţi să mă curăţeşti“, a spus leprosul închinându-se Ţie. Aşa şi noi, Doamne, credem că dacă e voia Ta, acest copil va primi grabnică tămăduire. Doamne, _ _ _ „Vreau, curăţeşte-te“, i-ai spus leprosului, şi s-a tămăduit. Dulce glas, preadulci cuvinte! Cine oare nu va cădea în faţa puterii Tale, ştiind că Tu eşti singurul care dai adevărata tămăduire? Slavă _ _ _ Sfinte Steliane, nu ştim să ne rugăm ţie cu credinţa celor care s-au rugat şi care au văzut mai apoi lucrarea minunilor tale, dar îndrăznim a cere ajutorul tău, ştiind că mult îi iubeşti pe copii şi eşti mare ocrotitor al acestora. Şi acum _ _ _ O, Maică Preasfântă, am auzit minunile tale şi m-am bucurat! Am auzit milele tale şi sufletele noastre întristate au primit alinare! Am crezut în ajutorul tău şi niciodată nu ne-ai lăsat ruşinaţi! Lăudată să fii în vecii vecilor! Cântarea a 7-aDoamne, _ _ _ „De ce vă tulburaţi şi plângeţi, copila n-a murit, ci doarme“, ai spus, Hristoase, celor ce plângeau moartea fiicei lui Iair, mai-marele sinagogii, dar ei s-au îndoit că o vor mai vedea vie, neştiind cine era Cel care le vorbea. Să nu vină peste noi duhul necredinţei şi al îndoielii în puterea Ta, Doamne, ca să nu fim ruşinaţi de necuratul diavol. Doamne, _ _ _ „Fiică, ţie îţi zic, scoală-te“, ai spus, apucând-o de mână, şi copila a prins viaţă. Precum ai ridicat-o pe ea din adâncurile morţii, aşa să ridici şi sufletul acestui copil spre pocăinţă dacă vreodată, din lucrarea diavolului, va cădea în adâncul păcatului. Slavă _ _ _ Sfinte Ierarhe Nicolae, cum ai purtat de grijă celor trei fiice ale omului cel greu încercat de sărăcie şi le-ai izbăvit de păcatul pierzător de suflete, aşa să porţi de grijă şi acestui copil, ferindu-l de toată boala sufletească şi trupească. Şi acum _ _ _ Mare e tristeţea ta, Născătoare de Dumnezeu, când fiii tăi după dar cad în mrejele păcatului. Veghează ca o mamă asupra acestui copil, ca nu cumva să-şi întineze sufletul, ci să crească sub îndrumările tale pe căile bine plăcute lui Dumnezeu. Cântarea a 8-a Doamne, _ _ _ Sfânta Ana a zămislit-o pe Fecioara Maria după ce, împreună cu bărbatul ei, dreptul Ioachim, a petrecut vreme îndelungată în post şi rugăciune. Cu adevărat, Doamne, binecuvântaţi sunt copiii ai căror părinţi duc o viaţă aleasă, şi binecuvântare primesc copiii ai căror părinţi pun început bun mântuirii lor. Doamne, _ _ _ Câţi părinţi ştiu să-şi crească cu evlavie copiii? Câţi părinţi pun mai presus de bunurile trupeşti bunătăţile sufleteşti? Puţini. Şi mulţi sunt aceia care îşi cresc copiii departe de Biserică, deschizând prin aceasta uşa necazurilor şi durerilor. Slavă _ _ _ O, Sfinţilor Părinţi, Ioachim şi Ana, care sunteţi ocrotitori ai familiilor credincioase, cereţi de la Dumnezeu vindecare şi pentru copilul acesta care este încercat de boală, ca nu cumva să fie biruit de deznădejde. Şi acum _ _ _ Să nu sufere acest copil din cauza păcatelor părinţilor, ci să primească alinare de la tine, ceea ce eşti Maică cerească a tuturor celor ce te cheamă în ajutor. Cântarea a 9-a Doamne, _ _ _ Doamne Iisuse Hristoase, nici un folos nu va avea acest copil dacă va dobândi doar tămăduirea trupească. Chiar dacă noi nu ne dăm seama că de multe ori sufletele sunt mai bolnave decât trupurile, Te rugăm pe Tine, Care ştii toate, să dai acestui copil nu numai vindecare trupească, ci şi sufletească. Doamne, _ _ _ Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, mântuieşte pe toţi credincioşii care păstrează dreapta credinţă şi rânduieşte precum ştii mântuirea acestui copil, păzindu-l în Adevăr până în ultima zi a vieţii sale. Slavă _ _ _ Sfinţilor care aţi defăimat lumea aceasta pentru a dobândi Împărăţia cerurilor şi Sfintelor Puteri cereşti care neîncetat Îl slăviţi pe Dumnezeu, vă rugăm să păziţi de tot răul şi de toată lucrarea vrăjmaşului pe acest copil până în ultima clipă a vieţuirii sale pe acest pământ. Şi acum _ _ _ Aducându-ne aminte de cuvintele Mântuitorului, Care atunci când Îl răstigneau l-a dat în grija ta pe ucenicul Său iubit, şi prin aceasta şi pe toţi cei ce cred în El, gândindu-ne la acest copil care suferă, îndrăznim a spune şi noi acestea: Preasfântă Maică, iată copilul tău, tămăduieşte-l şi ocroteşte-l precum ştii
|
Category:
spiritualitate
Fratiile voastre,scriu aceste cateva randuri cu speranta ca cineva ma va intelege,si mi se va uni mie si tuturor celor ce fac rugaciuni,psaltirea(citirea),impreuna ,, Nu conteaza in ce parte a tarii ne aflam,nu conteaza cine santem,cum aratam,ce lucram,bogati sau saraci,bolnavi sau sanatosi,copii sau batrani,conteaza de vreunul din fratiile voastre doreste sa fixam cu totii o ora (cel putin),seara tarziu cu o lumanare aprinsa in fata icoanei sa facem impreuna rugaciuni,cum se face duminica in Sf..Biserica,. Trecem printr-o perioada ffff grea, nimeni nu ne poate salva doar impreuna uniti ,,rugandu-ne la Bunul Dumnezeu si impreuna cu Maicuta Sa Prea Sfanta sa unim rugaciunile pamantesti cu cele ceresti in fiecare zi ,si asa toti uniti intr-un glas si intr-o fierbinte rugaciune sa ne auda Prea Milostivul Dumnezeu si sa ne scape de tot ce-i rau.. Rog fratiile voastre sa ne unim acum in al unsprezece-lea ceas pt a ne salva tara si pe noi,,, Imi spun parerea mea nesimtita si sper sa nu supar fratiile voastRE. LA ORA 23.00,FICARE CARE DORESTE A SE ALATURA IN FIECARE SEARA SA CITIM ASA... PARACLISUL MAICII DOMNULUI. CATE O CATISMA DIN PSALTIRE(incepandu-se cu prima catisma) ,,,,,,,,,,,,, Nu este mult si oricat de obositi am fi o putem face,ffffff multe site fac rugaciuni in comuniune la o ora seara stabilita fra di ei.. DOAMNE AJUTA (autor nesimtit si necunoscut)
|
Category:
spiritualitate
de Arhim. Sofronie Omul este zidit după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi este chemat la plinătatea nemijlocită a împărtăşirii cu Dumnezeu, iar în virtutea acestui fapt, toţi, fără excepţie, ar trebui să meargă pe această cale; însă experienţa vieţii arată că aceasta nici pe departe nu este pentru toţi , pentru că majoritatea oamenilor nu aud în inima lor glasul lui Dumnezeu, nu îl înţeleg şi urmează glasul patimilor care vieţuiesc în suflet şi care îneacă cu gălăgia lor blândul glas al lui Dumnezeu. În Biserică există o cale de ieşire din această situaţie jalnică, şi anume: a întreba pe părintele duhovnic şi a-i face ascultare. Însuşi Sfântul Siluan iubea această cale, o urma, o propovăduia şi scria despre ea (cf. Sfântul Siluan - cap.Despre păstori şi duhovnici). În general el considera calea smerită a ascultării a fi mai sigură. El credea cu tărie că pentru credinţa celui ce întreabă, răspunsul duhovnicului întotdeauna va fi bun, folositor, plăcut lui Dumnezeu. Credinţa în realitatea tainei Bisericii şi a harului preoţiei i se întărise îndeosebi din seara când, în mânăstirea vechiului Russikon, în vremea postului mare, la vecernie, a văzut pe bătrânul duhovnic Avraamie schimbat la faţă, în chipul lui Hristos , strălucind în chip negrăit. Plin de credinţa izvorâtă din har, Sfântul Siluan trăia realitatea tainelor Bisericii, dar reamintim că el găsea că, chiar omeneşte vorbind , adică în plan psihologic, este uşor să vezi foloasele ascultării faţă de părintele duhovnic; el spunea că atunci când duhovnicul, în slujirea sa, răspunde la o întrebare, acesta este liber în acel moment de patima care îl stăpâneşte pe cel ce întreabă, şi, în virtutea acestui fapt, poate vedea lucrurile mai limpede şi se află mai deschis influenţei harului lui Dumnezeu. Răspunsul duhovnicului va purta, în majoritatea cazurilor, pecetea nedesăvârşirii; dar aceasta nu este pentru că duhovnicul este lipsit de harul cunoştinţei, ci pentru că desăvârşirea ar fi dincolo de puterea şi de capacităţile celui ce întreabă. În ciuda nedesăvârşirii povăţuirii duhovnicului, aceasta, primită cu credinţă şi dusă până la capăt, va duce negreşit la o creştere duhovnicească. Această cale însă se închide adeseori, pentru că cel care întreabă, nevăzând înaintea sa decât un om , se clatină în credinţă şi de aceea nu primeşte primul cuvânt al duhovnicului şi i se împotriveşte, opunându-i părerile şi îndoielile sale partea a doua de Arhim. Sofronie Sfântul Siluan a vorbit despre această temă importantă cu egumenul mânăstirii, arhimandritul Missail (+ 22 ian 1940), un om al Duhului, către care binevoia şi pe care vădit îl asculta Dumnezeu.Părintele Siluan la întrebat pe egumen: - Cum poate monahul să cunoască voia lui Dumnezeu? - Primul meu cuvânt trebuie să-l primească ca fiind voia lui Dumnezeu, răspunse egumenul. Cine va face astfel, peste acela se va odihni harul lui Dumnezeu, dar dacă cineva mi se împotriveşte, atunci eu, ca om, cedez. Cuvântul egumenului Missail va să spună: Părintele duhovnic, atunci când este întrebat, caută în rugăciune călăuzire de la Dumnezeu, însă ca om dă răspuns în măsura credinţei sale, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel: Noi credem, pentru aceea şi grăim (2 Cor. 4, 13), dar în parte cunoaştem şi în parte proorocim (1 Cor.13,9). În năzuinţa sa de a nu greşi dând răspuns sau povăţuind, el însuşi se află sub judecata lui Dumnezeu, şi de aceea, dacă se iveşte o obiecţiune sau fie doar o împotrivire lăuntrică din partea celui ce întreabă, nu îndrăzneşte să insiste asupra cuvântului său sau să-l întărească ca fiind expresia voii lui Dumnezeu şi, ca om, cedează”. Această credinţă se manifesta foarte vădit în viaţa egumenului Missail. Odată el a chemat la sine pe un novice: părintele Sofronie (însuşi autorul - n.tr.), încredinţându-i o ascultare complicată şi grea. Novicele a primit-o din toată inima şi, făcând metania de cuviinţă, se îndrepta spre uşă. Dintr-o dată egumenul îl chemă înapoi. Novicele s-a oprit. Înclinându-şi uşor capul şi cu un glas liniştit şi grav, i-a spus: - Părinte Sofronie, nu uita: Dumnezeu nu judecă de două ori; de aceea, dacă vei face ceva în ascultare mie, atunci eu voi fi judecat de Dumnezeu, iar mata eşti liber de răspundere. Dacă cineva se împotrivea câtuşi de puţin unei hotărâri sau povăţuiri a egumenului Missail, atunci acest mare bărbat nevoitor, în ciuda poziţiei sale de administrator, răspundea de obicei: Bine, faceţi cum voiţi , şi nu îşi mai repeta cuvântul. Şi Sfântul Siluan, dacă întâlnea împotrivire, de asemenea, imediat tăcea. De ce? Pentru că pe de o parte Duhul lui Dumnezeu nu rabdă nici silire, nici contrazicere, iar pe de alta, voia lui Dumnezeu este un lucru mult prea mare. Ea nu se poate cuprinde în cuvântul duhovnicului, care negreşit poartă pecetea relativităţii, nu îşi poate afla o expresie desăvârşită, şi numai acela care primeşte cuvântul ca fiind plăcut lui Dumnezeu, fără să-l supună judecăţii proprii sau, cum se zice adesea “fără judecată”, numai acela a aflat calea cea adevărată, fiindcă el cu adevărat crede că “la Dumnezeu toate sunt cu putinţă” (Mt. 29,26). Aceasta este calea credinţei, cunoscută şi adeverită de experienţa milenară a Bisericii. A vorbi despre astfel de lucruri, care constituie taina netainică a vieţii creştine şi care totuşi depăşesc hotarele vieţii trândave de zi cu zi şi obişnuita puţină experienţă duhovnicească, nu este niciodată fără de primejdie, căci mulţi pot să înţeleagă cuvântul în chip greşit şi greşit să-l pună în practică, iar atunci, în loc de câştig, el poate naşte daune, îndeosebi dacă cineva se apropie de această nevoinţă cu o prea mare şi mândră încredere în sine. Când cineva dorea un sfat de la Sfântul Siluan, acestuia nu-i plăcea să dea răspuns “din mintea sa”. El avea în amintire cuvântul Cuviosului Serafim de Sarov: “Când vorbeam din mintea mea, se întâmpla să greşesc”, iar la aceasta se adăuga că greşelile pot fi mici, dar pot fi şi mari. Acea stare despre care vorbea părintelui Stratonic, şi anume că “cei desăvârşiţi nu grăiesc nimic de la sine… Ei grăiesc numai ceea ce le dă Duhul “, nu li se dă întotdeauna nici chiar celor care se apropie de desăvârşire, precum nici Apostolii, nici ceilalţi Sfinţi, nu întotdeauna făceau minuni, iar Duhul proorociei nu lucra întotdeauna la fel în prooroci, ci uneori cu putere mai mare, alteori însă se îndepărta de ei. Sfântul Siluan desluşea limpede “cuvântul din experienţă” de insuflarea cea de Sus, adică de cuvântul pe care “îl dă Duhul”. Şi cel dintâi este preţios, dar cel de-al doilea este mai înalt şi mai sigur (cf. 1 Cor. 7,6; 7,10; 7,12; 7,25). Uneori spunea cu încredere şi cu hotărâre celui ce îl întreba, că voia lui Dumnezeu este ca acesta să facă într-un anume fel, iar alteori răspundea că nu cunoaşte voia lui Dumnezeu pentru el. Spunea că uneori Domnul nu dezvăluie voia Sa nici sfinţilor, pentru că cel ce caută către aceştia, caută cu o inimă necredincioasă şi vicleană. După cuvântul Sfântului, cel care se roagă din toată inima trece prin multe şi felurite stări de rugăciune: lupta cu vrăjmaşul, lupta cu sine însuşi, cu patimile, lupta cu oamenii, cu închipuirile; în astfel de situaţii mintea nu este curată şi nimica nu este limpede. Dar când vine rugăciunea curată, când mintea împreuna cu inima stă neturburată înaintea lui Dumnezeu, când sufletul simte prezenţa harului în sine şi s-a dat voii lui Dumnezeu, fiind slobod de lucrarea patimilor şi a închipuirilor care îl întunecă, atunci cel ce se roagă poate auzi insuflarea harului. Când cel ce nu are destulă experienţă şi nu poate desluşi cu siguranţă, “după gust”, lucrarea harului de cea a patimilor, îndeosebi a mândriei, se dă acestei lucrări, adică a căuta voia lui Dumnezeu prin rugăciune, atunci e de neapărată trebuinţă ca unul ca acesta să-l întrebe pe duhovnic, iar el însuşi, în faţa oricărei experienţe sau insuflări duhovniceşti, până la judecata duhovnicului asupra acesteia să ţină fără greş principiul nevoinţei: “nici să primeşti, nici să respingi “. “Neprimind”, creştinul se păzeşte de primejdia de a socoti lucrarea sau insuflarea demonică drept dumnezeiască şi de a se obişnui astfel să “ia aminte la duhurile cele înşelătoare şi la învăţăturile cele drăceşti” şi să dea închinăciune dumnezeiască dracilor. “Nerespingând”, scapă de altă primejdie, şi anume: cea de a atribui lucrarea dumnezeiască dracilor şi astfel a cădea în păcatul “hulei împotriva Duhului Sfânt” , aşa cum fariseii atribuiau izgonirea dracilor de către Hristos puterii lui “Veelzevul, domnul dracilor” (cf. Mt. 12,22 -32). A doua primejdie este mai înfricoşătoare decât cea dintâi, deoarece sufletul se poate obişnui în aşa măsură să respingă harul şi să îl urască şi să-şi însuşească starea de împotrivire lui Dumnezeu, încât să se determine astfel până şi în planul veşniciei şi, ca urmare, acest păcat “nu se va ierta lui, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie” (Mt. 12,32); pe când în rătăcirea cea dinainte sufletul îşi poate recunoaşte mai uşor greşeala şi, prin pocăinţă, să dobândească mântuirea, deoarece nu există păcat care să nu poată fi iertat, decât păcatul de care nu ne pocăim. Despre acest principiu cât se poate de important al nevoinţei - “nici să primeşti, nici să respingi” - şi despre felul în care se aplică în viaţa nevoitorului, ar trebui spuse multe, însă, deoarece în scrierea de faţă ne-am propus să vorbim numai despre situaţiile esenţiale, fără a intra în amănunte, ne vom întoarce la tema cea din început. Cunoaşterea voii lui Dumnezeu prin rugăciune, în forma ei mai desăvârşită, este un lucru rar întâlnit, dobândit numai cu preţul unei îndelungi străduinţe, al unei mari experienţe de luptă cu patimile, după multe şi grele ispite de la draci pe de o parte, şi multe izbăviri de la Dumnezeu pe de altă parte. Însă rugăciunea din toată inima pentru ajutor este o lucrare bună şi de neapărată trebuinţă tuturor: şi mai marilor, şi ucenicilor, şi bătrânilor, şi tinerilor, şi celor ce învaţă, şi celor ce sunt învăţaţi, şi părinţilor, şi copiilor. Sfântul Siluan insista asupra faptului că toţi, fără excepţie, independent de rang sau de stare sau de vârstă, întotdeauna şi în toate, fiecare aşa cum ştie, să ceară de la Dumnezeu luminare pentru ca astfel, puţin câte puţin, fiecare să îşi apropie calea sa de calea sfintei voinţe a lui Dumnezeu, până la a atinge desăvârşirea. Traducere de Ierom. Rafail Noica PermalinkComments <!-- --> Despre cunoaşterea voii lui Dumnezeu (II) Posted in Din Învataturile Sfântului Siluan at 6:50 pm by admin Despre cunoaşterea voii lui Dumnezeu (II) de Arhim. Sofronie Omul este zidit după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi este chemat la plinătatea nemijlocită a împărtăşirii cu Dumnezeu, iar în virtutea acestui fapt, toţi, fără excepţie, ar trebui să meargă pe această cale; însă experienţa vieţii arată că aceasta nici pe departe nu este pentru toţi , pentru că majoritatea oamenilor nu aud în inima lor glasul lui Dumnezeu, nu îl înţeleg şi urmează glasul patimilor care vieţuiesc în suflet şi care îneacă cu gălăgia lor blândul glas al lui Dumnezeu. În Biserică există o cale de ieşire din această situaţie jalnică, şi anume: a întreba pe părintele duhovnic şi a-i face ascultare. Însuşi Sfântul Siluan iubea această cale, o urma, o propovăduia şi scria despre ea (cf. Sfântul Siluan - cap.Despre păstori şi duhovnici). În general el considera calea smerită a ascultării a fi mai sigură. El credea cu tărie că pentru credinţa celui ce întreabă, răspunsul duhovnicului întotdeauna va fi bun, folositor, plăcut lui Dumnezeu. Credinţa în realitatea tainei Bisericii şi a harului preoţiei i se întărise îndeosebi din seara când, în mânăstirea vechiului Russikon, în vremea postului mare, la vecernie, a văzut pe bătrânul duhovnic Avraamie schimbat la faţă, în chipul lui Hristos , strălucind în chip negrăit. Plin de credinţa izvorâtă din har, Sfântul Siluan trăia realitatea tainelor Bisericii, dar reamintim că el găsea că, chiar omeneşte vorbind , adică în plan psihologic, este uşor să vezi foloasele ascultării faţă de părintele duhovnic; el spunea că atunci când duhovnicul, în slujirea sa, răspunde la o întrebare, acesta este liber în acel moment de patima care îl stăpâneşte pe cel ce întreabă, şi, în virtutea acestui fapt, poate vedea lucrurile mai limpede şi se află mai deschis influenţei harului lui Dumnezeu. Răspunsul duhovnicului va purta, în majoritatea cazurilor, pecetea nedesăvârşirii; dar aceasta nu este pentru că duhovnicul este lipsit de harul cunoştinţei, ci pentru că desăvârşirea ar fi dincolo de puterea şi de capacităţile celui ce întreabă. În ciuda nedesăvârşirii povăţuirii duhovnicului, aceasta, primită cu credinţă şi dusă până la capăt, va duce negreşit la o creştere duhovnicească. Această cale însă se închide adeseori, pentru că cel care întreabă, nevăzând înaintea sa decât un om , se clatină în credinţă şi de aceea nu primeşte primul cuvânt al duhovnicului şi i se împotriveşte, opunându-i părerile şi îndoielile sale.
|
|
|