Schitul Sfantul Mina

Datorita mai multor Evenimente potrivnice ce au urmat - razboiul, arderea Schitului Sihăstria în ANUL 1941, Moartea egumenului Ioanichie Moroi SA - Abia în vara anului 1948, în Timpul staretiei Parintelui Cleopa, s-au inceput Cu Lucrari de constructie PE terenul comunei DIN grasi. Astfel, cu binecuvantarea PF Patriarh Nicodim, s-au ridicat o casa de locuit, cu Sase incaperi, si ne MIC DIN Paraclis lemn, ca ajutor duhovnicesc for parintii si Fratii de îngrijire VOR lucra acolo.

Constructiile au Fost finalizate în ANUL 1951, sub staretia protosinghelului Ioil Gheorghiu. Paraclisul format de epoca Dintr-o singura incapere, naosul gasesc unitatea cu pronaosul si o Avea Lungime totala de 12 Metri, IAR latimea interioara de aproape 5 Metri; era acoperit cu dranita.Catapeteasma o Fost lucrata de sculptorul Ioan Constantinescu DIN satul Poiana - Targu Neamt, IAR icoanele catapetesmei au Fost pictate de vestitul pictor schimonahul Irineu Protcenco.

Sfintirea acestui Paraclis, cu hramul "Sfantul Mare Mucenic Mina", un loc în datele de avut 11 Noiembrie 1951, staretul Manastirii gasesc savarsita Neamt.

În ANUL 1959 Paraclisul a Fost Ars. Ca principiulMinune, Ieromonahul Varsanufie Lipan, de îngrijire PE Purta atunci grija de Schit, un reusit sa salveze in extremis valoroasele Icoane ale pictorului Irineu Protcenco, aducandu-le Singur Manastirea Sihastria PANA LA (ACUM SUNT acestea expuse în pridvorul Paraclisului "Sf.. Parinti Ioachim si Ana "Manastirea Sihastria de la).

Dupa ANUL 1990, CAND timpurile au devenit prielnice, staretul Manastirii Sihastria, Arhim. Victorin Oanele, o avut Initiativa reconstruirii Schitului. Locul Tier fusese micul asezamant monahal sa gasit datorita fantanii ce ramasese in ACEL LOC, infruntand vitregia vremurilor. Cu binecuvantarea IPS Daniel, sa inceput Cu CONSTRUCTIA unui Paraclis si un corp unui iapă, de piatra, for Chilii.Paraclisul sa sfintit in date de 28 Mai 1995, de catre IPS Mitropolit Daniel, cu Acelasi Hram PE O grijă avusese Paraclisul de Demult - Sfantul Mare Mucenic Mina, ca o Biruinta asupra vremurilor potrivnice.

La afluență TIMP sa mai construit o casa mare, cu etaj, TOT DIN piatra, for diferite nevoi ale Schitului, si o Gospodarie Anexa. În ANUL 2003, datorita faptului ca FOARTE multe credinciosi, atrasi de Frumusetea slujbelor calugaresti, vin la Schit, sa inceput Cu construirea UNEI Biserici mari, cu hramul "Sfantul Mare Mucenic Pantelimon si Tamaduitor".

În Prezent, Schitul sunt vietuitori permanenti, de îngrijire SE nevoiesc cu Multa jertfelnicie, povatuiti de Parintele Mina egumenul ieromonah Gabur. Randuiala slujbelor ESTE aceeasi ca la Manastirea Sihastria, savarsindu-se zilnic si Sf.. Liturghie. Sfantul Maslu SE fata saptamanal, in fiecare Miercuri, CAND Biserica Devine neincapatoare pentru  credinciosii vin in numar de îngrijire FOARTE Mare.

       
 

 Schitul Sfanta Teodora

ESTE UN Schit Nou al Sihastriei, situat Langa Soseaua Pascani - Tg. Neamt, la Cinci km. Orasul de Pascani.

În Ziua de 8 august 1992 sa sfintit locul for Biserica, ce VA Avea hramul "Cuvioasa Teodora de la Sihla", Biserica ESTE ridicata, si SE afla ACUM în Faza de pictura. Obștea ESTE formata DIN Sapte parinti si frati, IAR egumenul Schitului ESTE Ieromonahul Ieronim Cozma.Slujbele SE savarsesc Dupa tipicul Manastirii Sihastria, including Sf..Liturghie zilnic. Sfantul Maslu SE savarseste saptamanal, in fiecare Miercuri, CAND SE Biserica umple de credinciosii doritori de o participare la aceasta Sfanta Taina.

 Schitul Sfanta Teodora

ESTE UN Schit Nou al Sihastriei, situat Langa Soseaua Pascani - Tg. Neamt, la Cinci km. Orasul de Pascani.

În Ziua de 8 august 1992 sa sfintit locul for Biserica, ce VA Avea hramul "Cuvioasa Teodora de la Sihla", Biserica ESTE ridicata, si SE afla ACUM în Faza de pictura. Obștea ESTE formata DIN Sapte parinti si frati, IAR egumenul Schitului ESTE Ieromonahul Ieronim Cozma.Slujbele SE savarsesc Dupa tipicul Manastirii Sihastria, including Sf..Liturghie zilnic. Sfantul Maslu SE savarseste saptamanal, in fiecare Miercuri, CAND SE Biserica umple de credinciosii doritori de o participare la aceasta Sfanta Taina.

 Lasand la vale Manastirea Sihastria, o Poteca Urca Spre Schitul Sihla, Cale de 3 km, PE urmele sihastrilor IUBITORI DE Hristos.

AICI si-o viata pustniceasca petrecut si Cuvioasa Teodora, Marea Sfanta si un Sihlei a Moldovei intregi. Pestera Sf.. Teodora de la Sihla .

Pe prispa ingusta de stanci UNEI, la adapostul primitor al unui bloc de piatra, SE afla Doua Chilii de lemn, DIN Secolul al XIX-lea, si o Bisericuta "Dintr-ONU Brad", Lunga doar de Cativa PASI.

Construita de "Dumnealui aga Ioanita Pascanul Cantacuzino, precum si sa gaseste Intr-o Scris Sfanta Evanghelie ... la leat 1763 ... ", cu hramul Schimbarea la Fata, Biserica" ​​Dintr-ne Brad "sine pastreaza, în privirea aproape initiala. Lucrata in forma de corabie DIN barne de lemn, Biserica ESTE captusita cu scandura la exterior si acoperita cu Sita. Interiorul, Putin a luminat si FOARTE Simplu, mai pastreaza Insa, principiul intimitatea sa, Atmosfera UNEI epoci de Demult. Catapeteasma, aproape in Miniatura, un pictata Fost în Ulei, probabilitatea Secolul al XVIII în-lea.

 

De AICI, PE praguri de Pietre scobite de pasi omenesti, SE coboara in Schitul Sihla. Biserica actuala a Schitului, cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul, dateaza DIN ANUL 1813, CAND Arhim. Benedict, egumenul Manastirii Secu, o reface fațadă aproape în intregime DIN barne de brad, PE Temelia Celei Mai Vechi.

Respectand traditia arhitectonica locala, Biserica ESTE construita in plan triconc, cu turla o singura PE naos.În exterior, peretii captusiti cu scandura statusul de ceva vreme. Acoperisul DIN Sita capata la turla forma de bulb. Intrarea SE fața principiul PART de Vest. Interiorul, Simplu si pictat, Este impartit in pridvor, naos si altar.Pronaosul fata corp Comun cu naosul. Trei Ferestre dispuse în axul absidelor ADUC inauntru Lumina zilei.

Catapeteasma, mesterul în lemn de tei si poleita cu aur, da ne aspect frumos si placut interiorului. Desi fara date, ea tăia un wireless de o vechime cu Biserica. Pictura Ulei într-un DIN icoanelor catapeteasma lucrata Nu ESTE Acelasi Mester de. Patru DIN icoanele imparatesti pictate de statusul de ceva vreme ", Iulian Monah Zugravul Sf.. Manastiri Slatina la Le (la) 1852 ". Interiorul BISERICII ESTE pictat în fresca de pictorul Vasile Pascu DIN Focșani, în anii 1973-1974, s-au CAND efectuat unele Lucrari de Restaurare.

În PART Stanga, Intr-o mica RACLA de lemn sculptat, SE afla Cateva particele DIN moastele unor sfinti. Se gasesc aici Cu Capul Cuviosului Ieremia, necanonizat Inca, ucenic al Sfântului Paisie Velicikovschi, si particele ale Sfintilor: Ioan Botezatorul, Maria Magdalena, Modest, ale Sfântului Ierarh Iacob, ale celor 14.000 prunci ucisi de Irod si de la Sfintii Parinti ucisi în Cuviosi Sinai si Rait.

Pe Latura de Vest o incintei, în locul vechiului corp de Chilii de lemn construit odata cu Biserica, sa ridicat în ultimii ani ne Corp Nou de Chilii DIN piatra, for nevoile crescande ale obstei ce numara astazi NU MAI Putin de 35 de parinti si Frati . Totodata sa reconstruit clopotnita si si s-au ridicat o trapeza si ONU arhondaric Nou, grija primeste cu dragoste pelerinii ce vin în numar destul de mare la Schit.

 

Parintele Paisie Olaru sa nascut la 20 iunie 1897, în Satul Stroiești, comuna Lunca, judetul Botosani, gasesc ultimul dintre CEI Cinci copii ai Familiei lui Ioan si Ecaterina Olaru, singurul grijă o luat chipul ingeresc al calugariei.

Citind viata si patimirile Sfintilor i SA Aprins Sufletul Sau curat for viata monahala. "Mamuca" Insa, dorind poate sa-l STIE Langa ea, ia Zis "Sa nu te Duci la calugarie, Dragul mamuchii, ca acolo ESTE canon mare de rugaciune, post si metanii; ca am vazut un orgasm Fost Ro: ONU Calugar, si eră placa tare si SE Ruga asa: «Doamne, daca mai am Zile de trasatura si imi statusul de ceva vreme Spre mantuire, lasa-ma sa traiesc; IAR daca NU, IA-MA la tine!» ".

În 1921 Parintele Paisie Olaru a Fost inchinoviat la Schitul Cozancea. Cozancea era onu Schit cu Viata de sine, staret gasesc PE atunci Ieromonahul Vladimir Bodescu. Povatuitor duhovnicesc la avut Parintele Calinic Susu PE, ONU mare nevoitor al rugaciunii.

O Fost destul de mult incercat de catre staret, Dar Gandul intoarcerii in Lume si celelalte ispite ale incepatorului in viata Calugareasca s-au stins incet incet-, principiul deasa Liturghie.

La NUMAI UN-o de la manastire Intrarea în, gasesc FOARTE bolnav, fratele Petru a tuns în monahism Fost, primind Ștampila de Paisie.

Dorul de viata pustniceasca PE îngrijire-l Avea DIN tinerete SA Aprins mai tare în Urma vizitei PE îngrijire un Ro:-o în manastirile DIN Muntii Neamtului, Intre ingrijire si Sihla, într-un imprejurimile careia intalnit cu mai multe pustnici. Cuprins de Interkultureller Austausch www.grenzenlos.or.at dor, principiul ANUL 1930, un Venit la Sihăstria, cerand sa FIE primit un al doilea în obștea Mănăstirii Sau SA SE retraga la Schitul Sihla. Neavand Insa binecuvantarea egumenului Sau de la Cozancea, staretul Sihastriei, Protosinghelul Ioanichie Moroi, IL Nu primeste.

În ANUL 1943 Parintele Paisie Olaru a Fost hirotonit diacon, preot în 1947, IAR si duhovnic de catre Episcopul Valerie Moglan. Desi proaspat hirotonit, Parintele Paisie Olaru-o chilie aproape o primit un al doilea de Biserica si o Fost randuit de la inceput Cu coc la spovedania calugarilor si o ingrijire credinciosilor cercetau Manastirea

În Toamna anului 1949, treizeci de Calugari DIN obștea Sihastriei, în frunte cu staretul Lor, Parintele Cleopa, statusul de ceva vreme trimisi la Manastirea Slatina, cu misiunea de a revigora reorganizare si Manastirea. Ca duhovnic, Parintele Paisie Olaru il urmeaza PE Parintele Cleopa la Manastirea Slatina, intarind FOARTE mult obștea si povatuind credinciosii grijă incepusera sa vina in numar mare.

În primavara anului 1953 Parintele Paisie Olaru sine intoarce la Sihastria. Persecutia impotriva monahismului DIN anii 1959-1964 Manastirea Sihastria lasa fara staret, Protosinghelul Ioil PE atunci Gheorghiu, fara Parintele Cleopa (îngrijire SE retrage for oara o Treia în munti), si fara multe Calugari imbunatatiti. Slujbele bisericesti SE desfasurau cu anevoie, DIN lipsă de slujitori, si toata greutatea apasa ACUM PE umerii Bătrânului duhovnic Paisie, de îngrijire spovedea Ziua si Noaptea Calugari si mireni, Mangaia, imbarbata, dadea Speranta TUTUROR, rugandu-se lui dumnezeu cu credinta.

Dupa 1964 situatia sa imbunatatit Manastirii FOARTE mult, Parintele Cleopa, intors DIN munti, sa alaturat Parintelui Paisie si linistea duhovniceasca sa pogorat asupra DIN Nou Sihastriei.

Intre anii 1972 si 1985 Parintele Paisie Olaru a randuit sa intareasca Fost viata duhovniceasca la Schitul Sihla. De mult Voia Parintele SA SE linisteasca într-un Tier locurile sihastrit Cuvioasa Teodora si Alte SUTE si mii de sihastri. În loc de pocainta Interkultureller Austausch www.grenzenlos.or.at, si de Intalnire cu dumnezeu, Parintele Paisie Olaru si-a inmultit nevointele.Toti ucenicii Sai de atunci vorbesc Despre rugaciunea neincetata SA, la îngrijire SE adaugau privegherea necontenita, Postul si infranarea SA dintotdeauna, TOATE acestea impletite cu Dragostea, smerenia si blandetea sa desavarsita.

Vestea sfinteniei Vietii parintelui si ajutorul primit un al doilea de credinciosi din Urma rugaciunilor vânzare ajunsese Pana Departe epoca si cautat de multime de Oameni. CEI grijă IL cautau - Calugari, maici, Oameni de diversă Categorii, Dar si Clerici si Ierarhi - veneau for rugaciuni, Liturghie, binecuvantari, atrasi de Darul Sau. CEI îngrijire veneau odata, Nu mai puteau dezlipi sine de Batran si aduceau si PE altii, CACI blandetea, smerenia si Dragostea SA Mișca inimile TUTUROR, IAR Harul Duhului Sfânt, de îngrijire SE salasluise Intr-insul, Mangaia sufletele credinciosilor; de asemenea, Nu de Ori putine, CEI bolnavi SE intorceau sanatosi.

Iubea mult Fiii sai duhovnicesti PE, PE grijă ii primea la Liturghie la orice ora si zi DIN DIN noapte, si Purta mare grija de mantuirea Lor. Ucenicii Sai simteau aceasta dragoste o parintelui si ii purtau si EI, Dupa dumnezeu, o mare dragoste. Fiii sai duhovnicesti de la Sihăstria Nu il parasisera, ci veneau la sfintia sa o data pe Saptamana, Vineri, for marturisire. Parintele Paisie Olaru Niciodata nu statea fara Lucru: SE Ruga, spovedea, Mangaia, imbarbata Sau lucra în gradina Sau ingrijea vreo Fantana, Sau cauta Izvoare cu apa buna de baut, Langa grijă punea cate o cruce si o cana, ca trecatorii sa poata bea APP.

Unor ucenici aflati in Niste Încercări, Parintele le-a spus: "Sa stiti ca dumnezeu, PE îngrijire IL iubeste, il tine aproape de el, ca Nu cumva LIBERTATEA SA-i schimbe mintea si inselaciunea Lumii SA-I castige Sufletul. Asadar suntem datori sa primim cu dragoste aceste Încercări si sa-i multumim Domnului for TOATE ".

Un alt sfat de îngrijire PE O dadea Parintele Paisie Olaru era urmatorul: "CAND Iesi de AICI si te intorci in Lume, sa-ti pastrezi curat Sufletul. Chiar daca multe Emisiuni VEZI PE acolo, Dar sa nu te arunci în noroi, CA SE Greu mai Duce de pe suflet. Daca privesti si intri in cele Nu ALE Lumii, ESTE CA si cum te-ai murdari de Praf - TE scuturi si Mergi mai Departe. Dar daca te-ai murdarit, sa alergi sa speli Repede Haina sufletului, ca altfel esti pierdut. "

La despartire, Parintele Paisie Olaru Adresa obisnuitul Sau salut: "Sa ne intalnim la usa raiului!" UNII dintre ucenici il intrebau: "Noi vrem sa ne intalnim cu totii in Rai. De ce doriti sa ne intalnim la Statele Unite ale Americii raiului "IAR batranul raspundea cu blandete si Nădejde:"? Sa ne vedem noi scapati de viclenii diavoli si ajunsi la Statele Unite ale Americii raiului, ca AICI strigam la Maica Domnului, cerem ajutorul Sfintilor, plangem la usa milostivirii Mantuitorului Nu ne lasa si El Afara. Pana AICI ESTE Greu! "

IATA si marturia Parintelui Cleopa Despre Parintele Paisie Olaru: "Asa era Parintele Paisie Olaru: smerit, tacut, bland, intelept la cuvant, FOARTE milostiv si iubitor de aproapele. Intotdeauna cauta Pacea cu Toti si iubea linistea. Nu-i placea sa traiasca Intre multi si ISI ascundea Viata si nevointa. Nimeni Nu Stia Cum se roaga in chilie, ce lucrare sunt mintea si Inima lui, pisica sta la masa si pisica SE odihneste. Plangea cu cel de îngrijire PLANGE si SE Bucura cu cel ce SE Bucura.Nu tinea La Haine Bune, la bani, la NIMIC si fugea de cinste, de Lauda, ​​de Multa morfologiei, de clevetire si de Oameni Mari ".

Parintele Paisie Olaru era FOARTE Legat duhovniceste de inaintasii sai, de parintii plecati la Hristos mai Inainte, si zicea: "De vom pasi PE urmele Vietii Lor si de formator în VOM desavarsita dragoste UNII cu altii, avem credinta si Nădejde în mila si Bunatatea lui dumnezeu ca ne vom Vedea dincolo, în vesnica Viata ".

Din Septembrie 1986 Pana la octombrie 1990 Parintele Paisie Olaru a Fost imobilizat la pat, avand Piciorul Drept fracturat. În aceasta Lunga Perioada Soldul de suferinta, batranul spovedea NUMAI parintii batrani DIN manastire, PE grijă ii Avea de multi ani la SCAUNUL de Liturghie. Obisnuia sa mai primeasca Insa PE UNII dintre CEI mai Alesi Calugari, duhovnici, stareti, chiar si mireni Ierarhi, de îngrijire doreau staruitor sa-l vada, sa primeasca sfat Sau sa primeasca o binecuvantare.Memoria, Graiul si mai ALES starea interioara a Parintelui erau FOARTE Bune.

Din aceste scurte Intalniri cu Parintele Paisie Olaru multe Emisiuni SUFLETE s-au linistit, multe Emisiuni Intrebari fara raspuns au Fost dezlegate, multi credinciosi si Calugari s-au luminat vazand blandetea, linistea, smerenia si intelepciunea Parintelui, CACI indelunga rabdare lui, Tacerea, rugaciunea de Taina si lacrimile ajungeau Pana la inimile oamenilor.

Parintele Paisie Olaru sa Mutat la Domnul în zorii zilei de 18 octombrie 1990, în varsta de aproape 94 ani de. Un dor tainic de vesnicie cuprinsese pe toti, CACI Parintele Paisie Olaru, de îngrijire a ne vorbise o viata intreaga Despre Rai, Despre Bucuria Unirii cu Hristos, Mergea la cer, ca principiul rugaciunile lui sa ni sine deschida si noua portile incuiate ale mult cele doritului Rai .

       
 

 Parintele Cleopa Ilie

Parintele Cleopa Ilie ESTE Al cincilea Copil DIN CEI PE Zece grijă, printre altele avut Familia Alexandru si Ana Ilie. Parintii sai au Fost ONU exemplu viu de traire Crestina, gasesc IUBITORI DE dumnezeu, de Biserica si de Copii, IAR casa Lor era ca o Biserica, Dupa ejaculare Povestea Parintele Cleopa Ilie: "Aveam o camera NUMAI cu Icoane. Un FEL de Paraclis. Acolo ne rugam. IAR la miezul nopții ne sculam, citeam la Psaltire si faceam SUTE de metanii. Apoi ne culcam IAR ".

Parintele Cleopa Ilie sa nascut la 10 aprilie 1912 în comuna Sulita, judetul Botosani, primind DIN Botez Ștampila Constantin. În primele Doua Luni Dupa nastere, Constantin Pruncul, Viitorul Cleopa Părinte, era tot bolnav Timpul. Nestiind ce sa mai Faca, mama lui sa DUS cu Pruncul la vestitul duhovnic Conon Gavrilescu, de la Schitul Cozancea, o pasă sfatuit-o sa daruiasca Copilul Maicii Domnului.Atunci mama sa inchinat cu lacrimi la Icoana Maicii Domnului, facand Trei metanii, si, cazand in genunchi, plangand-o Zis: "Maica Domnului, iti daruiesc tie Copilul acesta al meu, ca ESTE bolnav si PLANGE Mereu. Fa ce stii tu cu el! "

Dupa ce o Fost daruit Maicii Domnului, Pruncul Constantin SA Ro: sanatos si o mai Nu Fost bolnav de moarte Cu toata viata sa. IAR Parintele Conon o Zis Mamei vânzare CA O SA Interkultureller Austausch www.grenzenlos.or.at Copil traiasca cel mai mult dintre toti Cu - IAR SE VOR cuvintele vânzare dovedi adevarate.

Dorind o viata duhovniceasca de mai aleasa, CEI Trei fericiti Tineri s-au sfatuit sa imbratiseze viata Calugareasca. Primul îngrijire o plecat la manastire o Fost fratele Gheorghe, Mihaela Sinca mai la Cozancea, apoi la Sihăstria, Tier un devenit monahul Gherasim. Apoi i-au urmat si ceilalti doi, Vasile si Constantin, in ANUL 1929. For fi o inchinoviat la Sihastria, Parintele Cleopa Ilie a trebuit sa astepte Trei Zile la Poarta Manastirii, aceasta ispitire Canonica gasesc randuita de staretul Ioanichie Moroi.

Prima ascultare incredintata la mamastire fratelui Constantin a Fost pastorirea oilor. Acolo, în seninul noptilor si in sanul curat al Naturii, un invatat tainele Sfintei Scripturi el, un deprins cuvintele Sfinților Parinti si o practicat o viata Curata Calugareasca.

În iulie 1937, rasoforul Constantin, luat sub mantie de batranul si blandul schimonah Proclu Popa, un devenit monahul Cleopa, egumenul gasesc calugarit de Sihastriei, Protosinghelul Ioanichie Moroi.

Batranul egumenul, în varsta de 82 de ani, era bolnav FOARTE. Nu mai putea sluji Sfânta Liturghie si cu Greu spovedea si dadea sfaturi. În aceste conditii Parintele Cleopa Ilie ESTE rugat sa accepte functia de loctiitor de staret. Temandu-se de o asemenea raspundere, Parintele Cleopa Ilie a cerut o luna de Ragaz, SA SE roage si sa gandeasca mai sine. Astfel, trecand o luna de rugaciune si asteptare, avand si binecuvantarea Parintelui Paisie, Parintele Cleopa Ilie a luat conducerea administrativa a obstii.

Noul egumenul epoca FOARTE pretuit, Atat de obștea Schitului, pisica si de credinciosii refugiati AICI, intrucat era FOARTE evlavios, postea mult, era blând, ii imbarbata pe toti, si indeosebi Avea Darul cuvantului, principiile de îngrijire calauzea si hranea duhovniceste PE fiecare.

Parintele Cleopa Ilie sa primeasca Nu Voia hirotonia, CACI SE temea de aceasta raspundere inaintea lui dumnezeu mare. Spovedindu-se la duhovnicul Sau si primind indemnul de a Primi preotia, Parintele Cleopa Ilie Nu sa mai impotrivit hirotoniei si asa, DIN ascultare, un Fost hirotonit ierodiacon în Ziua praznuirii Sf.. Arhidiacon Ștefan, 27 Decembrie 1944, IAR preot la 23 ianuarie 1945, CAND SE praznuieste Sf.. Sfintit Mc. Clement; Nu Dupa mult TIMP o Fost oficial numit egumenul Sihastriei Al.

În ACEA Perioada Soldul sine simtea nevoia UNEI reimprospatari duhovnicesti în multe Emisiuni Manastiri din Moldova.Si cum adevarata Viata Calugareasca, în duhul Sfinților Parinti, în post, rugaciune, dragoste, saracie si ascultare, CE SE ducea la Sihăstria, si avantul si Cresterea SA duhoviceasca, atragea atentia oricui, IAR EI Vestea Despre vrednicul pastor, Parintele Cleopa Ilie, ajunsese Departe, Prea Fericitul Patriarh Iustinian o Decis ca sa ajute si Sihastria Alte Manastiri. Astfel, în ANUL 1949, Parintele Cleopa Ilie ESTE trimis ca staret la Slatina, Impreuna cu onu grup de 23 de parinti.

Sapte monahi batrani un gasit Parintele Cleopa Ilie la Manastirea Slatina. FOARTE curand, slujbele de zi si de noapte au intrat în randuiala, spovedania un saptamanala devenit, sa infiintat o scoala monahala for Frati.

În 1952 Manastirea Slatina devenise onu Adevarat focAR duhovnicesc. Parintele Cleopa Ilie Avea ACUM sub supraveghere duhovniceasca opt Manastiri, PE Langa Manastirile Slatina si Sihăstria, cu schiturile Sihla si Rarau Lor, SE adaugasera Manastirile Putna, Orata, Camarzani, Rasca si Moldovita, in ingrijirea SE introdusese de asemeni randuiala ca la Sihăstria.

Datorita persecutiilor DIN PART autoritatilor hotaraste sa retraga sine în padure. În locul vânzare retragerii, Parintele Cleopa Ilie si-a gasit adapost Intr-ONU Bordei în pamant, Ro: de ONU padurar credincios, de îngrijire ii aducea si, cam la o luna de Zīle, ne Rucsac de Cartofi si CEVA Paine uscata, for putea-o supravietui.

În 1954, Patriarhul Iustinian un obtinut aprobare for CEI DOI nevoitori, Arsenie Papacioc si Parintele Cleopa Ilie, ca sa NU MAI FIE persecutati si sa vina la Patriarhie. AICI AU stat Cateva Luni, si au Fost trimisi la mai multe Emisiuni Manastiri DIN jurul Capitalei, for-un spovedi si povatui PE Calugari si PE maici. Apoi s-au reintors la manastire, Spre Bucuria calugarilor si credinciosilor o.

Vazand situatie grea datorita persecutiilor DIN PART autoritatilor, Parintele Cleopa Ilie, indemnat de Duhul Sfânt, sa retras DIN Nou, for Timișoara o Treia, în Muntii Moldovei, la mult iubita sa liniste.

Pe masura ce treceau anii, Toti asteptau reintoarcerea Parintelui Cleopa. Insa el Nu venea, gandindu-SE CA, daca SE VA reintoarce, VA FI iarasi arestat. Totodata SE deprinsese cu linistea si cu neincetata rugaciune, IAR mangaierile Duhului Sfânt ii odihneau Sufletul Ziua si Noaptea.

În ANUL 1964, dumnezeu ne-a binecuvantat cu putina tara Libertate, în luna august au Fost eliberati Toti detinutii inchisi politicienii de regimul comunist. Parintele Ioanichie Balan a Mers în Taina la bordeiul Parintelui Cleopa si la rugat, în Ștampila intregii obsti si al TUTUROR credinciosilor, sa revina la manastire.

Dupa o luna de Zīle, TIMP în îngrijirea sa rugat lui dumnezeu sa-i arate Voia Sa, Parintele Cleopa Ilie, s-au intors definitiv la Manastirea Sihastria, la 29 Septembrie 1964.

În Toamna anului 1974, Parintele Ilie Cleopa, Impreuna cu onu grup de parinti si alti DIN Sihăstria pelerini tara DIN, au SA SE Mers inchine la Mormantul Domnului si la celelalte locuri Sfinte.

La întoarcerea în tara, Parintele Cleopa Ilie a marturisit unor ucenici ca sa simtit impliniti Nu Pana Nu sa inchinat la Mormantul Domnului si la Sfintele locuri. Dupa Trei ani, în Septembrie 1977, Parintele Cleopa Ilie, Impreuna cu alti parinti de la Manastirea Sihastria, Parintele staret, Arhim.Victorin Oanele, si Parintii Ioanichie Balan si Vartolomeu Florea, au plecat în pelerinaj la Sf.. Athos munte, "Gradina Maicii Domnului". Si Interkultureller Austausch www.grenzenlos.or.at pelerinaj la marcat profunda PE Parintele Cleopa Ilie, si VA Povesti multor credinciosi, ce VOR Veni La Chilia sfintiei vânzare, obștea Schitului Romanesc Despre Prodromu DIN Sf.. Munte, Despre Icoane facatoare de nenumaratele minuni ale Maicii Domnului

Ajuns acasa, la Manastirea Sihastria, cu netarmurita dragoste si jertfelnicie, sa puroi în slujba aproapelui, mangaind, povatuind, indreptand, uneori mustrand si rugandu-se pentru Toti CEI grijă veneau la sfintia sa, iubindu-i pe toti si duhovniceste TUTUROR dorindu-- Le DIN TOT Sufletul mantuire.

Intrucat Parintele Cleopa Ilie era ONU iscusit autodidact, la indemnul unor Ierarhi si teologi o mai multe Emisiuni Scris carti:Predici for monahi ( Urcus Spre Inviere ), Spovedania arhiereilor ,Spovedania calugarilor , preotilor Spovedania , Despre Credința Ortodoxa , Predici la praznice Imparatesti , Predici la duminicile de Peste o , Valoarea sufletului , Despre vise si vedenii , Minunile lui dumnezeu DIN zidiri , Acatistier , Versuri catre Maica Domnului , pisica si Alte brosuri si Convorbiri duhovnicesti de folos sufletesc si de aparare a dreptei Credinte.

Multi ani de Zile Parintele Cleopa Ilie sa bucurat de sanatate trupeasca, gasesc binecuvantat de dumnezeu cu organismul ONU rezistent. Dar, implinirea varstei de Dupa 70 de ani, SE TOT simtea mai obosit si suferind. Anii petrecuti in munti, ca si incercarile principiul îngrijire un trecut în Perioada Soldul ateista, l-au marcat profunda.

În mai 1998, avand Dureri mari, un acceptat cu mobilæ SA mearga la un control la Iasi si o statistica o Saptamana, Dar Nu o sa acceptat FIE internat, zicand: "! Ma asteapta Fratii mei si ma pregatesc sa MERG la EI"

TOATE aceste suferinte l-au tinut PE Parintele Cleopa Ilie treaz, gasesc Mereu în asteptarea ceasului celui de PE Urma, cu gandul la Hristos si cu neincetata rugaciune in inima.

Catre sfarsitul lunii Septembrie, Intr-ONU Asfinþit de soare, Parintele Cleopa Ilie a cerut sa duca la cimitir sine sa Vada for Ultima date mormintele fratilor Sai, mormantul marelui staret Ioanichie Moroi, mormantul duhovnicului Sau, ieroschimonahul Paisie Olaru si mormintele celorlalti parinti si duhovnici Mai varstnici decat el. La TOATE mormintele sa inchinat sprijinit de ucenici, un sarutat Sfintele Cruci si un rostit Cate o rugaciune Sfanta, zicand: "! Rugati-va si for Cleopa pacatosul, ca IATA maine, poimaine, ne intalnim inaintea lui Hristos"

Dupa marturia ucenicilor, de Sfânta (29 Noiembrie) seara Pana Luni dimineata, TIMP de 11 de minereu, Parintele Cleopa Ilie un Fost în rapire duhovniceasca la cele ceresti. În tot Interkultureller Austausch www.grenzenlos.or.at TIMP o statistica PE scaun, nemiscat si fara o raspunde la intrebarile ucenicilor.

Luni, 30 Noiembrie, si Marti, 1 Decembrie, Parintele o statistica cu credinciosii si o dat sfaturi ca de obicei.Luni seara Insa, in chip de neobisnuit, Parintele Cleopa Ilie a inceput Cu sa-si citeasca rugaciunile diminetii, for CA, desi nimeni Nu Stia, El sine pregatea de calatoria catre cele ceresti. Marti, epoca Desi FOARTE obosit, o primit un al doilea pe toti Cei ce au Venit la dansul. Sa culcat tarziu, dand Semne de mare oboseala. În camera ardeau doar cele Trei Candele în fata Sfintei Treimi Icoanei si UNA la Icoana Maicii Domnului. Miercuri dimineata la ora 2,20, ucenicul Sau un auzit ca Parintele respira DIN CE in ce mai rar. CAND SA apropiat de El, Parintele un rasuflat adanc si si-a dat Sufletul în mainile Lui Hristos. Astfel o plecat la cele ceresti Marele Nostru duhovnic, arhimandritul Cleopa.

La sfarsitul slujbei de inmormantare, Cantarea de Biruinta "Hristos a Inviat!" A umplut vazduhul, vestind Credința TUTUROR CA Parintele Cleopa Ilie a trecut DIN aceasta viata la Viata CEA nepieritoare, devenind rugator pentru Toti Inaintea tronului Preasfintei Treimi.

          Sa nadajduim si noi, pacatosii, ca acolo, în Lumina neinserata CEA, Tier SE Bucura vesnic Impreuna cu CEI Alesi ai lui dumnezeu, Nu ne va uita la Sfintele lui rugaciuni, mijlocind for noi Ca Sa Ducem o viata bineplacuta Domnului si sa-L slavim si noi Impreuna cu alesii Sai Toti în veci. Amin.

 

 

Icoane ale Sfantului Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan Botezatorul in iconografie.

Deisis

Sfantul Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan Botezatorul - icoana de la Manastirea Dionisiu (Athos)

Sfantul Ioan Botezatorul - icoana ruseasca

Sfantul Ioan Botezatorul - icoana de la Schitul Prodromu (Athos)

Sfantul Ioan Botezatorul - icoana pictata de Teofan Grecul

 

Tradiţii pentru spor şi sănătate de Bobotează

La 6 ianuarie se sfinţesc apele mari

 

 În aceasta luna, în ziua a sasea, se praznuieste sfânta si dumnezeiasca Aratare a Domnului Dumnezeu si Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Epifania sau Boboteaza).

Sfânta si dumnezeiasca Aratare a Domnului Dumnezeu si Mântuitorului nostru Iisus Hristos o sarbatorim în aceasta zi, în toate sfintele biserici, facând, de cu seara, slujba Privegherii. Ca însusi Dumnezeu Cuvântul, îmbracându-Se în Adam cel vechi si plinind toate ale Legii, a venit la marele Prooroc Ioan, ca sa Se boteze. Si acesta îl oprea, zicând catre Dânsul: "eu am trebuinta sa fiu botezat de Tine si Tu vii la mine?".

Daca a auzit însa pe Domnul zicând: "lasa acum", a cunoscut ca botezul este plinirea a toata dreptatea si L-a lasat. Si botezându-Se Hristos, toata firea apelor a sfintit; si cufundând în apele Iordanului toate pacatele oamenilor, îndata a iesit din apa; înnoind si zidind din nou pe omul, care era învechit în pacate si dându-i împaratia cerurilor. A Carui slava si putere este în vecii vecilor. Amin.

 Dacă cineva contraface măcar o mică parte a chipului regelui pe moneda regală, în felul acesta o falsifică; la fel şi în credinţa cea adevărată, acel care va schimba chiar cât de puţin în ea, o vatămă pe toată. Căci dacă, pe de o parte, dogma este răstălmăcită, şi înger de ar fi, să nu-l credeţi. Nimic nu foloseşte viaţa virtuoasă, dacă credinţa nu este sănătoasă.

Dacă episcopul sau clericul este viclean în chestiunile credinţei, atunci fugi şi leapădă-te de el. Cel care doreşte mântuire personală, cel care vrea să fie un adevărat fiu al Bisericii Ortodoxe, acela caută la corabia lui Noe scăpare de potop. Cel care are teamă de trăsnetul straşnic al anatemei, care omoară sufletul şi trupul, acela să ia asupra-i dulcele jug al dogmelor Bisericii lui Hristos, să-şi îmblânzească îndărătnicia cugetului său, cu ajutorul legilor bisericeşti şi să se supună în toate maicii sale - Biserica... După mine, pacea nu este aceea care se ţine pe saluturile şi mesele comune fără rost, ci pacea întru Dumnezeu este cea care vine de la unirea duhovnicească.Sfântul Ioan Gură de Aur

 Sfantul Vasile cel Mare este sarbatorit in Biserica Ortodoxa pe 1 ianuarie si pe 30 ianuarie alaturi de Sfintii Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur. S-a nascut in anul 330, in Capadocia, intr-o familie numeroasa. A avut patru surori si patru frati. Cinci din cei noua au devenit sfinti in calendarul Bisericii Ortodoxe, alaturi de parintii lor, Vasilie, Emilia si Macrina cea Batrana, bunica Sfantului Vasile. Doi dintre fratii sai au ajuns episcopi: Grigorie de Nyssa si Petru II de Sebaste, iar sora sa, Sfanta Macrina cea Tanara, a ajuns un model de viata ascetica.

Temelia educatiei sale este pusa de tatal sau, Vasile, profesor de retorica la Neocezareea in Pont, fiu al Sfintei Macrina cea Batrana si elev al Sfantului Grigorie Facatorul de Minuni. A studiat la Cezareea Capadociei, la Constantinopol si Atena, insusindu-si tot ceea ce era mai bun din cultura pagana. In anul 356 revine in tara si devine profesor de retorica.

Sfantul Vasile cel Mare - dascal al monahismului

Paraseste cariera de profesor si intra in monahism. Prima forma de monahism pe care Sfantul Vasile a studiat-o a fost cea urmata de ucenicii episcopului Eustatiu de Sevasta, insa, nu s-a regasit in monahismul predicat de acesta.

Calatoreste pentru cunoasterea monahismului in Siria, Palestina, Egipt si Mesopotamia. Planul de organizare a vietii monahale l-a alcatuit dupa anii petrecuti alaturi de ucenicii Sfantului Pahomie cel Mare si de anahoretii care traiau dupa regulile Sfantului Antonie cel Mare. Acest plan a fost pus in practica la Annesi, un vechi domeniu al familiei sale, din vecinatatea raul Iris. Viata ascetica de la Annesi se schimba dupa venirea in acel loc a Sfantului Grigorie de Nazianz. Se construiesc noi chili, iar munca este impletita cu studiul si rugaciunea.

A scris Regulile vietii monahale si a pus bazele Filocaliei cu Sfantul Grigorie. Regulile monahale ale Sfantului Vasile au ramas in Biserica de Rasarit temelia organizarii vietii manastiresti. In Apus, ele au circulat in traducerea facuta de Rufin de Aquileia si au fost cunoscute de Sfantul Cassian si Sfantul Benedict, legiuitori monahali apuseni.

Desi Sfantul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai mari organizatori ai monahismului, el nu a dispretuit familia si casatoria, caci spune: "Dumnezeu, Care poarta grija de mantuirea noastra, a impartit viata oamenilor in doua feluri de vietuire, adica in viata de casatorie si in cea de feciorie, asa incat cel care nu poate sa duca lupta fecioriei sa-si ia femeie (sotie) legiuita, cunoscand ca i se va cere fagaduinta de infranare, sfintenie si asemanare cu sfintii care au avut sotie si au crescut fii".

Sfantul Vasile cel Mare - dascal al dreptei credinte

Sfantul Vasile cel Mare a luptat impotriva pnevmatomahilor, a celor care negau dumnezeirea Sfantului Duh. A argumentat pe baza Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii ca Duhul Sfant este de o fiinta cu Tatal si cu Fiul.

Pana la Sfantul Vasile cel Mare, termenii ousia si hypostasis erau socotiti sinonimi, iar aceasta abordare provoca neintelegeri si controverse. Sfantul Vasile cel Mare a insistat asupra individualizarii termenilor: o singura usie si trei ipostase (in Dumnezeu exista o singura usie si trei ipostasuri).

Sfantul Vasile cel Mare - practicant al milosteniei

Sfantul Vasile cel Mare a fost un practicant prin excelenta a milosteniei. Dragostea sa fata de semeni s-a concretizat mai ales in asezamantul filantropic, numit de credinciosi Vasiliada. Acest asezamant a fost construit la marginea Cezareei. Aici au fost adunati cei infometati si abandonati, spre a fi hraniti. Potrivit cercetatorilor, fiecare boala isi avea rezervata cladirea si personalul necesar pentru ingrijire.

Sfantul Vasile cel Mare a trecut la cele vesnice pe 1 ianuarie 379.
Legatura Sfantului Vasile cel Mare cu tara noastra
In scrisoarea nr. 155, Sfantul Vasile cel Mare ii cere lui Junius Soranus, comandantul militar al Scythiei Minor, sa-i trimita moastele martirilor din aceste parti. Acest guvernator ii trimite moastele Sfantului Sava, martirizat de goti la nord de Dunare, in anul 372. Amintim ca pe 10 octombrie 1777, patriarhul ecumenic Sofronie, impreuna cu Sinodul de la Constantinopol, a hotarat sa daruiasca Mitropolitului Tarii Romanesti titlul onorific de loctiitor al scaunului Cezareei Capadociei pentru ajutorul material oferit Patriarhiei Ecumenice aflata sub stapanire otomana.

Dupa ce Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, in anul 1925, acest titlu a inceput sa fie purtat si de catre Patriarhul Romaniei, intrucat acesta este si mitropolit al Tarii Romanesti.

Semnificatia numelui Vasile

Numele Vasile, foarte raspandit in toata lumea crestina, provine din grecescul basileios, care la randul lui sta in legatura cu basileos, "rege", "imparat", "bazileu". Latinii l-au redat prin Basilius. La noi astazi e curenta forma Vasile (la vechiul Vasilie pare sa fi renuntat chiar si conservatoarea limba bisericeasca), cu prescurtarea populara Sile. Feminine ca Vasila sau Vasilca se intalnesc astazi destul de rar, fiindu-le preferat mai gratiosul Vasilica. Diminutivele mai frecvente sunt Vasilica si Sica/Sica.

Liturghia Sfantului Vasile cel Mare

Liturghia Sfantului Vasile cel Mare se oficiaza in Biserica Ortodoxa de zece ori pe an: in primele cinci duminici ale Postului Mare, in joia si sambata din Saptamana Patimilor, in ajunul Craciunului si Bobotezei si, desigur, in sarbatoarea care ii este dedicata in ziua de 1 ianuarie.

La multi ani celor ce poarta numele Sfantului Vasile cel Mare.

 lb. Afrikaan - Geseende Kerfees en ‘n gelukkige nuwe jaar

SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL

 

 

Piatra de temelie a sfântului lăcaş a fost pusă la 8 septembrie 1863, lucrările fiind făcute de meşteri zidari italieni.

Documentele spun că, atunci, peste 300 de fruntaşi greci din Brăila, reuniţi în clubul lui Ioan Rally (actualul Teatru „Maria Filotti”), au decis înfiinţarea unei comunităţi a coloniştilor eleni, având ca prim obiectiv ridicarea unei biserici, pentru ei şi pentru navigatorii sutelor de corăbii greceşti ce soseau anual în Portul Brăilei.

Pictura murală a fost realizată de către Gheorghe Tattarescu, grecul C. Liochis şi pictorul Belizarie, în trei etape, iar uriaşele candelabre sunt realizate din cristal de Boemia.
Catapeteasma este lucrată în foiţă de aur, de meşteri din Constantinopol.

Loc de pelerinaj la Izvorul Tămăduirii

Biserica Greacă nu este doar un monument istoric fascinant, este şi un centru de primă mână al Ortodoxiei.
An de an, în prima vineri de după Paşti, zeci de mii de credincioşi vin aici din toate colţurile ţării, convinşi că se vor vindeca. Sub altar, la 12 metri adâncime, se află un izvor despre care se afirmă că vindecă orice boală.

Mai mult, Biserica Greacă este singurul lăcaş sfânt cu trei hramuri şi trei altare.

 

 Invierea Domnului reprezinta evenimentul ce se afla la temelia credintei crestine. In acest sens, Sfantul Apostol Pavel ne spune ca daca Hristos nu ar fi inviat, atunci credinta noastra ar fi in zadar. Jertfa de pe Cruce se implineste in inviere, mormantul lui Hristos se arata ca un purtator de viata si izvor al invierii noastre pentru ca, prin invierea Sa, Mantuitorul S-a facut incepatura a invierii tuturor (I Cor. 15, 20). Acest fapt face din Invierea Domnului cel mai important praznic al crestinilor de pretutindeni.

Inca din primele secole, crestinii au dezvoltat o serie de reprezentari iconografice pascale. Una dintre cele mai vechi reprezentari in care este prefigurata Invierea lui Hristos - datand din vremea catacombelor - il infatiseaza pe Proorocul Iona iesind din pantecele chitului. Acesta reprezentare timpurie urmeaza analogiei facute de Mantuitorul: “Ca precum a fost Iona in pantecele chitului trei zile si trei nopti, asa va fi si Fiul Omului in inima pamantului trei zile si trei nopti” (Matei 12, 40). O alta reprezentare folosita pentru a simboliza invierea consta intr-o cruce cu o coroana de flori si o monograma HR insotite de soldati dormind. Aceste teme au fost insa, cu timpul, total abandonate in iconografia pascala.

O alta scena timpurie este cea in care Apostolul Toma vede si atinge ranile Mantuitorului inviat. Apoi, incepand cu secolul al IV-lea, vor apare scene in care sunt reprezentate femeile mironosite de la mormant. Ambele teme iconografice raman si astazi des intrebuintate in arta Bisericii Ortodoxe.

Cu vremea, a luat nastere tema principala a Invierii Domnului in iconografie, anume Pogorarea la iad sau Anastasis. Cea mai veche reprezentare cunoscuta a Pogorarii la iad se afla la San Marco (Venetia) si dateaza din sec. al VI-lea. In secolul al IX-lea si al X-lea, scena Invierii devine din ce in ce mai mult evocata in picturi si alte forme de reprezentare vizuala a Invierii. Aceasta va conduce insa la diferente majore intre temele iconografice pascale intalnite in Rasarit si in Apus

In timp ce crestinismul rasaritean a ramas fidel temei "Pogorarii la iad”, crestinismul apusean a dat nastere unei alte teme iconografice a Invierii, care, desi se considera ca are temei in Sfanta Scriptura, nu este in acord cu relatarea scripturisitica privind inlaturarea pietrei de pe mormant si include elemente straine Sfintei Scripturi si Sfintei Traditii. Incepand cu secolul al XVII-aceasta reprezentare modernista a invierii va patrunde si in spatiul ortodox.

Pogorarea la iad

Invierea Domnului - Anastasis - este reprezentata la loc privilegiat, in naosul bisericilor rasaritene, de regula prin scena Pogoririi la iad. Icoana Invierii redate sub forma Pogorarii la iad nu se bazeaza pe o relatare propriu-zisa a Evangheliilor, ci pe credinta Bisericii primare conform careia, dupa moartea Sa, Hristos S-a coborat la iad si a salvat toate sufletele, incepand cu Adam si Eva. Aceasta invatatura este marturisita atat in Vechiul cat si in Noul Testament. Un marturie scripturistica foarte cunoscuta este I Petru 3, 18-19: "Pentru ca si Hristos a suferit odata moartea pentru pacatele noastre, El cel drept pentru cei nedrepti, ca sa ne aduca pe noi la Dumnezeu, omorat fiind cu trupul, dar viu facut cu duhul, Cu care S-a coborat si a propovaduit si duhurilor tinute in inchisoare”.

Credinta ca Hristos s-a pogorat la iad este prezenta si in cuvantarea rostita de Sfantul Apostol Petru la Cincizecime (Fapte 2, 27-31). Invatatura despre coborarea la iad a Mantuitorului este cuprinsa in Crezul Apostolic, nu insa si in crezul niceo-constantinopolitan.

Sfantul Simeon Noul Teolog talcuieste astfel traditia Pogorarii la iad: “Hristos S-a pogorat la iad si a slobozit din legaturile vesnice si a inviat sufletele celor drepti care erau robite acolo, adica le-a dus in rai. Dar nu a inviat si trupurile lor, ci le-a lasat in morminte pana la invierea cea de obste”.

Icoana incearca sa reprezinte aceasta realitate tainica, iminenta Invierii lui Hristos si incredintarea viitoarei invieri a mortilor.

Potrivit invataturii de credinta ortodoxe, Hristos Insusi S-a pogorat la iad cu sufletul (nu si cu trupul, care era in mormant). Sfantul Ioan Damaschinul ne spune in acest sens: "Desi Hristos a murit ca un om, iar sufletul Sau S-a desprins din preacuratul Sau trup, dumnezeirea Lui a ramas nedespartita de amandoua, adica atat de trup, cat si de suflet“.

Acesta este motivul pentru care Hristos apare in iad nu in postura smerita, de rob, ci de Stapan al vietii si al mortii, Biruitor al iadului, Izbavitor al celor aflati aici. Si vesmintele lui Hristos sunt diferite de cele purtate cat a vietuit pe pamant. Nuanta de galben-auriu simbolizeaza lumina slavei Celui Care este Lumina lumii.

Mai mult decat atat, faptul ca Cel ce a murit nu este un om obisnuit ci este Dumnezeu adevarat, este exprimat intr-unul din troparele pe care preotul le rosteste in cadrul Sfintei Liturghii "In mormant cu trupul, in iad cu sufletul, ca un Dumnezeu, in rai cu talharul si pe scaun impreuna cu Tatal si cu Duhul ai fost Hristoase, toate umplandu-le Cel ce esti necuprins” .

Desi trupul este mort si asezat in mormant, sufletul Mantuitorului se pogoara la iad dar nu ca un osandit ci ca un Dumnezeu ducand in acel adanc al despartirii de Dumnezeu viata si lumina invierii, sfaramand incuietorile iadului si scotandu-i de acolo pe toti cei ce au crezut in El (I Pt 3, 19-20).

In Erminia lui Dionisie din Fourna, acest tip de icoana este descris astfel: “Iadul ca o pestera intunecoasa dedesubt de dealuri, si ingeri, purtand vesminte luminoase, il leaga cu lanturi pe Belzebut, domnul intunericului [...]; si cativa oameni, in pielea goala si legati cu lanturi, uitandu-se in sus; si multe lacate sparte, si portile iadului sfaramate, iar Hristos, avand imprejur nemarginita lumina si multi ingeri, calca pe ele, cu dreapta tinand [de mana] pe Adam, iar cu stanga pe Eva. Si de-a dreapta, Inaintemergatorul aratandu-L pe Hristos; si langa el David si alti drepti, si imparati cu cununi si cu coroane. Iar de-a stanga proorocii: Iona, Isaia, Ieremia, si dreptul Abel, si altii, toti cu cununi”.

Hristos iesind din mormant

Desi Apusul cunoaste iconografia "Pogorarii la iad", aceasta tema existand la Roma incepand cu sec al VI-lea, fiind intalnita, de-a lungul timpului intr-o serie de picturi, sculpturi si vitralii, acesta a insistat insa pe reprezentarea lui Hristos iesind din mormant, astfel incat aceasta a prevalat fata de cea a pogorarii la iad.

Cum a avut loc Invierea lui Hristos, cum era Domnul inviat, in ce mod a iesit din mormantul pecetluit? Evanghelistii nu dau raspunsuri la aceste intrebari. Ei vorbesc, si indeosebi Matei, care ofera cele mai multe amanunte, de un mare cutremur de pamant, de ingerul venit pentru a rostogoli piatra de pe mormant, de spaima soldatilor la vederea sa, de ceea ce ingerul vesteste sfintelor femei venite la mormant: "Nu este aici, caci S-a sculat precum a zis." (Mt. 28, 6). Toate acestea, Biserica le infatiseaza in slujbele sale: "Pazind pecetile intregi, Hristoase, ai inviat din mormant ... "

Indemnandu-i astfel pe credinciosi sa faca din inviere in insasi taina sa obiectul credintei lor, Biserica ortodoxa nu-si ingaduie sa infatiseze ca rod al imaginatiei - asa cum s-a intamplat in Apus, in opere artistice, - momentul precis al invierii, adica pe Hristos iesind din mormant.

Icoanele de data mai recenta, intalnite adesea si in bisericile ortodoxe, care-L infatiseaza pe Hristos iesind dintr-un mormant sub forma de cosciug, cu trupul partial descoperit, si tinand in mana un steag (simbol profan al biruintei), cu un inger care tocmai a dat piatra la o parte nu au nimic de-a face cu traditia ortodoxa si contravin flagrant chiar relatarilor evanghelice.

Icoana modernista il infatiseaza pe Mantuitorul inaltandu-Se deasupra mormantului dupa ce un inger a dat la o parte piatra mare care il pecetluia. Traditia Bisericii afirma insa ca Hristos a iesit din mornat in timp ce acesta a ramas pecetluit, asa cum a intrat in incaperea unde se adunasera ucenicii Sai pe cand usile erau inchise ,"de frica iudeilor”.

De asemenea, piatra a fost pravalita de un inger dupa ce El iesise din mormant, pentru ca femeile mironosite care au venit la mormant sa poata vedea cu ochii lor ca mormantul este gol, ca Hristos inviase intr-adevar.

Un alt element este infatisarea lui Hristos cu un steag, pentru a sublinia biruinta Sa asupra mortii. Steagul este un simbol profan, in timp ce Crucea, pe care o tine Hristos uneori in descrierea traditionala a Invierii, este un simbol duhovnicesc.

Leonid Uspensky si Vladimir Lossky atrag atentia asupra faptului ca, “in iconografia ortodoxa traditionala, momentul in sine al Invierii lui Hristos nu este niciodata descris. Spre deosebire de icoana invierii lui Lazar, atat Evangheliile, cat si Traditia bisericeasca nu spun nimic despre acel moment si nu spun cum a inviat Hristos. Nici o icoana nu o arata."

Absenta redarii momentului Invierii arata caracterul sau de nepatruns pentru mintea omeneasca si, prin urmare, imposibilitatea de a-l descrie.

De aceea, in iconografia ortodoxa sunt doua reprezentari care corespund sensului acestui eveniment: "Pogorarea la iad”, descriind momentul care precede Invierea lui Hristos cu trupul, si "Mironositele la mormantul Domnului”, infatisand momentul ce a urmat Invierii cu trupul a lui Hristos.

De vineri, 15 aprilie, până duminică, 17 aprilie, meşteri din toate zonele ţării vin să sărbătorească Floriile la Muzeul Ţăranului Român.

Olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar şi ţesătoare, împletitoare, încondeietoare vor veni la Târgul de Florii de la MŢR cu: obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, ouă încondeiate, mobilier pictat, icoane.

De-ale gurii puteţi târgui: suc de mere, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, kürtös kalács, halviţă, magiun de prune din Topoloveni, miere de albine şi lăptişor de matcă, polen şi propolis, ierburi de leac, pălincă de Bihor şi vin, mâncăruri de post la Clubul Ţăranului.

Nu vor lipsi nici florile fel de fel, colorate şi parfumate cum numai în aprilie găsim.

Prin târg...

- demonstraţii de încondeiat ouă,
- atelier de olărit – oale, blide şi ulcele învârtite la rotă de meşterul popular Jorj Dimitriu,
- atelier de legătorie cu hârtierul Răzvan Supuran,
- expoziţie de pictură naivă din Moldova a meşterilor Ioan Măric şi Gheorghe Ciobanu, în Clubul Ţăranului,
- duminică, 17 aprilie, ora 12:30, la Clubul Ţăranului, Trupa de copii a atelierului de teatru de la MŢR, coordonat de Beatrice Iordan, va susţine o piesă de teatru de animaţie Zâna din Stejarul cu trei crengi.
- muzici şi voie bună.


Târgul de Florii este deschis de vineri, 15 aprilie, până duminică, 17 aprilie, între orele 10:00 şi 18:00, la Muzeul Ţăranului Român.

Sărbătoarea Floriilor

„În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce peşte. Merg la biserică ducând flori şi se întorc ducând mâţişori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie şi o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuinţări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor.Cum este vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte. Sunt locuri unde în această zi oamenii nu se spală pe cap, de teamă să nu albească (încărunţească) la fel ca pomii aflaţi în floare. În alte părţi se spală pe cap tocmai în această zi, dar cu apă în care au fiert busuioc şi fire de la canafii unui prapor care a fost purtat la o înmormântare de fată mare. Ca să fie de folos părului, să-l facă să strălucească de sănătate, apa trebuie vărsată la rădăcina unui păr”. (Ghidul sărbătorilor româneşti, de Irina Nicolau)