Cu tine- Adrian Paunescu

Cu tine viaţa mea se luminează,
Cu tine hotărăsc a obosi,
Cu tine urc astenic spre amiază
Şi mă sfârşesc în fiecare zi.

Cu tine e-mpăcare şi e luptă,
Cu tine este tot şi e nimic,
Cu tine-mi înfloreşte lancea ruptă,
Cu tine sunt şi mare, sunt şi mic.

Cu tine totu-i parcă unt pe pâine,
Cu tine bradu-i brad, şi nu sicriu,
Cu tine astăzi mi se face mâine.
Cu tine mor pentru a fi mai viu.

Cu tine poezia mea există,
Cu tine chem zăpezi şi-alung zăpezi,
Cu tine nici tristeţea nu e tristă,
Cu tine eu te văd când nu mă vezi.

Cu tine sunt nedrept şi sunt dreptate,
Cu tine sunt gelos şi sunt gheţar,
Cu tine-ncep şi se termină toate,
Cu tine într-un schit apar - dispar.

Cu tine e lumină şi-ntuneric,
Cu tine zac să mă-nsănătoşesc,
Cu tine cubul redevine sferic,
Cu tine ce-i drăcesc e îngeresc.

Cu tine e mai rău şi e mai bine,
Cu tine reîncepe viaţa mea,
Cu tine e mai greu ca fără tine,
Dar fără tine nu s-ar mai putea.

 -doua lingurite de rabdare;
-o cana de bunatate;
-patru lingurite de amabilitate;
-un plic de speranta;
-o doza de credinta
Adaugati ingaduinta,cateva fire de simpatie,un manunchi din acea planta rara care se numeste OMENIE.
Condimentati totul cu bun simt,lasati sa se coaca la foc mic si veti avea o zi asa cum va doriti. Pofta buna!"

 Când m-ai născut în tristul univers
Tu ai ştiut să-i dai vieţii-un sens.
Din suflet blând şi din a ta privire,
Tu ai ştiut să-mi dăruieşti iubire.

Când m-ai adus pe lume, era ger.
Înger dintâi mi-ai fost, cu ochii de cer..
Mă iartă azi… uit chipul tău sfinţit,
Dar ochii mei vedeau nedesluşit.

Mi-e dor, mi-e dor de blânda-ţi sărutare
Ce mi-o dădeai ‘nainte de culcare.
Surori şi fraţi îmi spun: ,,Erai plăpând!”
Ei te-au văzut la capul meu plângând…

Veni o zi… pornit-ai pe-altă cale…
Şi lacrimi reci s-au prefăcut petale.
Azi sufletu-mi zăreşte deseori
Frumosu-ţi chip ce plânge printre flori.

Icoană-mi e a ta fotografie.
Frumoasă eşti de parcă ai fi vie!....
Departe-mi eşti… acolo-n ceruri sus
Mă iartă-acum!...dar dorul m-a răpus…

Tot dorul meu îl plâng în sfânt catren…
E ziua mea şi-ţi cânt ca un refren:
„Bucură-te, jertfă bineprimită de Dumnezeu!”
Bucură-te MAMĂ ce nu m-ai lăsat la greu!

Bucură-te, păzitoarea mea, mereu grijulie!
Bucură-te, că ai aprins lumina în a mea făclie!
Bucură-te, că lacrimile-ţi din năframă
m-au făcut ceea ce sunt azi, MAMĂ!

 

Iubeşte ca şi când nu ai fi fost niciodată rănit în dragoste
Munceşte ca şi când nu ai avea nevoie de bani...

Dansează ca şi cum nu s-ar uita nimeni la tine...

Cântă, ca şi cum nu te-ar auzi nimeni...

Fă acele lucruri care te bucură...

Trăieşte ca şi când te-ai afla în rai...

Ai grijă de prietenii tăi...

Trăieşte din plin fiecare clipă, şi vezi partea bună a fiecărei situaţii...

Capul nu ţi-l pleca nici chiar dacă uneori lucrurile nu merg cum ar trebui...

Căci adevăraţii învingători sunt aceia care luptă şi nu se lasă niciodată bătuţi!

Să ai o zi minunată! Şi să te bucuri de viaţă...! 

 

Candva, un copil astepta sa se nasca.

Atunci copilul l-a intrebat pe Dumnezeu: “Am aflat ca vrei sa ma trimiti pe pamant maine!”

“Cum voi putea sa traiesc acolo fiind atat de mic si de neajutorat?"

Dumnezeu i-a raspuns: “Am ales pentru tine un inger.

Ingerul te va astepta si va avea grija de tine".

“Dar…”, spuse copilul,

“…aici in Rai nu faceam altceva decat sa rad si sa cant!”

Asta e tot ce-mi trebuie sa fiu fericit!"

Dumnezeu i-a raspuns: “Ingerul tau va canta pentru tine in fiecare zi. Tu vei simti dragostea ingerului tau si vei fi fericit".

“Si…spuse copilul,

”cum voi intelege ce-mi vor spune oamenii cand eu nu cunosc limba lor?"

”Va fi usor…", spuse Dumnezeu
“Ingerul tau iti va spune cele mai frumoase si mai dulci cuvinte pe care le vei auzi vreodata,

Si cu multa rabdare si grija ingerul te va ajuta sa inveti sa vorbesti!".

Copilul se uita atunci la Dumnezeu si il intreba:

Si cu multa rabdare si grija ingerul te va ajuta sa inveti sa vorbesti!".

Copilul se uita atunci la Dumnezeu si il intreba:

”Si ce voi face cand voi dori sa vorbesc cu Tine?"

Dumnezeu zambi si spuse:

“Ingerul tau iti va impreuna mainile si te va invata sa te rogi!"

Copilul spuse: “Am auzit ca pe pamant sunt oameni rai.

Cine ma va apara de ei?"

Dumnezeu il lua in brate si-i spuse:

“Ingerul tau te va apara, chiar daca asta va insemna sa-si riste viata!!"

Copilul se uita trist si spuse: “Dar voi fi intotdeauna nefericit pentru ca nu Te voi mai putea vedea!".

Dumnezeu il stranse in brate si ii spuse:

“Ingerul tau iti va vorbi mereu despre mine si te va invata calea catre mine, iar eu voi fi mereu langa tine".

In acel moment era foarte multa liniste in Rai, dar de pe pamant incepeau sa se auda multe voci.

Atunci copilul a intrebat grabit:

“Doamne, daca plec acum macar spune-mi numele ingerului meu!"

“Numele ingerului tau nu are importanta...
Tu ii vei spune simplu:

MAMI ! 

 

 

 

 

 > România este o
> ţară de poveste. 
> O ţară în care
> nimic nu este ceea ce pare a fi. 
> Credeti-ne, pe
> cuvânt!  
> La noi, în
> România: 
> - Salariile cresc,
> scăzând 
> - Pensiile sunt
> tot mai mari, fiind reduse 
> - Medicamentele
>  gratuite  trebuie  cumpărate
> 
> - La robinet, apa
> caldă curge rece, iar apa potabilă nu e bună de
> băut 
> - Trăim în frig
> plătind tot mai multă căldură 
> - Plătim
> asistenţa medicală gratuită 
> - Avem un
> preşedinte care spune mereu adevărul dar fiecare
> promisiune a lui se dovedeşte a fi o minciună. Culmea, la
> fel se întâmplă şi cu primul ministru!
> 
> - Premierul
>  ştie totdeauna ce vrea “românul” fără să-l
> întrebe niciodată 
> - Banii ţării
> sunt tot mai putini şi avem tot mai multi
> miliardari 
> - Poporul
> primeşte tot mai mult iar numărul  săracilor
> sporeşte în fiecare zi 
> - Cel mai
> performant guvern ales de parlament este acela care
> tocmai  fusese destituit pentru
> incompetenţă 
> 
> - Fiecare ministru
> jură azi, cu mâna pe biblie, că doreşte binele poporului
> şi de a doua zi porneşte un program menit să-l
> distrugă 
> 
> - Salariile
> profesorilor au crescut cu 50%, prin reducerea  cu
> 15% 
> - Într-un singur
> an au fost create 200 000 locuri de muncă şi ca urmare
>  numărul  şomerilor a crescut  cu 300.000 
> 
> - Este garantată
> libertatea  de exprimare a cetăţeanului
>  datorită efortului serviciilor speciale de a le
> asculta,  în fiecare clipă,
>  telefonul 
> 
> - Libertatea
> presei este sfântă, de aceea ajung în stare de faliment
> tot mai multe ziare antiguvernamentale 
> 
> - S-a redus cu
> peste 60% numărul taxelor şi impozitelor, dar plătim cu
> 20% mai mult taxe şi impozite 
> 
> - S-au desfiinţat
> peste 100 agenţii gubernamentales, prin creşterea
> numărului angajaţilor în plată al acestora cu circa 10% 
> 
> - Cabinetul
> premierului a fost micşorat, desfiinţat chiar,  prin
> angajarea în plus a  câtorva zeci de consilieri
> personali ai primului-ministru 
> 
> - Constituţia
>  este respectată de guvernanţi prin încălcarea
>  fiecărui paragraf al ei,  sub îndrumarea
> atentă a primului  ministru care este doctor în drept
> constituţional. Din nou, culmea, la fel  procedează
> şi preşedintele! 
> 
> - Legile cele mai
> bune în România sunt cele care nemulţumesc pe toată
> lumea 
> - Avem  şi o
> instituţie denumită Direcţia Naţională Anticorupţie
> care a obţinut rezultate remarcabile în lupta împotriva
> corupţilor,  fără să  fie condamnat 
> vreun corupt. Ca urmare, fără nici un corupt, am devenit
> ţara cea mai coruptă din Europa 
> 
> - Deşi 60% din
> alegătorii cu drept de vot au optat  pentru un
> preşedinte sau altul, adevăratul şef al statului  a
> fost desemnat  de “flacăra violet”
>
> - O campanie
> electorală de câteva sute de milioane de euro a fost
> plătită cu numai circa cinci milioane 
> 
> - Am fost o ţară
>   fără premier două luni, având concomitent în
> funcţie  trei  prim-miniştri: unul demis, unul
> interimar şi unul desemnat 
> 
> - Împrumuturile
> externe împovărătoare, menite să scoată ţara din
> criză, adâncesc şi mai grav criza 
> 
> - Avem o armată
> tot mai puternică cu o dotare tot mai
> precară 
> - Am intrat în
> Uniunea Europeană,  trăim mai bine dar o ducem de
> două ori mai prost 
> - Speranţa de
> viaţă este tot mai mare prin creşterea fără precedent a
> mortalităţii 
> - Şcoala este
> gratuiă pentru toţi copiii, plătindu-se taxe scolare tot
> mai mari 
> - Pentru copiii
> preşcolari s-au infiinţat mai multe  grădiniţe
> datorită reducerii drastice a   numărului celor
> existente 
> 
> - Analfabeţii nu
> numai că pot citi, ei chiar învaţă legea circulaţiei
> şi obţin permisul de conducere 
> 
> - Turismul a
> cunoscut o creştere nemaiîntâlnită,  ca urmare
> a  scăderii  numărului turiştilor cu peste 50%
> faţă de anul precedent 
> 
> - S-au luat
> măsuri hotărâte de întărire a economiei prin
> desfiinţarea a câte 20 000 de intreprinderi   lunar 
> 
> - Deşi, prin
> străduinţa guvernului,  se produc  anual
>  10 pâini pe cap de locuitor,  fiecare cetăţean
> are asigurată cel puţin o pâine în fiecare zi
>   
> - Agricultura
> noastră poate hrãni  80 de milioane de oameni, ca
> urmare  peste 80% din mâncarea zilnică a românului
> este  adusă din alte ţări 
> 
> - Petrolul produs
> de noi este cel mai ieftin din lume. Cum reuşim?  Îl
> plătim cu preţul cel mai mare din Europa. Cu gazele se  întâmplă la fel 
> 
> - Construim
>  în fiecare an sute de kilometri de autostradă şi ca
> urmare avem autostrăzi tot mai puţine 
> 
>  - Şi  gropile din carosabil devin tot mai numeroase întrucât le
> astupăm continuu cu asfalt 
> 
> - Oricare altă
> ţară cu atâtea minuni adunate laolată ar fi dispărut
> demult. Noi existăm! 
> -Noi nu ne vindem
> tara,dar petrolul,gazul,curentul si telefoanele sint a
> firmelor straine  
> Mai sunt şi alte
> minuni  în ţara asta. În România, minunile nu
> se sfârşesc niciodată! Şi asta fiindcă şi noi,
> românii, suntem un popor de poveste. Alegem mereu şi 
> mereu conducătorii cei mai capabili de
> minununăţii! 
>

> Poveste
> adevărată, scrisă de un cetăţean adevărat al acestei  ţări adevărate. 

 

 

 

A fost odata, intr-o padure, 
Un mos batran cu baba lui ...
Traiau saraci ca vai-de-lume, 
In adancimea codrului

Mosul n-astepta nimica 
Si numai moartea o dorea,
Dar baba ar fi vrut sa aiba 
Un suflet tanar langa ea

"Sa fie un copil cuminte, 
Un catelus sau un pisoi,
Ca vreau s-aud si eu cum sufla 
O alta viata langa noi."

Asa ofta saraca baba, 
Dar mosul nu mai vrea nimic:
"Ce-mi trebuie o grija noua? 
Sunt prea batran si prea calic."

Dar domnul se-ndura de baba 
Si-un pui de cerb i-a daruit.
Un pui de cerb, cu stea in frunte, 
Gonit din codru si ranit.

Sageata-i strapunsese gatul - 
Din rana sangele-i curgea
Si lacrimi mari picau din ochii 
Frumosi, rotuzi ca o margea.

L-a sarutat pe frunte mosul, 
Miloasa baba l-a spalat,
L-au ingrijit cu grija mare 
Si cerbul mi l-au vindecat.

Era frumos si bland saracul, 
Zburda mereu din loc in loc,
Venise ca o vraja noua 
De tinerete si noroc.

Intinerea vazand cu ochii 
Mosneagul si cu baba lui -
Si se facuse luminoasa 
Intunecimea codrului.

Dar intr-o zi trecu pe-acolo 
Feciorul unui imparat
Cu ceata de curteni, cu arcuri 
Si cu ogarii la vanat.

"Da-mi mie cerbul tau, batrane, 
Iti dau pe el tot ce doresti"
"Nu pot, de mi-ai da pe dansul 
Comorile imparatesti"

"Te duc la curtea mea, mosnege, 
Cu baba ta, va fac boieri.
Da-mi cerbul tau cu stea in frunte 
Si-ti dau si cinste si averi"

"Nu-mi trebuie averi si cinste,
Sunt prea batran sa le primesc ;
Dar daca vrea sa vina cerbul,
Eu bucuros vi-l daruiesc."

Atunci, minune fara seaman,
Intreaga lume, ce vazu ?
Vazu cum cerbul da din coarne
De parc-ar spune: "NU vreau, nu!

Nu vreau sa vin la curtea voastra
(Deodata cerbul a vorbit)
Tu ma doresti ca o podoaba,
Ei, sufletul mi l-au dorit

Tu m-ai ranit la vanatoare,
Ei ranile mi le-au legat.
In stralucirea curtii tale
Eu m-as simti incatusat.

La curtea ta, as fi o fiara,
O jucarie pentru prosti.
In viata lor sunt o lumina
Pe care tu n-ai s-o cunosti."

Pleaca, pe ganduri, voievodul
Si se gandea ca nu-i de-ajuns
Sa fii bogat, temut si vesnic
De maretia ta patruns

Mai trebuie sa ai un suflet,
Milos, si bun, si iubitor,
De vrei sa fii iubit de oameni,
Si de podoaba codrilor.

 

 

 

 

 A fost odata ca niciodata
Un urias cu ochi albastri
Indragostit de o femeie maruntica,
Ea visa sa aiba o casuta foarte mica
Cu o gradina sub fereastra
Si in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina
Dar uriasul, cu mainile lui de urias
Menite sa inalte un intreg oras
Nu putea construi visul femeii
Adica, o casuta foarte mica
Cu o gradina sub fereastra
Si in gradina mult caprifoi cu florile-n lumimna
Iar intr-o zi cand soarele-a apus
Ea ochilor albastri le-a spus
"Ramaneti cu bine!"
Caci a venit unul cu avere si stare
Si a dus-o pe femeia maruntica 
La visul ei, adica
La o casuta foarte mica,
Cu o gradina sub fereastra
Si in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina
De atunci uriasul e singur pe lume 
Singur de tot
Dar si-a dat seama
Ca dragostea lui de urias
Menita sa inalte un intreg oras,
Nu ar fi putut incapea 
Intr-o casuta foarte mica
Cu o gradina sub fereastra,
Si in gradina ......

 

 

    Doamne şi Stăpânul vieţii mele,Duhul trândăviei, al grijei de multe, al      iubirii de stăpânirii şi al grăirii în deşert ,nu mi-l da mie.

 Iar duhul curăţiei, al smereniei, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-mi mie, slugii Tale.

Aşa Doamne Împărate dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că Binecuvantat eşti în  vecii vecilor AMIN.

 

Toată nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumneeu păzeşte-mă sub acoperământul Tău.

 

    Sărut mâna Maica lui Hristos ,fiul lui Dumnezeu, te rog, dăruieşte-mi       simplitatea vieţii!

 Cel mai mai mare OM din istorie.. Iisus n-a avut servitori, si totusi I se spunea Stapan.. N-a avut diploma, si totusi I se spunea Invatator. N-a avut medicamente, si totusi I se spunea Vindecator. N-a avut armata, si totusi se temeau de EL , N-a castigat nici un razboi, si totusi a cucerit lumea. N-a comis nici o crima, si totusi l-au rastignit. A fost inmormantat, si totusi traieste si azi. Ma simt onorat sa slujesc un conducator care ne iubeste.

 Ar trebui să ne naştem bătrâni,
Să venim înţelepţi,
Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume,
Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc
Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,
Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,
Să fim copii la naşterea fiilor noştri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învăţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu…

 Era odata o insula, unde traiau toate sentimentele si valorile umane:Buna Dispozitia, Tristetea, Intelepciunea si cu toti ceilalti, Iubirea. Intr-o zi sentimentele fura anuntate ca insula sta sa se scufunde, si isi pregatira navele si plecara. Doar Iubirea ramase pana in ultimul moment. Cand insula fu pe punctul sa se scufunde,Iubirea decise sa ceara ajutor.Bogatia trecu pe langa Iubire cu o barca luxoasa si Iubirea ii zise:Bogatie, ma poti lua cu tine? Nu te pot lua, caci e mult aur si argint in barca mea si nu am loc pentru tine. Iubirea atunci se hotari sa ceara ajutorul Orgoliului care trecea pe-acolo intr-o superba nava, Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine?',Nu te pot ajuta,Iubire raspunse Orgoliul,"aici e totul perfect,mi-ai

putea strica nava .Atunci Iubirea intreba Tristetea, care trecea pe langa el Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine , Oh Iubire raspunse Tristetea,sunt atat de trista incat trebuie sa stau singura.Chiar si Buna Dispozitie trecu pe langa Iubire,dar era atat de multumit incat nu auzi ca il striga.Dintr-o data o voce spuse: Vino Iubire, te iau cu mine". Era un batran cel care vorbise. Iubirea se simti atat de recunoscatoare si plina de bucurie incat uita sa il intrebe pe batran cum il cheama. Cand sosira pe tarm,
batranul pleca. Iubirea isi dadu seama cit de mult ii datora si intrebaCunoasterea: Cunoastere, imi poti spune cine m-a ajutat? Era Timpul raspunse Cunoasterea. Timpul? se intreba Iubirea, Dar de ce tocmai
Timpul m-a ajutat? Cunoasterea, plina de intelepciune, ii raspunse:Pentru ca numai Timpul e capabil sa inteleaga cit de importanta e Iubirea in viata .

 

“Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie,unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi,ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.”

“Un caricaturist a caricaturizat o caricatură.Poţi tu să caricaturizezi caricatura caricaturizată de acel caricaturist?”

Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare.Alt tâmplar,auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.”

“Duc în bac sac de dac,aud crac,o fi rac?O fi drac?Face pac,aud mac,aud oac,nu e rac,nu-i gândac,nu e cuc,nu-i brotac,îl apuc,îl hurduc.E tot drac.”

“Un sac cu glas de bas cam gras şi ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.”

“Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval,pal,real şi natural,fără rival,egal şi actual.”

“Capra calcă-n piatră,piatra crapă-n patru,crape capul caprei în patru precum a crăpat piatra-n patru.”

“Cosaşul Saşa când coseşte,cât şase saşi saşul coseşte.Şi-n sus şi-n jos de casa sa,coseşte saşul şi-n şosea.Şi şase case Saşa-şi ştie.”-Ce şansă!...Saşa-şi spuse sieşi.”

“Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea energeticienilor care manifestă o imperturbabilitate indescriptibilă în locul nabucodonosorienei ireproşabilităţi.”

“Bucură-te de bucuria lui Bucurel cum s-a bucurat Bucuroaica de bucuria lui Bucurel,când s-a întors Bucurel bucuros de la Bucureşti”

“Capra neagră calcă-n clinci.Clinciul crapă-n cinci,crape capul caprei-n cinci,precum a crăpat clinciul-n cinci.”

“Spre sfânta sa soră Suzana se suie spăşită din suflet suspinu să-şi spuie şi-n susul sarcastic suspinu-şi şopteşte şi-odată pe scara sucită se opreşte.”

“Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa.”

“Raege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza? Mă voi desoriginaliza când cel mai original dintre orginali se va dezoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza,nici regele Paragarafaramus,nu se va dezoriginaliza.”

“Colo-n vale p-un pitroi sta o codobătură si un codobăturoi,codobăturoiu codobătureşte codobătura, codobătura nu poate codobături codobăturoiu...”

“Boul breaz,bârlobreaz,lesne-a zice boul breaz,dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor

“Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar...”

“Plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali”

“O coropişniţă şi un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi. Nu coropişniţa coropişniţea pe coropişniţoi, ci coropişniţoiul coropişniţea pe coropişniţa.”

 “Luni la lumina lumânării luminată de lună prin luminător ia luminat o luminiţă în lumina ochilor.”

“Cântecul cântat de cântăreaăţa încântătoare încânta cântăreţul încântat de cântarea cântăreţei.”

“Capra paşte lângă casă,capu caprii crape-n şase!Capra noastră n-are lapte,Crăpa-i-ar coarnele-n şapte!
Capra-n piatră a călcat Piatra-n patru a crăpat povestea s-a terminat!”

“Un vultur stă pe-un pisc c-un pix in plisc.”

“Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori pe prispă, prispa are flori”

“Eu pup poala popii, popa pupă poala mea!”

“Gândindu-mă că te gândeşti că mă gândesc la tine, gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine.”
“Balaban Balabanescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.”
“Bucur si Bucura se bucurau că Bucurel e bucuros în Bucureşti. Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când s-a întors Bucurel bucuros de la Bucureşti.”

“Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum.”

“Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi. E mai pestriţă peliţa pestriţă decât cei paisprezece pui de prepelitţă pestriţi, iar mai pestriţ decât prepeliţa cea mai pestritţă este prepeliţoiul cel pestriţ.”
“O sapă lată, două sape late, şapte sape late şi încă alte şape late şi alte şapte sape late.”

“Pila-n pungă, punga-n pilă, pilalau cu pilă lungă a pili pila pe dungă…….pila-n pungă, punga-n pilă, pilalau cu pila lungă a pili pila pe dungă…”

“Rică nu ştia să zică: râu, răţuşcă, rămurică, dar de când baiatu-nvaţă poezia despre raţă, Rică ştie-acum să zică: râu, răţuşcă, rămurică.”

“O găină porumbacă în porumbar s-a urcat.In porumbar porumbaca tot porumbul l-a mancat.

“Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţânţăreasă, ţânţărind şi înţepând nesăţios.”

“Şase saşi în şase saci soseau pe şosea.”

“Creaţa isteaţă, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără interdicţie fel de fel de poezii azurii cu copii şi făclii, pe hârtii, mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.”

“Cele şapte muze cu priviri de zuze, scriu ca să se amuze, versuri andaluze.”

“Şase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi farfuze.”

“Cinci fine meduze,  geometrii confuze, cu unghiuri obtuze si ipotenuze”

“Patru buburuze,  roşii archebuze, bâzâie ursuze, zburând pe peluze”

“O barză brează face zarvă pe-o varză.”

“Două autobuze lovite de-obuze, au lumini difuze si defecte la diuze.”

“Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei, dar papucăreasa nu poate papucării papuci nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papuci nepapucăriţi.”

“Cupa cu capac capac cu cupă.”

“Agăţaţi-ai poamele calului de poalele podului”

“Cine a zis că am zis ca-i zice?eu n-am zis şi nici n-oi zice.Când voi zice atunci să zică,
c-am zis eu c-am zis ca-i zice. “

“Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepiscopoconstantinopolizeze”

“Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă,dar mai ştiu că ştiuca-i peşte şi că ştiuca se mănâncă
Şi că ştiuca se prăjeşte.”

“ Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.”

“Constantin Constantinevicescovici Stanca sta-n castan ca Stan fofiţă fondofirliţă, forofifo-fenderliţă şi fifoi fondofirloi,forofifo-fenderloi O mierlitţă fuflendiţă fuflendi-fuflendariţă nu poate să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul.Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul poate ca să fuflendească fuflendi-fluflendăreasca pe mierliţa fuflendiţa fuflendi-fuflendariţa.”

“Preaplecat primesc porunca privind punga prea plinuţă pizmuind pe prinţul paşă pentru piatra perlă prinsă.”

“Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor degenerate ,n-au acceptat-o Cezar si ceata ingenioşilor cetăţeni certaţi cu cerinţele cercurilor centrale!”

“Domnule Director, Doamna Dida Drăgan doreşte două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drum.”

“Retevei de tei pe mirişte de mei.”

“Oaia aia e a ei, eu i-o iau.”

“Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?”

“Prin Vulturi vântul viu vuia.”

“Sighitibum ăla bim bum bam,strigătul cilipanezului în căutarea baldibuzului omorât de un cris cras,într-un stil abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul,ascuns dupa un camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazină şi se brohănise cu brohoţeele in dramandau.”

“Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaza conştiinciozitatea energeticienilor care manifesta o imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei ireproşabilităţi

“Un fascicul fosforescent, fascinant şi incandescent suscita o fascinaţie susceptibilă de un scenarist sceptic care a descins cu scenariul său într-o piscină luată drept scenă, că un ascet convalescent, el însuşi piscivor,discipol al unui piscicultor descendent dintr-un scenograf scelerat şi cam nescenic,care descifra o scenetă indescifrabilă şi transcendentală, dintr-o pornire ascendentă într-un ascensor aflat în ascensiune.”

“Hipo campo elefantos camelos elefantiosma nabucodonosoro manie lupinositalitu corova casanimat constantinopoli tanovicescovici sacrificators chiminus intorsatursa tabulbana barabulbatura.”

"O fata il intreaba pe un baiat: "Iti plac ?'' El a raspuns: ''Nu'' Ea l-a intrebat: ''Ma gasesti draguta ?'' El a raspuns: ''Nu'' Ea l-a intrebat: ''Ma aflu in inima ta ?'' El a raspuns: ''Nu'' Pentru ultima data, ea l-a intrebat: ''Daca plec, vei plange dupa mine ?'' El a raspuns: ''Nu'' Ea a plecat trista. Si atunci el a prins-o de mina, spunandu-i: ''Eu nu te plac, eu te iubesc. Nu te gasesc draguta, te gasesc superba. Tu nu esti in inima mea, tu esti insasi inima mea. Eu nu voi plinge dupa tine daca pleci, eu voi muri dupa tine."

 

"Pe vremea când Dumnezeu umbla cu Sf. Petru pe pământ, într-o noapte ploioasă, au ajuns la marginea unui sat şi abia au îndrăznit să bată cu toiagul în prima poartă. Câini mari s-au repezit să-i sfâşie, dar numaidecât s-a auzit un glas bărbătesc întrebând:
– Cine bate?
– Oameni buni!
Atunci omul, potolind câinii, i-a poftit în casa, unde nevasta şi copiii abia se treziseră din somn, şi a început a da porunci, dar cu blândeţe.
– Mario, ia mai pune câteva vreascuri pe foc. Tudore, dă fuga la fântană după o ciutură de apă proaspătă. Ilenuţa, ia vezi de o oliţă cu lapte proaspăt.
Şi le-a dat să se spele şi să se şteargă cu ştergare albe şi i-au ospătat, şi i-au dus să doarmă într-o odaie în care mirosea a gutuie şi busuioc.....
A doua zi dimineaţa iar le-a dat să se spele, i-a ospătat şi le-a pus în traistă nişte mere cum nu mai văzuseră şi le-a urat drum bun.
Şi cum au ieşit din sat, Sf. Petru a început să se roage de Dumnezeu:
– Doamne, fă ceva pentru oamenii ăştia, că tare ne-au primit frumos!
– Ce-ai vrea să fac Sf. Petre, c-ai văzut că nu erau nevoiaşi.
– Doamne, fă ceva ca să-şi vadă măcar o dată sufletul!
– Să-şi vadă sufletul spui Sf. Petre?
– Dă, Doamne, să-şi poată vedea sufletul, aşa cum vedem noi plopul cel de-acolo!
– Bine, Sf. Petre, a răspuns Dumnezeu, privind gânditor la satul din vale.
– Iar după o vreme, în neamul acela de oameni s-a născut Mihai Eminescu".

“Învaţă de la apă să ai statornic drum.
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învaţă de la umbră să treci şi să veghezi.
Învaţă de la stâncă cum neclintit să şezi.
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui.
Învaţă de la vântul ce adie pe poteci.
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.
Învaţă de la toate căci toate-ţi sunt surori,
Cum treci frumos prin viaţă,
Cum poţi frumos să mori!
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat..
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la flacări ce-avem de ars în noi.
Învaţă de la ape să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea.
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învaţă de la soare ca vremea să-ţi cunoşti.
Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti.
Învaţă de la greier când singur eşti să cânţi.
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi.
Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei.
Şi du-te la furnică şi vezi povara ei.
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea.
Învaţă de la miel să ai blândeţea sa.
Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor.
Învaţă de la toate că totu-i trecător.
Ia seama fiu al jertfei prin lumea-n care treci
Să-nveţi din tot ce piere cum să traieşti în veci! “
(...din lirica norvegiană)
<!--[if !supportLineBreakNewLine]-->
<!--[endif]-->

Plinul vietii

            Un profesor de filosofie stãtea în fata clasei având pe catedrã câteva lucruri.Când ora a început, a luat un borcan mare gol, pe care l-a umplut cu mingii de golf.

            I-a întrebat pe studenti dacã borcanul este plin si acestia au convenit cã era.Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan,scuturându-l usor. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de golf.
             I-a întrebat din nou dacã borcanul era plin iar acestia au fost de acord cã era.Profesorul a luat o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc nisipul a umplut de tot borcanul.
            I-a întrebat din nou pe studenti cum stãtea treaba iar acestia au rãspuns în cor "pliiin"!
 Profesorul a scos de sub catedrã douã cesti cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de aceastã datã definitiv.

            Studentii au râs.Dupã ce hohotele s-au domolit, profesorul spus: "Acum as dori sã întelegeti cã acest borcan reprezintã viata voastrã. Mingiile de golf reprezintã lucrurile importante pentru voi: familie, copii, sãnãtate, prieteni si pasiunile voastre. Dacã totul ar fi pierdut în afarã de acestea, viata voastrã ar fi tot plinã. Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteazã pentru voi: serviciul, casa, masina, iar nisipul e restul lucrurilor mãrunte. Dacã veti începe cu nisipul, nu veti mai avea unde sã puneti mingile de golf si pietricelele. La fel si în viatã, dacã îti irosesti tot timpul si energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodatã timp pentru lucrurile importante pentru tine.
            Acordã atentie lucurilor importante pentru fericirea ta. Joacã-te cu copiii, iesi cu sotia în oras la cinã, joacã golf, vei avea suficient timp altã datã sã faci curat sau sã repari cine stie ce dispozitiv.
            Ai, în primul rând grijã de mingiile de golf, ele conteazã cu adevãrat. Stabileste-ti prioritãtile, restul e doar nisip."Unul dintre studenti a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele douã cãni de cafea. Profesorul a zâmbit:"Mã bucur cã întrebi asta, ele vor doar sã arate cã, oricât de plinã ar pãrea viata ta,e loc întotdeauna pentru douã cãni de cafea, împreunã cu un prieten .

 

AZI e o zi MINUNATA!

 Deschizand usa, de parca un uragan l-a adus, nepotelul navali in casa bunicului :

"- Bunicule! Bunicule! Am ajuns! Unde esti? "

"- Aici dragul meu! " ii raspunse bunicul cu bratele largi deschise si cu ochii sclipind de bucurie. "Vino sa te stranga mosul in brate!"

"- Ai vazut ce zi frumoasa este? Si cata veselie e in jur? Azi e o zi minunata! " ii spuse bunicul in timp ce mangaia parul ciufulit al lui Vali.

" - Bunicule, pot sa te intreb ceva? " ii spuse Vali

"- Desigur, orice" ii raspunse cu drag bunicul.

"- De ce de fiecare data imi spui ca Azi e o zi minunata? "

"- Pai dragul mosului, pentru ca asa si este. AZI e o zi MINUNATA!"

"- Si cum vine asta bunicule? Fiecare zi e minunata? Pai daca azi ploua si maine ploua si mai tare? Si daca ieri a fost frig? Toate zilele sunt minunate?"

"- Da dragul meu. Fiecare zi in care te vad sau ma pot gandi la tine e minunata, fiecare zi in care aud pasarelele ciripind e minunata, fiecare zi in care cineva imi deschide usa si ma intreaba de vorba e minunata, fiecare zi in care ..."

"- Stai! Pai in toate zilele tu faci cate ceva din ce ai zis acuma"

"- Pai da", zise bunicul. "De aceea in fiecare zi pot spune AZI E O ZI MINUNATA! Pe langa asta, Vali, sa stii un mare secret. Viata este asa cum o simtim noi ca este. Viata este asa cum o planificam in fiecare zi de dimineata cand ne trezim! Daca primul lucru la care te gandesti cand te trezesti este ca iti lipseste jucaria rosie, ca tu nu o sa primesti niciodata bicileta care o vrei, ca nu .. nu .. nu ... ei bine, asa se si intampla. Pentru ca tu asa simti. Si pentru ca ce simti iti creaza ziua.

Si atunci, de ce sa nu te trezesti si sa zici in gura mare ' AZI E O ZI MINUNATA!' Si de ce sa nu spui fiecarui om pe care il intalnesti secretul ca azi e o zi minunata? Spune-i si iti vei face si tie si lui ziua minunata"

Vali lua aminte la lectia spusa de bunicul. Si, cum stia ca bunicul este un om intelept si ca tot ce il invatase pana acum a fost cum a zis bunicul, se hotara ca de maine sa isi creeze singur ziua. Sa nu astepte ca altii sa o faca pentru el.

Ajuns acasa, si-a atarnat pe perete in fata patului, un smiley galben mare ca un soare, pe care a scris mare de tot "AZI E O ZI MINUNATA!", astfel incat primul lucru pe care il vede cand deschide ochii sa fie acesta.

******************************

Zilele au trecut si Vali a vazut ca bunicul a avut dreptate. De cand vedea dimineata ca incepe o zi minunata, de cand a inceput sa spuna parintilor si prietenilor ca e o zi minunata, Vali se simtea in permanenta minunat! Bunicul a avut (din nou) dreptate!

Si a mai observat ceva, cu cat spunea mai multor oameni, nu numai ca le aducea un zambet pe buze lor dar parca fiecare zambet ii umplea si mai mult paharul fericirii lui. Si el se simtea tot mai MINUNAT!

******************************

Vali e mare acum. Smiley-ul de la capul patului e acelasi, doar ca il vede si sotia lui dimineata. In plus si baietelul lui are un smiley aidoma, in camera lui.

Si toata viata lui e minunata!

Acum a inteles de ce. Bunicul a avut atata dreptate. Daca viata o privesti ca pe zilele care le traiesti, daca toate aceste zile sunt MINUNATE, atunci si viata este MINUNATA!

 

Cum e ziua ta azi? Sunt sigur ca MINUNATA!

Ai mai spus cuiva secretul azi? Daca nu, ziua nu e trecuta! Incearca si tu experimentul si vei vedea daca bunicul a avut dreptate.

 

autor Alin BĂLĂȘOIU

 

Parabola micului suflet

 

 „- Poti sa alegi sa fii orice Parte din Dumnezeu doresti”, i-am spus Eu Micului Suflet.

„- Tu esti Divinitatea Absoluta care se traieste pe Ea Insasi ca experienta. Ce Aspect al Divinitatii doresti sa traiesti acum ca experienta de a fi Tu?”

„- Vrei sa spui ca am posibilitatea de alegere?”, a intrebat Micul Suflet.

Si Eu am raspuns:

„- Da. Poti alege sa traiesti ca experienta in tine, ca tine si prin tine, orice Aspect al Divinitatii”.

„- Bine”, a spus Micul Suflet, „Atunci aleg Iertarea. Vreau sa traiesc experienta Sinelui meu ca acel Aspect al lui Dumnezeu numit Iertare Totala”.

Ei bine, dupa cum iti poti inchipui, aceasta a creat o situatie speciala.

Nu era nimeni pe care sa-l ierti. Tot ceea ce am creat Eu este Perfectiune si Dragoste.

„- Nimeni pe care sa-l ierti?”, a intrebat Micul Suflet, parca nevenindu-i sa creada.

„- Nimeni”, am repetat Eu.

„- Priveste in jurul tau. Vezi vreun suflet care sa fie mai putin perfect, mai putin minunat decat tine?”

La aceste vorbe, Micul Suflet a privit in jurul lui si a fost surprins sa constate ca era inconjurat de toate sufletele din rai. Ele venisera de departe, din intreaga Imparatie, deoarece auzisera ca Micul Suflet purta o extraordinara conversatie cu Dumnezeu.

„- Nu vad pe nimeni care sa fie mai putin perfect decat mine!”, a exclamat Micul Suflet.

„- Atunci, pe cine sa iert?”

In clipa aceea, un alt suflet a iesit din multime.

„- Poti sa ma ierti pe mine”, a spus Sufletul Prietenos.

„- Pentru ce?”, a intrebat Micul Suflet.

„- Voi veni in viitoarea ta viata fizica si voi face ceva pentru care tu va trebui sa ma ierti”, a raspuns Sufletul Prietenos.

„- Ce anume ai putea sa faci tu, o fiinta de Lumina atat de Perfecta, incat sa ma determini sa vreau sa te iert?”, a vrut sa stie Micul Suflet.

„- O”, a zambit Sufletul Prietenos, „sunt sigur ca o sa inventam noi ceva”.

„- Dar de ce ai vrea tu sa faci acest lucru?”. Micul Suflet nu putea sa-si dea seama de ce o fiinta de o asemenea perfectiune ar dori sa isi incetineasca vibratiile atat de mult incat sa faca, intr-adevar, ceva „rau”.

„- Simplu”, a explicat Sufletul Prietenos, „as face-o pentru ca te iubesc. Vrei sa traiesti experienta Sinelui tau ca fiind Iertator, nu-i asa? Mai mult decat atat, tu ai facut acelasi lucru pentru mine”.

„- Asa am facut?”, a intrebat Micul Suflet.

„- Bineinteles. Nu-ti amintesti? Amandoi, tu si cu mine am fost Tot Ceea Ce Este. Noi am fost Susul si Josul si Stanga si Dreapta. Noi am fost Aici si Acolo, Acum si Atunci. Noi am fost Mare si Mic, Mascul si Femela, Bine si Rau. Noi am fost, cu totii, Tot Ceea Ce Este.

Si noi le-am facut toate acestea prin intelegere, astfel incat fiecare dintre noi sa poata trai experienta de noi insine, ca Cea Mai Grandioasa Parte a lui Dumnezeu. Pentru ca noi am inteles ca ...

In absenta a ceea ce Voi Nu Sunteti, ceea ce Voi Sunteti, NU este.

In absenta lui ‚rece’, voi nu puteti fi ‚calzi’. In absenta lui ‚trist’, voi nu puteti fi ‚fericiti’; fara ceea ce se numeste ‚rau’, experienta a ceea ce voi numiti ‚bun’ nu poate exista.

Daca alegeti sa fiti un lucru, trebuie sa apara, undeva in univer,s ceva sau cineva opus lui, pentru a-l face posibil”.

Sufletul cel Prietenos a explicat apoi ca acei oameni sunt Ingeri Speciali ai lui Dumnezeu si ca aceste conditii sunt Darurile lui Dumnezeu.

„- Nu-ti cer decat un singur lucru in schimb”, a declarat Sufletul cel Prietenos.

„- Orice! Orice”,a strigat Micul Suflet. Era impresionat sa afle ca putea trai experienta fiecarui Aspect Divin al lui Dumnezeu. Acum, el a inteles Planul.

„- In momentul in care dau in tine, cand te lovesc”, a spus Sufletul cel Prietenos, „in momentul in care iti fac tot ce se poate imagina a fi mai rau – chiar in acel moment ... aminteste-ti Cine Sunt Eu cu Adevarat.”

„- O, n-am sa uit!”, a promis Micul Suflet.

„- Am sa vad in tine perfectiunea care te invaluie acum si-mi voi aminti intotdeauna Cine Esti”.