DOAMNE, iarta-ma, nu ma judeca dupa slabiciunea si rautatea mea, ci dupa bunatatea TA !Ca un om am gresit, ca un DUMNEZEU, IARTA-MA!!!
|
Vino, Doamne, si ajuta-ma sa ma cunosc, sa ma inteleg, sa ma iert. Vino cu iubirea Ta la suprafata mea cea intinata si coboara-ma in Tine spalindu-ma si luminindu-ma. Vino, Doamne, in gindurile mele cele rele si imblinzeste firea mea cea minioasa. Minia mea nu este din launtrul meu. Nerabdarea mea nu e din eternitatea Ta. Sunt murdariile suprafetei.. Inlauntrul meu esti Tu, Doamne, iar Tu nu esti nici minie nici nerabdare. Tu esti viata din mine iar daca eu traiesc Ti-o datorez Tie care esti in mine, in cel mai adinc coltisor din sufletul si trupul meu.
|
Padova
Rugăciune pentru timpuri de încercare
catre Sf. Anton din Padova
Mărite Sfinte Antoane, care ai dobândit de la Dumnezeu puterea de a învia morţii, deşteaptă sufletul meu la o viaţă îmbelşugată şi sfântă.
Mărite Sfinte Antoane, far de lumină al Bisericii şi al lumii, luminează-mi sufletul cu lumina adevărurilor cereşti.
Mărite Sfinte Antoane, gata totdeauna şi puternic întru a veni în ajutorul evlavioşilor tăi, în nenorocirile lor, ajută-mă în necazul de faţă.
Mărite Sfinte Antoane, care de tânăr ai învăţat a învinge pe duşmanul sufletului, păzeşte şi apără sufletul meu de atacurile şi de ispitele lui.
Mărite Sfinte Antoane, crin fără asemănare de nevinovăţie, nu lăsa ca sufletul meu să se păteze vreodată de urâţenia necurăţiei.
Mărite Sfinte Antoane, medic ceresc al celor bolnavi, însănătoşeşte sufletul meu de rănile păcatului şi îndreaptă-mi înclinările neorânduite.
Mărite Sfinte Antoane, călăuzeşte sufletul meu peste marea furtunoasă a vieţii, şi fă-l să ajungă la portul mântuirii veşnice.
Mărite Sfinte Antoane, scăparea celor condamnaţi de nedreptatea omenească, scapă sufletul meu de cătuşele păcatului, ca să nu cadă în lanţurile grozavei dreptăţi dumnezeieşti.
Mărite Sfinte Antoane, prin mijlocirea căruia membrele tăiate se unesc iarăşi la trup, redobândind viaţă, adă la unire cu Biserica lui Cristos pe toţi cei despărţiţi de dânsa.
Mărite Sfinte Antoane, care faci să se regăsească lucrurile pierdute, ajută-mă să nu pierd niciodată harul lui Dumnezeu prin păcat; iar dacă din nefericire l-aş pierde, să-l regăsesc îndată, pentru a nu-l mai pierde.
Mărite Sfinte Antoane, la tine aleargă tinerii şi bătrânii şi tu îi asculţi pe toţi; vin la tine şi eu, sărmanul, şi te rog să nu mă respingi. Ascultă-mă şi ajută-mă.
Mărite Sfinte Antoane, multe primejdii împresoară sufletul meu. Îndepărtează-le de la mine şi mă mântuieşte.
Mărite Sfinte Antoane, priveşte spre lipsurile mele. Vorbeşte lui Dumnezeu cu limba ta făcătoare de minuni, ca şi eu să fiu mângâiat şi ascultat.
Tatăl nostru, Născătoare, Mărire.
Rugăciune pentru a cere
aflarea lucrurilor pierdute
Mărite Sfinte Antoane, Dumnezeu ţi-a dat putere să faci minuni, şi de şapte sute de ani îi ajuţi pe oameni în toate necazurile lor. În chip deosebit, însă, te-ai arătat minunat în aflarea lucrurilor pierdute. Alerg deci la tine cu încredere, ca un fiu la cel mai bun părinte. Dă-mi puterea să aflu totdeauna harul lui Dumnezeu, dacă cumva aş avea nenorocirea să-l pierd. Ajută-mă să câştig iarăşi râvna de mai înainte în slujba Domnului şi în deprinderea virtuţilor. Iar ca zălog al acestor haruri, singure însemnate pentru mântuirea cea veşnică, fă să găsesc... (se spune lucrul pierdut). Dacă nu se poate, pentru că s-a nimicit, atunci, Mărite Antoane, ajută-mă să ajung la această convingere ca să mă liniştesc. Acest har îmi va arăta bunătatea ta şi vei face să sporească dragostea şi încrederea mea în tine. Amin.
Tatăl nostru, Născătoare, Mărire.
|
Padova
Rugăciune pentru timpuri de încercare
catre Sf. Anton din Padova
Mărite Sfinte Antoane, care ai dobândit de la Dumnezeu puterea de a învia morţii, deşteaptă sufletul meu la o viaţă îmbelşugată şi sfântă.
Mărite Sfinte Antoane, far de lumină al Bisericii şi al lumii, luminează-mi sufletul cu lumina adevărurilor cereşti.
Mărite Sfinte Antoane, gata totdeauna şi puternic întru a veni în ajutorul evlavioşilor tăi, în nenorocirile lor, ajută-mă în necazul de faţă.
Mărite Sfinte Antoane, care de tânăr ai învăţat a învinge pe duşmanul sufletului, păzeşte şi apără sufletul meu de atacurile şi de ispitele lui.
Mărite Sfinte Antoane, crin fără asemănare de nevinovăţie, nu lăsa ca sufletul meu să se păteze vreodată de urâţenia necurăţiei.
Mărite Sfinte Antoane, medic ceresc al celor bolnavi, însănătoşeşte sufletul meu de rănile păcatului şi îndreaptă-mi înclinările neorânduite.
Mărite Sfinte Antoane, călăuzeşte sufletul meu peste marea furtunoasă a vieţii, şi fă-l să ajungă la portul mântuirii veşnice.
Mărite Sfinte Antoane, scăparea celor condamnaţi de nedreptatea omenească, scapă sufletul meu de cătuşele păcatului, ca să nu cadă în lanţurile grozavei dreptăţi dumnezeieşti.
Mărite Sfinte Antoane, prin mijlocirea căruia membrele tăiate se unesc iarăşi la trup, redobândind viaţă, adă la unire cu Biserica lui Cristos pe toţi cei despărţiţi de dânsa.
Mărite Sfinte Antoane, care faci să se regăsească lucrurile pierdute, ajută-mă să nu pierd niciodată harul lui Dumnezeu prin păcat; iar dacă din nefericire l-aş pierde, să-l regăsesc îndată, pentru a nu-l mai pierde.
Mărite Sfinte Antoane, la tine aleargă tinerii şi bătrânii şi tu îi asculţi pe toţi; vin la tine şi eu, sărmanul, şi te rog să nu mă respingi. Ascultă-mă şi ajută-mă.
Mărite Sfinte Antoane, multe primejdii împresoară sufletul meu. Îndepărtează-le de la mine şi mă mântuieşte.
Mărite Sfinte Antoane, priveşte spre lipsurile mele. Vorbeşte lui Dumnezeu cu limba ta făcătoare de minuni, ca şi eu să fiu mângâiat şi ascultat.
Tatăl nostru, Născătoare, Mărire.
Rugăciune pentru a cere
aflarea lucrurilor pierdute
Mărite Sfinte Antoane, Dumnezeu ţi-a dat putere să faci minuni, şi de şapte sute de ani îi ajuţi pe oameni în toate necazurile lor. În chip deosebit, însă, te-ai arătat minunat în aflarea lucrurilor pierdute. Alerg deci la tine cu încredere, ca un fiu la cel mai bun părinte. Dă-mi puterea să aflu totdeauna harul lui Dumnezeu, dacă cumva aş avea nenorocirea să-l pierd. Ajută-mă să câştig iarăşi râvna de mai înainte în slujba Domnului şi în deprinderea virtuţilor. Iar ca zălog al acestor haruri, singure însemnate pentru mântuirea cea veşnică, fă să găsesc... (se spune lucrul pierdut). Dacă nu se poate, pentru că s-a nimicit, atunci, Mărite Antoane, ajută-mă să ajung la această convingere ca să mă liniştesc. Acest har îmi va arăta bunătatea ta şi vei face să sporească dragostea şi încrederea mea în tine. Amin.
Tatăl nostru, Născătoare, Mărire.
|
Cine este Maica Sfântă care s-a învrednicit Ca să nască pe Mesia, Dumnezeul Cel slăvit ? Cine este Maica Sfanta care s-a invrednicit
Ca sa nasca pe Mesia,Dumnezeu Cel slavit?
Cine taina cea ascusă şi de îngeri neştiută
A-mplinit prin curăţia şi prin firea-I preasmerită ? Refren: E Preasfânta Născătoare, Maica Domnului Hristos, Grabnică ajutătoare omului ce-i păcătos ! Toate neamurile-n cântec trebuie s-o fericească, Fiindcă-i salvatoarea noastră din căderea strămoşească. Cine fără stricăciune pe Cuvântul Dumnezeu A născut în feciorie şi fecioară e mereu ? Cine este mai cinstită mai presus de heruvimi Şi e-n Ceruri mai mărită decât sfinţii serafimi ? Cine e Împărăteasă şi în Cer şi pe Pământ ? Cine-i Tatălui mireasă îmbrăcată-n Duhul Sfânt ? Cine este scară sfântă care ca un curcubeu Trece bolta şi prin care ne suim la Dumnezeu ? Cine mâgâie durerea copilaşilor firavi Şi alină bătrâneţea celor singuri şi bolnavi ? Cine vine mai degrabă să ne sară-n ajutor Când vrăjmaşii ne aşteaptă să cădem în laţul lor ? Cine plânge şi se roagă Domnului Iisus Hristos Ca să-l ierte de păcate pe smeritul păcătos ? Cine este Maică bună şi al nostru sol ceresc Şi doreşte-n cer s-aducă pe tot neamul omenesc ? IISUSE TE-AŞTEPTĂM Scripturile, care nu pier, Ne spun neîncetat, Că va veni Iisus din Cer, Ca Domn şi Împărat. Mireasa vine să şi-o ia, S-o ducă-n Cerul Sfânt, Din cele care vor veghea Tot timpul pe pământ. Refren: Iisuse Te-aşteptăm să vii ! Şi tare mult am vrea, Tu, Mire, nouă să ne fii, Şi noi mireasa Ta. Tradiţia, din tată-n fiu, Pe toţi ne-a învăţat, Că va veni Iisus cel Viu, Cerescul Împărat. Şi-aceea care, cu temei, La aşteptat cu dor, În veci, El, fi-va Mire ei, Şi ea, Lui, scump odor. Biserica lui Dumnezeu, Ce-o ştim de la Sobor, De două mii de ani, mereu, Ne predică de zor, Că-n lume suntem călători, Iar cel ce şi-a dorit, Îl va lua curând pe nori, Iisus cel mult iubit. Ca nişte bravi predicatori Şi semnele ne-au spus De-atâţia ani, de-atâtea ori: Aproape e Iisus ! Ulei în grabă cumpăraţi , Din cel care-i curat, Fi-ţi gata să întâmpinaţi Pe Fiul de-Împărat ! Scripturile de studiem, Tradiţia de-o ştim, Biserica de-o cercetăm Şi semnele citim, Iisuse, Doamne-Ţi mulţumim Că tu eşti Bun şi Sfânt, Că Tu ne-ai dat, să nu pierim, O mamă pe pământ ! IISUSE TE-AM AFLAT Am rătăcit fără să ştiu Şi fără să-nţeleg, Credinţa-n Bunul Dumnezeu, Spre care-acum alerg. Primeşte-mă Iisuse Scump, Căci vinovat sunt eu, Mă vindecă Stăpâne Sfânt, Căci Tu eşti Dumnezeu! Refren: Iisuse, Doamne Te-am aflat, Ajută-mă acum Să te urmez neîncetat, Să nu m-abat din drum. Precum o oaie s-a pierdut De turmă şi stăpân, Aşa şi eu m-am rătăcit De staulul divin. Când rănile îmi vei lega, Voi fi ca l-anceput: Oiţă fără de cusur Aşa cum mai făcut. Aşa cum fiul cel pierdut Pe tatăl l-a lăsat, Aşa şi eu am tot slujit "La porci la un bogat". Dar nu mai vreau acum deloc Să tot alerg pribeag, Ci mă întorc la Tatăl meu, Ce ştiu c-aşteaptă-n prag. Iisuse, cum să-ţi mulţumesc De mila ce-ai avut, De cel ce iar Te-a răstignit, De fiul cel pierdut ? De-aceea azi, umil, doresc Să nu mai am alt gând, Decât, doar Ţie să-ţi slujesc, Şi pururea să-ţi cânt. LA CER Când zorii-apar frumos, Aud chemări fierbinţi Sunt glasuri dulci, de sfinţi. Ce-mi zic aşa duios ? Refren: La cer, la cer, la cer Noi te-aşteptăm cu dor, La cer, la cer, la cer Să vii degrabă-n zbor ! Când cerul e senin, Aud cântând uşor Al îngerilor cor. Ce-mi zic aşa de lin ? Când seara vine-n zor, Aud un glas frumos E Maica lui Hristos. Ce-mi zice-aşa cu dor ? Când stelele se-aprind Un glas aud de sus E glasul lui Iisus. Ce-mi zice-aşa de blând ? Tu Doamne ştii că vreau Dar sunt neputincios În Cerul Tău frumos, Ridică-mă să stau ! LUMEA E UN IARMAROC Multa lume-i adunata La o margine de crâng: Şi saraci, şi la cravata, Fiindca azi e zi de târg. Într-o parte-i târg de vite: Ţapi, viţei, purcei, căţei, Iar alaturea se vinde Oi, mieluţi sau porumbei. Marfa este din belşug: Din Bizanţ, din Orient, Mirodenii dar şi suc Din apus, din Occident. Semnul cel proorocit Al comerţului, îl vezi, Între bare stând pitit, Pe pachete şi pe lăzi. Negustori mulţi sunt pe cale, Dar şi de-alde "casca-gura"; Unii vând, luând parale, Alţii cumpara sau fura. Lumea-i ca un iarmaroc Unde vinzi şi cumperi, frate, Caci e banul la mijloc Şi el e prezent în toate. Pentru mulţi e paradis Unde negustori dibaci Le oferă numai vis Pamântenilor saraci. Dar ce striga negustorii ? Ce ofera spre vânzare, De atrag cumparatorii Ce se strâng cu mic şi mare ? Îmi vând cinstea pe parale, Striga tare Penelopa, Caci nu este alta cale Ca sa intr-un Europa ! Vând maşina mea luxoasa, OPEL în perfecta stare, Spaţioasa cât o casa, Ca sa-mi iau alta mai mare ! Unul striga şi mai tare: Vând urgent casuţa noastră Ca sa-mi fac o vila mare Pentru mine şi nevasta ! Vând pe fraţi şi pe surori, Striga un creştin de forma. Nu mai vreau exagerari, Vreau credinţa uniforma ! Îmi vând sufletul din mine, Strigă un creştin pe şleau, Ca sa-mi dea un colţ de pâine Negustorii care au ! Îmi vând timpul preţios Harazit de Creator, Striga unul curios, Ca să-mi iau televizor ! În acest vast Babilon, Aparând dintr-un ungher, Striga tare şi Ion: Vând pamânt şi cumpar cer ! Însa cei ce trec agale, Pe nebun îl iau în râs. Pentru ea cei cu parale Sunt deja în paradis. Fără agresivitate, Printre strigaturi feroce, Cineva adus de spate, Striga cu o dulce voce: Îmi vând sanatatea scumpa Pentru rai, pentru salvare, Pentru cei ce ma asculta, Caci sunt mama şi ma doare. Vând ulei din cel curat Pentru candelele voastre ! Striga tot mai apăsat, Dorul inimilor noastre. Copilaşii mei curaţi, Cumparaţi numai ce-i sfânt, Ca sa nu va înşelaţi În acest târg pe pamânt. Căci la spartul târgului, Toţi ce care-au cumparat Marfa occidentului, Vad ce mult s-au înşelat. Lumea e un iarmaroc Unde poţi să cumperi raiul, Sau să cumperi iad şi foc ; Preţul lor îţi este… traiul.
|
Ajuta-ma sa pot spune celor puternici,adevarul in fata, Sa nu mint doar sa pt a castiga aplauzele celor slabi, Daca-mi dai noroc,nu-mi lua fericire, Daca-mi dai putere,nu-mi lua ratiunea, Daca-mi dai succes,nu ma lipsi de umilinta, Daca-mi dai umilinta,nu-mi lua demnitatea. Ajuta-ma ca intotdeauna sa vad si reversul medaliei. Nu ma lasa sa-i invinovatesc pe ceilalti pt, ca nu gandesc ca mine, Invata-ma sa iubesc oamenii ca pe mine insumi, Invata-ma sa ma judec ca pe restul Nu ma lasa sa alunec in orgoliu,in disperare sau in esec. Mai bine aminteste-mi ca esecul este exparienta care precede triumful. Invata-ma ca in ciuda suferintei,sa merg inainte, Invata-ma ca in ciuda deceptiilor,sa nu-mi pierd increderea, Invata-ma A IERTA este cel mai important lucru pt, cel puternic, Si ca razbunarea este semnalul primitor primitiv al celui slab. Daca imi iei norocul,lasa-mi speranta, Daca imi ei succesul,lasa-mi puterea sa trec peste esec, Daca voi gresi cuiva,da-mi curaj sa-mi cer iertare, Daca-mi va gresi cineva,da-mi bunatatea ca sa-l pot ierta. DOAMNE DACA EU UIT DE TINE, TU SA NU UITI DE MINE! TE IUBESC DOAMNE,AM NEVOIE DE TINE VINO IN INIMA MEA,BINECUVANTEAZA FAMILIA MEA, Si pe prietenii mei. Amin.
|
Un semn am vazut de la Tine, La fel ca Luca din vechime. Sunt fericita si mi-e bine. Pe fata lacrimi s preling, Ce liniste,ce Binecuvantare, Sa vad si sa ating Cinstitu-Ti Brau, Mi-e plina inima de soare. Si sufletul de mult alin, Ajuta-ne pe toti Maicuta, In orice lucru,stiu ca poti, Si da-ne ganduri bune, Sa fim mai buni crestini cu toti.
|
"In toata vremea postul este de folos celor ce-l tin pre dansul...",spune imnografia Bisericii noastre din vremea Postului Mare; iar marele ierarh Ioan Gura de Aur,intr-unul din cuvintele sale de la Pasti zice;"A trecut vremea postului,dar nu a trecut si trebuinta postului...". Intotdeauna deci,dar mai ales ,cand Postul se afla printre preocuparile de seama ale Bisericii Ortodoxe,este vreme potrivita sa ne oprim asupra lui. Mi-aduc aminte din copilarie,cu cata evlavie era tinut postul atunci! Nu se facea exceptie de la post,nici pentru caz de boala,nici pentru cei mici, toti il tineam cu severitate.Sfantul si Marele Post al Paresimilor era asteptat ca un mare eveniment.Era vase anume pastrate pentru Postul Mare. Si cu cata primeneala sufleteasca ajungeam la Sfintele Pastii"Se poate sa nu tii postul!Domnul Hristos a postit patruzeci de zile pentru pacatele noastre si noi sa nu postim?Mare pacat sa calci randuiala postului"!Asa gandeau crestinii ortodoxi de altadata. Civilizatia noastra materialista si iubitoare de placeri a strambat aceasta intelegere.Mi-aduc aminte iarasi de convorbirea dintre un reprezentant al acestui duh si un parinte duhovnicesc,care staruia asupre marii necesitati a postului pentru viata crestina;"Prea cuvioase,zicea acela,a trecut vremea aceea, acum s-au schimbat lucrurile! Un om, ca sa dea randament in munca,are nevoie de atatea calorii pe zi si de o alimentatie bogata in vitamine...".Caloriile si vitaminele reglementeaza alimentatia omului de azi,iar randuielile crestinesti traditionale pentru post par nestiintifice si invechite. Intr-adevar ,este un fapt binecunoscut ca lumea de astazi si mai ales cea de la oras,dintr-o multime de motive,tine tot mai putin posturile bisericesti.Asa de putin,incat conducerea Bisericii Ortodoxe se gandeste la o adaptare a randuielilor traditionale pentru post.Intre temele viitorului sinod panortodox este trecuta ai aceea a Postului ,socotit ca una din problemele grave ale vietii crestine ortodoxe si nu lipsesc printre teologi glasuri care propun si o indulcire a meniurilor de post. Sa-si fi pierdut oare postul in vremea noastra valoarea lui spirituala si puterea lui innitoare de suflet? De la inceput observam ca acest fel de intelegere are in vedere postul mai ales sub aspectul lui material,exterior;schimbarea de regim alimentar,reducerea cantitatii de hrana. De aceasta intelegere a postului nu-i cea adevarata.Invatatura Bisericii noastre ne-o spune cu toata claritatea."Daca postesti numai de bucate,zice un tropor din vremea Triodului,iar pacatele nu le parasesti,te asemeni cu viclenii draci,care nicodata nu mananca".Sau altul;"Sa nu postim post bine placut lui Domnului.Postul cel adevarat este instrainarea de rautati,infranarea limbii,lepadarea maniei,departarea de pofta,de clevetire,de minciuna si de juramantul mincinos.Lipsa acestora este postul cel adevarat si bine primit".Iar marele Hrisostom zice;"Postesti?Arata-mi-o prin fapte.Cum? De vezi un sarac,ai mila de el;un dusman,impaca-te cu el;un prieten cu nume bun,nu-l invidia;Nu numai gura si stomacul sa posteasca ,ci si ochii si urechile si picioarele si mainile noastre,ramanad curate de rapire si de lacamie.Picioarele sa nu alerge la spetacolele cele urate,ochii sa nu priveasca cu pofta la frumuseti straine,gura sa posteasca de injuraturi se de vorbe nerusinate...". Si numai aceste marturii,si s-ar aduce multime,sunt suficiente ca sa intelegem ca a lega postul numai de schimbare si imputinarea mancarii este o intelegere nedeplina,unilaterala. Nu numai schimbarea de regim alimentar este postul ,ci un lucru mult mai complex,o lucrare de adanca prefacere si innoire a intregii vieti sufletesti si trupesti a crestinului. Ne incredinteaza despre acest lucru aceia care au facut din post un prieten iubit pentru toata viata,marii postitori,sfintii. "Postul,zice Sfantul Isaac Sirul,esta cale sfanta a lui Dumnezeu si temelie a toata virtutea.Este cununa pentru cei ce se infraneaza,frumusetea a fecioriei si a sfinteniei,maica rugaciunii,inainte mergatorul tuturor faptelor bune...".(Cuvantul 85)."Postul si infranarea,zic Parinti Patericului, sunt bogatia sufletului",iar Sfantul Ioan Scararul zice; "Postul este luminarea a sufletului,paza a mintii ,sanatate a trupului,iertarea a pacatelor,usa si desfatare a Raiului"(Treapta 14).Mantuitorul insusi ne spune in Sfanta Evanghelie,ca postul este arma nebiruita impotriva dracilor(Marcu9,29).Si iarasi cantare bisericeasca din Postul Mare zice;"Bantuielile dracilor nu indraznesc asupra celui ce posteste,iar ingerii stau mai aproape de cei ce se curatesc cu postul"(Triod). Astfel,postul se arata ca un mestesug duhovnicesc,care angajeaza intreaga noastra fiinta;sanatate trupeasca,sfintire sufleteasca si trupeasca,iertare de pacate,cale catre cer,arma nebiruita impotriva dracilor,toate acestea si mai multe decat acestea ni le mijloceste postul. Care crestin s-ar putea lipsi de ajutorul lui? Mantuitorul Hristos,Care nu avea nevoie de post,a postit totusi pentru ca sa ne invete cu pilda,cat de mare este folosul postului.De aceea ,Sfantul Isaac Sirul adauga;"Postul este arma lucrata de Dumnezeu.Si daca Legiuitorul insusi a postit,care dintre cei ce-l nesocotesc nu va fi osandit?(Idem). Pentru ca este absolut necesar pantru viata crestina postul,de aceea si Biserica l-a randuit de-a lungul intregului an,in posturi de o zi sau de mai multe,pentru ca din intalnirea cat mai deasa cu postul,sa ni-l facem bun prieten pe calea desavarsirii crestinesti si a poruncit cu hotarare ca tot crestinul sa-l tina,iar cei ce-l nesocotesc sa fie scosi din Biserica.Aceasta severitate a Bisericii ortodoxe este pe deplin indreptatita deoarece bu este posibila desavarsita crestineasca,mantuirea sufletului fara ajutorul postului.Cateva exmple sunt edificatoare. Rugaciunea este oxigenul vietii sufletesti.Asa cum trupul moare fara oxigen, tot asa si sufletul nu poate trai fara rugaciune.Sfintii Parinti numesc rugaciunea"inaltarea mintii catre Dumnezeu", "Convorbire cu Dumnezeu".Dar cine nu stie ca omul ingreuiat cu mancare si bautura nu are mintea sprintena nici pentru cele pamantesti necum pentru inaltarea catre Dumnezeu in rugaciune.Si dimpotriva spun,mintea celui usurat cu infranare si post este sprintena si usor se inalta pe aripile rugaciunii.Rugaciunea si postul sunt stranse legate impreuna si toti cuviosii si sfintii,care au fost mari rugatori ,au fost si postitori. Pocainta,spun Sfintii Parinti,este cea mai inalta dintre virtuti,mijloc de continua desavarsire a crestinului,lucrare permanenta a sufletului, care ne trece peste marea vietii spre raiul cel vesnic.Dar ea este asa de legata cu postul incat confunda cu acesta.Este de neconceput pocainta fara post. Tot asa putem spune si despre milostenie,despre smerenie,despre curatirea de toate patimile care robesc pe om si despre toate virtutile,daca le-am lua pe rand,ca se sprijina de post.Cu adevarat,asa cum spune Sfantul Isaac Sirul;"Postul este temelia a toata virtutea". DACA ESTE ASA ,ATUNCI DE CE CRESTINII DE ASTAZI NU MI TIN SAU TIN ASA DE PUTIN POSTUL? (extrase din;Chemarea Sfintei Ortodoxii---Ieromonah Petroniu Tanase)
|
Cantarea 1-a; Acum ma apropii eu, pacatosul si impovaratul,,catre Tine,Stapanul si Dumnezeul meu si nu indraznesc sa ma uit la cer, numai ma rog si graiesc; Da-mi Doamne,mai inainte ca sa plang faptele mele cu amar. Miluete-na Dumnezeule,miluieste O amar miepacatosul,ca sunt ticalos,mai mult decat toti oameni; pocainta este in mine.Cine-mi da mie, Doamne,lacrimi,ca sa plang faptelemele cu amar. Slava... Omule nebun si ticalos,pentru ce-ti pierzi vremea in lene? Gandeste-te la viata ta si te intoarce catre Dumnezeu, ca sa plangi faptele tale cu amar. Si acum... Maica lui Dumnezeu preacurata,cauta spre mine pacatosul si ma izbaveste de latul vrajmasului, indreptandu-ma pe calea pocaintei,ca sa plang faptele mele cu amar. Cantarea a 3-a Cand se vor pune scaunele la judecata cea infricosatoare,atunci faptele tuturor oamenilor se vor vadi;amar va fi atunci pacatosilor,caci se vor trimitein munca.De aceea,stiind,suflete al meu,pocaieste-te de faptele tale cele rele. Dreptii se vor bucura,iar pacatosii vor plange si atunci nimeni nu ne va putea ajuta noua,ca faptele noastre ne vor osandi pe noi.Drept aceea nu intarzia,ci,,ai inainte de sfarsit,pocaieste-te de faptele tale cele rale. Slava... O, vai mie cel mult pacatos, care m-am spurcat cu faptele si cu gandurile,neavand picaturi de lacrimi de la invartosarea inimii mele,ci acum cauta la pamant,suflete al meu si te pocaieste de faptele tale cele rele. Si acum... Iata,Doamne,Fiul tau ne invata spre bine,iar eu pacatosul purururea fug de cele bune,ci ca o milostiva,miluieste-ma,ca sa ma pocaiesc de faptele mele cele rele. Cantarea4-a Desfatata i placuta este aici calea dezmierdarilor,dar amara va fi ziua cea de apoi,cand se va desparti sufletul de trup.Deci pocaieste-te de acesta,suflete al meu,pentru Imparatia lui Dumnezeu.Pentru ce faci strambatate saracului?De ce opresti plata slugilor?Pe fratele tau nu-l iubesti,desfranarea si amaraciunea iubesti.Deci lasa acelea suflete al meu si te pocaieste pentru Imparatia lui Dumnezeu. Slava... O,nebune om!Pana cand te vei afunda si ca o albina vei aduna bogatia ta,care degrab va pieri ca praful si ca cenusa?Ci cauta mai vartos imparatia lui Dumnezeu. Si acum... Doamna de Dumnezeu Nascatoare,miluieste-ma pe mine pacatosul si ma intareste spre fapte bune si ma pazeste ca sa nu ma rapeasca pe minenepregetit moartea cea urata,ci ma povatuieste,Fecioara,la Imparatia lui Dumnezeu. Cantarea 5-a Adu-ti aminte,ticalosule om,ca de pacate esti robit;cu minciuna,cu clevetirea,cu vrajaba,cu neputinta,ca de o fiara cumplita.Suflete al meu pacatos,au doara aceea ai voit? Slava... Pe desfranatul si pe talharul,care s-au pocait,i-ai primit,Mantuitorule,iar eu cu lenea pacatului m-am ingruiat si de cel rau sant robit. Suflete al meu pacatos,au doara aceea ai voit? Si acum... Ajutatoare minunata si grabnica ,tuturor oamenilor,Maica lui Dumnezeu,ajuta-mi mie nevrednicul,ca sufletul meu, cel pacatos acest A VOIT. Cantarea 6-a Pe pamant viata desfranata am vietuit si sufletul la intuneric l-am dat;dar acum,Milostive Stapane,izbaveste-ma de toata robia vrajmasului si ma intelepteste ca sa fac voia Ta. Cine face unele ca acestea,precum fac eu?Precum zace porcul in tina asa stau si eu slijesc pacatului,ci Tu,Doamne Dumnezeule,scoate-ma din trandavia aceasta si-mi da mie inima ca sa fac voia Ta. Slava... Scoala-te ,omule ticalos,alearga catre Dumnezeu marturisind pacatele tale si cazi cu lacrimand si suspinand,iar Acela,ca un indurat,va da tie ajutor ca sa faci voia Lui. Si acum... Nascatoare de Dumnezeu,Fecioara preacurata,pazeste-ne pe noi de rautatile celui vazut vrajmas si primeste rugaciunile noastre si le du pe acestea Fiului tau si-mi da minte ca sa fac voia Ta. CODAC Suflete al meu pentru ce te imbogatesti in pacate?Pentru ce faci voia diavolului?In ce-ti pui nadejdea?Paraseste-te de acestea si te intoarce catre Dumnezeu strigand;Indurate Doamne,miluieste-ma pe mine pacatosul. ICOS Gandeste suflete al meu la ceasul cel amar al mortii si la judecata cea infricosatoare a Facatorului Dumnezeu;ca ingerii cei intunecati te vor lua pe tine,suflete si te vor duce in focul cel de veci.Iar tu,mai inainte de moarte te pocaieste,strigand;miluieste-ma,Doamne,pe mine,pacatoul. Cantarea 7-a Nu te nadajdui,suflete al meu,in bogatia cea trecatoare sau in adunarea cea nedreapta, ca toate acestea nu stii cui le vei lasa,ci striga;Miluieste-ma,Hristoase Dumnezeule,pe mine pacatosul.Nu nadajdui,suflete al meu,in sanatate trupeasca cea trecatoare,nici in frumusetea cea degrab trecatoare,ca vezi cum cei puternici si cei tineri mor; ci striga;Miluieste-ma Hristoase,Dumnezeule,pe mine nevrednicul . Slava ... Adu-ti aminte, seflete al meu, de viata cea de veci,de imparatia cerului cea gatita Sfintilor rai si striga;Miluieste-ma,Hristoase Dumnezeule,pe mine nevrednicul. Si acum... Cazi,siflete al meu,la Maica lui Dumnezeu si te roaga ei,ca este grabnica ajutatoare celor ce se pocaiesc,ca sa roage pe hristos,Dumnezeul nostru, sa ma miluiasca pe mine nevrednicul. Cantarea 8-a Cum nu voi plange cand imi aduc aminte de moarete'Ca am vazut pe fratele meu in groapa,zacand fara de marire si fara de chip.Dar ce astepti? Si in cine nadajduiesc? Numai in Tine,Doamne,pe Care Te rog,ca mai inainte de sfarsit,sa ma indreptezi.Cu ochiul Tau cel milostiv cauta spre mine cand voi sta inaintea Ta si voi fi JUDECAT,uNULE LESNE IERTATORULE. bINECUVANTAM PE tATAL,PE fIUL SI PE sFANTUL dUH,dOMNUL. Cred ca vei veni sa judeci vii si mortii si toti vor sta in a lor randuiala;Batranii si tinerii,conducatorii si supusii lor,domnii si judecatorii,bogatii si saracii, femeile si barbatii. Oare,cum ma voi afla eu atunci?Drept aceea strig Tie;Da-mi,Doamne,mai inainte de sfarsit sa ma pocaiesc. Si acum... Preacurata,Nascatoare de Dumnezeu,primeste rugaciunea mea cea nevrednica,pazeste-ma de moartea cea urata si-mi daruieste mai inainte de sfarsit sa ma pocaiesc. CANONUL 9-A Acum scap la voi,ingeri,arhangheli si toate puterile,care stati inaintea scaunului lui Dumnezeu;Rugati-va catre Facatorul vostru sa fie izbavit sufòetul vostru de munca de veci.Acum plang catre voi,sfintilor,patriarhilor,imparatilor si proorocilor,apostelilor si arhiereilor si toti alesii lui Hristos,ajutati-ma mie la judecata,ca sa se mantuiasca sufletul meu de intunericul vrajmasului Slava... Acum ridic mainile mele catre voi,sfintilor mucenici,pustnicilor,preacuviosilor si toti sfintii,care va rugati catre Dumnezeu pentru toata lumea,ca sa se mantuiasca sufletul meu in ceasul mortii. Si acum.... Maica lui Dumnezeu,ajuta-mi mie , celui ce cu tine nadajduiesc si roaga pe Fiul Tau,ca sa ma puna pe mine, nevrednicul,de-a dreapta Sa, cand va sedea sa judece vii si mortii. Apoi;Cuveni-se cu adevarat...Nadejdea mea este Tatal... Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri,Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,mantuieste-ne pe noi.
|
Cercetandu-ne viata Sincer si amanuntit, Vedem bine ca in lume, Noi toti am pacatuit! Glasul Domnului ne chiama La Sine prin pocainta, Cu iubire innoind viata Prin speranta si credinta! Legatura cea mai stransa Dintre om si Dumnezeu, Este ruga...ne-ntrerupta, Ea ne scapa de cel rau! Serpi,reptile,fiare rele Purtand masca omeneasca, Varsau rau de de hule-asupra-mi, Cu scop sa ma-nabuseasca... Noi vazand acestea toate Sa ne rugam pentru ei, Domnul sa intelepteasca, Si pe rai si pe misei. Sa-i intoarca de la rele, Pizma,ura,razbunare, Sa-i intoarca-n calea vietii Ca pe veci sa ia iertare... Rog iertati orice gresala, Stiind ca noi toti gresim, Sa lucram tot ce e bine Ca toti sa ne mantuim. Chiama-Ma --ne zice DOMNUL-- In necazul tau crestine Eu te voi salva indata, Tu ma vei slavi pe Mine. De vei trece rauri repezi, Valuri iuti ,infuriate, Nu te teme,sunt cu tine, Nu vei fi-nghitit de ape. Cand vei trece prin necazuri, Suferinte grele ,prin foc, Iti voi da de sus putere, Nu te-or vatama deloc. Rugaciunea buna este Legamant cu Dumnezeu, Prin ea dobandim putere, Zburam sus,scapam de rau. Dragoste lui DUMNEZEU-TATAL HARUL DOMNULUI HRISTOS IMPARTASIREA SFANTULUI DUH, Sa fie cu voi cu toti.!!
|
|
|
