Category:
                                                                                  izvorul inimii mele
                              
                        
              DUPLICITATEA NU E BUNA, DA OTRAVA SI TE FURA
O MINCIUNA SPUSA AZI, VA FI MINE UN SUSPANS
NU-TI DA TIE MANGAIERE, ORI CAT AI AVEA AVERE
DA OMULUI NEVOIAS, DAR SA INTELEGI CE FACI
NU FI GRABNIC LA MANIE, CA NU-TI VA DA TIE TARIE 
DARUL BUN, CU MULT ZIDESTE 
DARUL RAU, IN MULTI LOVESTE
GANDUL BUN, TE-N VESELESTE
GANDUL RAU,MULT TE SLABESTE
AI GRIJA OMULE CE FACI,CA PE TINE TE DESCARCI.`
 
 
sunt un mic lastar de floare
ce imboboceste cand rasare
roade coapte aducand 
celor de prin zare
 
 frumoasa ardoare
a sufletului mare
cu gandul linistit 
isi pune o-ntrebare
 
care-i menirea mea in lume,
de ce port eu chiar si un nume ,
pot fi cumva un calator ,
pregatit de vesnicie?
 
 
 
 
Inima slabita 
duh neputincios,
dragoste pierduta 
de trupul somnoros.
 
ardoarea este mare
puterea este mica,
cand puteavo-i oare,
sa fiu fericita.
 
voi cere ajutor 
la cerescu-L meu parinte,
Dumnezeul creeator
Cel nedescris prin minte.
 
mareata frumusete 
dragoste deplina,
nemarginita Lui iubire
degraba,ma alina.
 
din a inimii ardoare
multumire Ii aduc,
ca m-ia dat posibilitate
sa fiu fericit si sfant.
 
dar la mine este cheia
sa aleg calea ,ce-o vreau,
pot alege pe cea stramta
s-au cea larga de trandav.
 
voi fi precum o planta
care isi doreste mult,
sa aiba necontenit-a apa
care ii da mult avant.
 
daca paraseste apa
ea cu-ncetu se usuca,
nu o pedepseste apa
ci ea singura o alunga.
 
tot asa e si cu omul
nu il pedepseste  Dumnezeu,
ci de cate ori el face raul
doar se departeaza de El.
 
si cu cat se departeaza
cu atat e in pericol. 
dupa care sufletul ii moare
 iara trupul va fi rima.