A ajunge duminica cu copilul la Sfânta Liturghie este de multe ori dificil, din multe şi variate motive pe care nu le voi detalia aici. De vineri seara mă rog (când îmi aduc aminte, când mai am forţa fizică pentru rugăciune) Domnului Iisus Hristos, Maicii Domnului şi uneori sfinţilor, mai ales dacă se nimereşte să fie prăznuit un sfânt anume în acea duminică, să mă ajute să reuşesc să-mi duc şi în respectiva duminică copilul la Sfânta Biserică.
Era ultima duminică din postul Crăciunului şi ştiam că nu voi putea ajunge la biserică de Crăciun. Îmi doream însă mult să-mi împărtăşesc copilul, să nu treacă prea mult timp între împărtăşanii, fiindcă nimic nu vindecă şi nu întăreşte sufletul aşa cum o face împărtăşirea cu Sfintele Taine. În plus, eu nu ştiu cum şi ce să-i spun copilului despre credinţă, despre Iisus Hristos, despre Biserică, aşa încât să fie pe măsura puterii lui de înţelegere, dar ştiu sigur că Mântuitorul, prin Sfânta Împărtăşanie îi "vorbeşte" copilului meu în mod direct. Iar ceea ce vede, aude şi trăieşte duminica în biserică nu poate fi înlocuit cu nimic.
Ratasem deja ora la care ar fi trebuit să plecăm de acasă pentru a ajunge la momentul împărtăşaniei; eram dezamăgită, oarecum şi resemnată, dar totuşi încă speram că voi reuşi cumva să-mi împărtăşesc copilul. Nu vroiam să renunţ, ar fi fost uşor să spun "asta e, vor mai fi ocazii, mai sunt duminici şi sărbători şi de acum înainte". Mai era în sufletul meu o brumă de credinţa că totuşi rugăciunea mea va fi auzită şi împlinită.
După cuvântul de învăţătură, părintele îi împărtăşeşte pe micuţii care au "întârziat", aşa că am pornit spre biserică rugându-mă Mântuitorului să mă ajute şi gândindu-mă cum să-i umplu copilului timpul până la finalul Liturghiei, aşa încât să nu îşi piardă răbdarea.
Răbdarea e o virtute care se dobândeşte greu, iar pentru prichindei cuvântul "răbdare" nu există în vocabularul lor. Mare bucurie am trăit când am intrat în biserică! Deşi era târziu, şi în mod normal la acea oră părintele trebuia să fie aproape de finalul cuvântului de învăţătură, noi am nimerit exact la momentul împărtăşaniei. Căci în acea duminică, în cadrul Sfintei Liturghii fusese introdus înainte de împărtăşanie un scurt concert de colinde al copiilor de la grădiniţă.
Am stat frumos la rând, copilaşul s-a împărtăşit, şi-a mâncat fericit pâinica sfinţită şi spre încântarea lui şi a mea, după Liturghie am avut parte şi de un minunat moment artistic al copiilor mai măricei de la grădiniţă: punerea în scenă a Naşterii Mântuitorului.
Eu nu a trebuit decât să-i povestesc ceea ce vedea că interpretează copiii aşa ca el, acolo în biserică.
Mulţumesc, Doamne Iisuse Hristoase pentru ajutorul tău!
DOAMNE AJUTA..
Inapoi la blogul 2016 2016, 'user_report.php?return_url=https%253A%252F%252Fwww.crestinortodox.ro%252Fcomunitate%252Fblog.php%253Fuser%253Dvesi%2526blogentry_id%253D5207&TB_iframe=true&height=300&width=450', '', './images/trans.gif');){kind=spacer}
Continut Inadecvat
