Mai jos am extras o parte din marturiile celor care s-au luptat cu aceasta patima groaznica. Specificam ca toate marturiile le gasiti la noi pe site, la rubrica de comentarii a articolelor: Cum scap de patima masturbarii?, Cum am scapat de masturbare? Efectele masturbarii intre mit si realitate si  Masturbarea – boala tinerilor de astazi. Ne cerem iertare daca cititorii carora le-am strans mesajele in acest articol, se simt stanjeniti de aceasta situatie, dar ne-am gandit ca raul care i-a tras in jos din pricina acestei patimi, sa se intoarca in bine, tragandu-i acum pe ei si pe multi alti tineri spre limanul firesc, spre a se pazi si a fugi de acest pacat cu toata puterea.

Omul: “De ce crede’ti ca am nimerit si eu pe acest site ?!!!…..am deja 27 de ani…nu’mi vine sa cred ! (nu sunt casatorit si nu am o relatzie stabila inca) Sunt un exemplu viu (inca) a ceea ce inseamna consecintzele masturbarii (o experientza pe care n’as fi dorit s’o am, si deseori ma intrebam dc altora nu le’a fost dat ci doar mie…e CRUCEA mea…dar vad ca mai sunt oameni care au devenit constientzi si cer ajutorul), ….

Si va rog mult, pe totzi ceilaltzi….nu mai comentazi asa usor dak nu ati gustat din “bucuriile” acestei boli trupesti si sufletesti (si sper sa va pazitzi …nici cu gandul sa nu ganditzi la cat de placut ar fi….sau nici macar sa nu incercatzi asta vreodata)!

Imi amintesc…ca mi se intampla sa ma “scap” in mod inconstient poate cand eram mai mic, dar am constientizat ca e un pacat abia pe la 12 ani cand niste baietzi mai mari mi’au zis ca ei fac in mod voit asta, ca e un lucru bun si mi’au explicat cum se face! Si de atunci viatza mea a inceput sa se intunece treptat…erau perioade in care faceam de mai multe ori pe zi, saptamani intregi la rand…si in timpul BAC’ului! Cum sa te mai potzi concentra la examen frate ?!! Consecintze ????????????????????????

Examene pierdute sau rezultate f slabe la facultate….izolarea sociala, mi s’a accentuat egoismul, si am probleme cu memoria asa cum am gasit scris pe site! De asemenea imi place sa fug de orice responsabilitate sufar de dubla personalitate…ma ascund, ma furisez! Sa mai spun si de relatiile cu fetele ?!!!!:) …foarte, f dificil…ajunsesem sa vad fetele ca pe niste adversare ! Iar internetul a contribuit enorm de mult la “dezvoltatrea” acestei patimi…..de prin 2000 pana astazi cred ca am ajuns sa vad cele mai scarboase spurcaciuni sexuale pe care le poate face fiintza umana in aceasta lume fizica!!! ….dar binentzeles eu stau la adapostul ecranului LCD…nu ma pot “murdari”…oare ???!!!!!!!!!” (Cum scap de patima masturbarii)

Sergiu: “Ajutati-ma si pe mine va rog sa scap de acest cumplit pacat…e foarte greu sa ma las de el..a devenit o patima care ma macina de multa vreme..il practic de la 17 ani si au trecut ani buni de atunci…offf nu stiu ce sa ma mai fac..au fost perioade de cateva saptamani si chiar luni knd am renuntat dar apoi am inceput iar sa pacatuiesc…ma simt atat de inutil, de murdar si gol in suflet..am fost si la preot si m-am spovedit, imi parea tare rau..nici nu va imaginati cata rusine mi-a fost si cu toate astea diavolul a reusit din nou sa ma corupa… am renuntat la multe pacate, la bautura etc etc dar la asta simt k mi-e imposibil…” (Cum am scapat de masturbare)

Girl: “…citind toate astea…si stiind ca fac acest pacat…de cand eram…foarte mica…vreau sa il marturisesc…dar…as vrea sa stiu daca se da Sfanta Impartasanie..odata ce marturisesti pacatul. Imi doresc din tot sufletul..sa ma …eliberez de….povara asta…pur si simplu imi arde sufletul…Multumesc.” (Cum am scapat de masturbare)

Mitrutza: “Sunt fata si pentru prima data recunosc ca ma masturbez aproape zilnic. Practic acest obicei de la 13-14 ani si pot spune ca sunt dependenta. Nu reusesc sa am o relatie normala cu un barbat. M-am izolat aproape complet de lumea reala. Traiesc intr-o lume imaginara si nu las pe nimeni sa se apropie de mine. Am inceput sa cad in depresii tot mai des. Plang aproape zilnic. Vreau o mana de ajutor, pt. ca simt ca explodez. Recunosc ca mi-am pierdut increderea in Dumnezeu in adolescenta. Am fost un copil traumatizat si tot timpul il acuzam pe Dumnezeu pt tot ceea ce mi se intampla. Nu mi se parea drept ca toti ceilalti copii sa aiba o copilarie normala si eu nu. Ma rugam in fiecare seara la D-zeu sa se termine calvarul de acasa, dar nimic. Il invinovateam pt tot ceea ce mi se intampla.

De un an de zile exista un prieten in viata mea care incearca sa-mi intinda o mana de ajutor. El a reusit sa ma faca sa incep sa am din nou incredere in D-zeu, dar cred ca este prea tarziu. Simt ca sunt pierduta si ca niciodata nu voi putea pasi in lumea reala. Cat despre masturbare, imi afecteaza viata. Din cauza asta nu pot avea o viata normala. Vreau sa scap de acest viciu, ma straduiesc si sper sa reusesc. Cred ca acesta este primul pas. Recunoasterea!! E un lucru mare ce am facut azi, dar chiar vreau sa schimb ceva in viata mea si sper, cu ajutorul lui Dumnezeu sa reusesc” (Efectele masturbarii intre mit si realitate)

Saurian: “Am citit articolul la o oră, două după ce m-am masturbat. Şi eu ca şi majoritatea tinerilor creştini ortodocşi ce au problema asta ( şi sunt conştienţi că e o problemă ) nu reuşesc să mă las. De la vreo 12 ani am găsit joaca asta şi atunci nici nu eram cu biserica ( acum am 22 ani ). Când am găsit pe Hristos am avut o perioadă de linişte de aproximativ un an după care din obsesia mea după o fată şi frica de singurătate patima asta iarăşi m-a biruit şi s-a întâmplat cum spune Hristos în Evanghelie că a devenit mai năvalnică. Spovedit, rugăciune, luptă şi nimic. E drept că momentan am şi alte necazuri pe cap dar … m-am săturat de asta. Deja am început să am şi probleme trupeşti de la patima asta aşa că şi bucuria a avea o familie e pusă în pericol. Nu ştiu ce mă voi mai face…” (Cum scap de patima masturbarii)

Lucian: “Salut! [...] .M-am saturat de aceasta lupta cu pacatul, cu raul .Nu mai suport, nu ma mai suport… Ma urasc asa mult, sunt slab si neputincios in fata ispitelor.” (Cum scap de patima masturbarii)

Trecatorul: “pt OMUL sau CIP…din ceea ce am citit in raspunsurile tale….ma regasesc si eu…de fapt 100% ..parca as fi scris eu…as vrea sa mai vb cu tine” (Cum scap de patima masturbarii)

Mrd: “Salutare,

Masturbarea (onania) este una din radacinile marilor frustari din viata mea. Cand s-a intamplat prima oara aveam 13-14 ani. De atunci am simtit cum ma degradez mereu, cum linistea mea e roasa de acest pacat. Dupa cativa ani au inceput sa apara si “roadele”: memorie scurta, pierderea puterii de concentrare, nervozitate, anxietate, rusine, neliniste, scarba de mine… Nu trebuie sa fie intelectual ca sa-ti dai seama ca ce faci e rau… Constiinta e cea care te indruma in viata. Am aflat mai apoi ca ea este vocea lui Doamne Doamne sadita in noi. Citind scrieri ale sfintilor parinti, invataminte ale urmarilor nefaste ale onaniei am realizat starea dezolanta de degradare in care ma aflam.

Am inceput sa lupt inca de la 14 ani cu acest pacat, pentru ca odata savarsit, stie el Aghiuta ce sa faca sa te atraga din nou in el… 5 ani mi-au trebuit sa am curajul sa-l marturisesc, insa sentimentul rusinii a fost incomparabil cu cel al eliberarii pe care l-am simtit, ca o binecuvantare. In nemarginita lui bunatate, Dumnezeu m-a ajutat desi stia ca o sa mai cad… 6 ani s-au scurs de atunci si cand imi zic ca am scapat si sunt puternic, El ma lasa de capul meu sa-mi arate cat de slab sunt si neajutorat, pentru ca mandria este o alta patima ce-ti descompune sufletul.

E greu sa te lepezi de aceasta patima rusinoasa si e dureros sa vezi cum societatea de azi promoveaza gunoaie morale ca valori adevarate.

Sa ne dea Domnul rabdare sa platim pentru faptele noastre aici pe pamant si sa ne rugam unii pentru altii.” (Cum scap de patima masturbarii)

Anonim: “Din pacate si eu sunt o victima acestui pacat si oricat de mult as incerca sa nu il mai repet nu pot sunt dependent cum spunea cineva ….as dori daca se poate sa imi spuneti daca pot sa ma destram de acest pacat si cum as putea…..” (Masturbarea – boala tinerilor de astazi)

Robert: “Doamne ajuta! Vreau sa va marturisesc ca si eu am fost stapanit de patima aceasta timp de aproape 15 ani. Constientizam ca nu este in regula ceea ce fac dar niciodata nu am reusit sa ma las. Pe vremea aceea nici credincios nu eram deci nu percepeam ca ceea ce fac este un pacat.

Probleme din aceasta cauza cu duiumul, s-au spus deja toate mai sus. La prima spovedanie de acum cativa ani evident ca am fost biruit de rusine si nu am spus pacatul. Dumnezeu a fost bland cu mine, dupa obicei, dar totusi a permis sa urmeze o perioada de cateva luni in care constiinta ma facut harcea-parcea… Am ajuns in situatii de genul ca ma masturbam si plangeam iar apoi cadeam la icoana si ma rugam Maicii Domnului si Sfantei Maria Egipteanca sa mijloceasca pentru mine…

Cu ajutorul Domnului am primit curaj si am spovedit pacatul. A trecut de atunci mai bine de un an si cu ajutorul lui Dumnezeu nu am mai cazut. Ispite au fost si sunt in continuare cu duiumul dar ma ajutat Dumnezeu si nu am cazut. Am in continuare vise erotice, i-mi poposesc ochii pe formele femeilor, am ganduri… ce mai, meniul complet. Nadajduiesc ca cu pocainta curata, canon si ajutor de la Domnul si de la sfintii sai sa ma mantuiasca si pe mine, pacatosul. Nu este usor sa cureti atatia amar de ani de vietuire in pacat, trupul si mintea este obijnuita deja cu fel de fel de anomalii. Precum spune Cuviosul Paisie, am dat drepturi diavolului si el are acum portite pe unde sa ma atace.