(O scrisoare de dragoste reală trimisă de către una din cititoarele noastre fostului ei prieten, şi pe care ne-a trimis-o şi nouă, cu gândul că ceea ce a scris va fi de folos şi altora. Textul scrisorii e o mică apologie a iubirii dintre o femeie şi un bărbat care-l au pe Dumnezeu lângă ei, şi o mărturie că o relaţie de iubire, înainte de căsătorie, este mult mai frumoasă fără a păcătui având relaţii intime. )

“Astazi este Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului. Va fi ziua in care o noua viata va incepe pentru mine.

Am inteles in sfarsit greselile mele, aceasta fiind si conditia esentiala pentru mine pentru a putea sa le evit pe viitor. Cu tine eram foarte fericita pentru ca imi placeai foarte mult, simteam o mare fericire chiar si pentru simplul fapt de a te privi, ceva ce inainte nu mi se intamplase niciodata, si nu stiu daca o sa mi se mai intample vreodata. Ma hraneam cu fericirea si bucuria doar de a privi chipul tau, ochii tai, de a asculta vocea ta, eram cu adevarat indragostita, si inca mai sunt. In schimb disconfortul si suferinta in relatia cu tine veneau din faptul ca nu imi permiteai sa vin sa traiesc alaturi de tine (in acelsi oras, fiind o relatie la distanta, si in casatorie, n.a.), pentru a putea sa te privesc si sa-ti aud vocea in fiecare zi, si astfel sa ma hranesc cu toata aceasta frumusete. De aceea mi se intampla sa nu ma simt iubita de tine, desi credeam in cuvintele tale de dragoste. Aceasta lipsa partiala de iubire din partea ta ma facea atat de trista si ma agita teribil. Traiam un amestec de bucurie si tristete, de bucuria de a putea iubi un barbat pentru ceea ce este el, dar tristetea de a nu fi iubita si eu pentru tot ceea ce sunt.

Si astfel mi-am dat seama de cat trebuie sa se intristeze si Domnul cand vede ca noi nu vrem sa Il iubim asa cum El ne iubeste, avand in vedere ca nu prea ne intereseaza sa traim in prezenta Lui, nu ne intereseaza sa Il iubim pentru aceasta bucurie simpla de a ne regasi in preajma Sa, de a privi frumusetea Sa, de a simti vocea Sa, de a trai in comuniune cu El, fara a cere nimic altceva, avand incredere ca, daca il avem pe El, avem tot ceea ce ne trebuie pentru a fi fericiti alaturi de El… Din diverse motive stam la distanta de Domnul, avem nevoie de atatea lucruri pentru a putea fi fericiti in prezenta Lui, si cu cat se traieste mai inspre Occident, cu atat mai multe lucruri observ ca lumea are nevoie pentru a putea sa-L iubeasca pe Dumnezeu, si deci Il iubeste tot mai putin.

Asa ai facut si tu cu mine, ai ramas la distanta pentru ca aveai nevoie de atatea lucruri pentru a putea sta mai aproape, nu iti ajungea fericirea unei simple convietuiri impreuna, ca atare te-ai indepartat din ce in ce mai mult pana m-ai parasit de tot… Eu ma indepartasem de Domnul din cauza vietii pe care o duceam cu tine (relatii intime inainte de casatorie, n.a.), si deci, traind departe de Dumnezeu, te-ai indepartat si tu de mine. Dragostea oamenilor unul pentru altul se hraneste din dragostea divina, chiar daca adesea nu este chiar atat de evident. Am inteles in cele din urma ca aceasta a fost greseala mea, greseala de a ma indeparta de Dumnezeu facand din tine un fel de idol pentru a primi dragostea si fericirea pe care trebuia sa le primesc mai ales de la Dumnezeu.

De aceea simteam ca relatia cu tine semana tot mai mult cu cealalta avuta in trecut, dar nu erai tu cel care semanai cu X, asa cum te-am acuzat eu in momentele mele de confuzie si rautate, caci dimpotriva, daca ma gandesc bine si sunt sincera, nu aveti nimic in comun, sunteti doua persoane complet diferite. Ceea ce se asemana din ce in ce mai mult cu relatia din trecut era faptul de a ma indeparta tot mai mult de Dumnezeu, si de a-l inlocui cu un idol uman care trebuie sa ma iubeasca in locul Lui, asa cum am facut in trecut si cu X, X care si-a dat seama de ceea ce se intampla, caci imi zicea uneori cu tristete ca il pusesem pe un piedestal si ca nu vroiam sa il accept pentru ceea ce era el in realitate. Nu intelegeam ce zicea caci imi parea ca el era exact asa cum il vedeam eu, un inger frumos. Dupa ce m-a parasit, am descoperit ca nu era deloc un inger, ca nu era nici macar frumos, si ca nu mai puteam sa il iubesc, si toata aceasta descoperire a fost o trauma grea pentru mine, atat pentru faptul de a ma fi inselat in ceea ce il priveste pe el, dar si in ceea ce ma priveste pe mine. Pe tine in schimb, vad ca continui sa te vad frumos, si continui sa te iubesc, chiar daca nu te mai vad ca pe un inger, nu te mai vad asa de multa vreme. Si totusi, avand in vedere ca m-ai parasit, si ca ti-ai gasit si o alta prietena, este evident ca tu nu ma mai iubesti.

Si atunci m-am intrebat cum se poate ca o persoana sa stie cine este jumatatea ei, fara sa mai faca greseala de a se indragosti de cei care nu sunt pentru ea?

In aceste zile am citit multe marturii din partea celor credinciosi care traiesc fericiti in cadrul casatoriei, persoane care intr-adevar si-au gasit dragostea adevarata. Si iata ce zic toti, poate ca te va ajuta si pe tine.

Zic ca dragostea adevarata nu incepe cu ceva pasional, cu aceste priviri si sentimente care te infioara, care te entuziasmeaza, aceasta dragoste plina de pasiune, fulminanta, care te face sa “intelegi” ca ti-ai gasit jumatatea cu care te arunci apoi intr-o viata plina de pasiune, cu implicatii fizice puternice, asa cum ni se arata prin filme, filme ce au intoxicat creierul nostru, aceste filme de unde Domnul lipseste intotdeauna.

Zic aceste persoane ca dimpotriva, dragostea incepe cu cunoasterea, cu faptul de a cunoaste o persoana pentru ceea ce este acea persoana, incepe cu plecarea la plimbare, tinandu-se de mana, doar pentru a privi natura, doar pentru a vorbi, pentru a descoperi impreuna lucrurile frumoase, incepe prin a se privi cu multa timiditate si tandrete, incepe cu momente in care lucrul cel mai frumos pe care il faci este de a sta impreuna pe o banca, tinandu-se de maini, si privind impreuna, chiar si cu orele, o biserica, un copac, o pasare in zbor, fara a spune nimic, doar cu bucuria de a face aceste lucruri frumoase alaturi de o persoana care iti place si careia si tu ii placi, pentru bucuria de a descoperi cine sunteti voi doi fara a cere nimic in plus.

Dragostea adevarata incepe cu a face toate acestea fara a simti nevoia de a atinge in intregime corpul celeilalte persoane pentru a putea fi fericit alaturi de ea, chiar daca iti place acest corp si il doresti, dar iti da capacitatea de a pune alte lucruri deasupra si de a te simti fericit doar avand mana ei in mana ta, aceasta mana care te face sa simti ca toata aceasta persoana ti se daruieste, fara insa a dori sa o primesti imediat pe toata ca sa fii sigur ca nu te inseli. Dragostea adevarata inseamna a fi fericit si doar vazand ochii ei plini de dragoste care te privesc, dar care isi coboara din cand in cand privirea cu timiditate, timiditate care te face sa simti o mare tandrete si te face sa respecti aceasta persoana pentru sensibilitatea ei fata de tine, fara a-i mai cere nimic in plus, ramanand langa ea doar pentru a contempla aceasta dragoste pe care o are fata de tine.

Aceasta dragoste increzatoare este dragostea adevarata care apoi te face sa astepti casatoria inainte de a primi mai mult, chiar daca pentru asta trebuie sa astepti ani buni din viata din cauza conditiilor materiale ce trebuie puse la punct inainte de a putea cladi o familie. Aceasta dragoste iti da apoi puterea si de a nu te atinge de femeia ta, devenita sotia ta, in zilele in care ea doreste astfel, din diverse motive, nu conteaza care, fiind inclusi anii de sarcina, sau zilele de contraceptie naturala, sau altele. Daca ai dragoste adevarata, a primi corpul celuilalt devine un dar frumos, si nu o posesie, fapt pentru care, a nu-l mai primi pentru o perioda mai lunga sau mai scurta de timp nu te intristeaza, ci doar faptul de a putea sa tii de mana sotia iubita si de a privi dragostea din ochii sai, iti poate ajunge pentru a fi fericit si a nu mai dori nimic in plus de la ea.

Exista oameni care traiesc asa de ani de zile, oameni care inca sunt indragostiti in acest mod unul de celalalt, oameni care se simt fericiti pentru ca s-au gasit unul pe altul, oameni care nu au folosit niciodata vreun prezervativ sau alt mod contraceptiv in afara acestui calendar feminin de cicluri si sarcini, si care dimpotriva, pentru faptul de a respecta aceasta natura a femeii, au ajuns sa o iubeasca si mai mult, i-au facut sa se respecte mai mult unul pe celalalt, i-au facut sa se simta mai adanc inauntrul naturii create de Dumnezeu, i-au facut sa se simta mai aproape de Dumnezeu, cuibariti in bratele Lui, Dumnezeu care le-a dat la toti copiii. atatia cat pot ei sa creasca, la unii doar un copil, la altii doi sau trei sau mai multi.  Dar asa, pot ajunge doar cei care il iubesc mai intai pe Dumnezeu din toata inima lor, si cu incredere totala in El, aceia care reusesc sa Il iubeasca fara sa astepte nimic in schimb, cu credinta ca oricum primesc mai mult decat ceea ce merita, aceia care inteleg ca dragostea se ofera, nu se merita, care inteleg ca daca nu obtin ceea ce doresc de la persoana iubita nu inseamna ca aceasta persoana nu ii iubeste, aceia care sunt fericiti si cand nu primesc ceea ce cer, si care stiu iubi si fara sa primeasca nimic in schimb…  Cati sunt dintre acestia pe pamant? Putini…

Daca ma voi casatori intr-o zi, va fi cu un astfel de om. De aceea nu il mai rog pe Domnul sa imi dea pe cineva pe care sa ma iubeasca pentru ceea ce sunt eu, si pe care sa-l iubesc pentru ceea ce este el, ci ma rog in schimb sa ma fereasca sa mai ajung cu cineva care nu are capacitatea de a deveni sotul meu in aceasta dragoste binecuvantata care poarta doar bucurie deoarece se ofera mereu, fara a cere nimic in schimb, si nu pentru ca cealalta persoana ar fi egoista, ci doar pentru ca Domnul ne-a cerut ca ceea ce noi am primit in dar, tot in dar sa dam si noi. Iar darurile cele mai frumoase pe care le-am primit de la Dumnezeu sunt viata si dragostea…