Stim cu totii ca cel mai mare falsificator al realitatii fizice inconjuratoare este industria publicitatii. Aceasta industrie ne vinde o perfectiune inexistenta, o iluzie frumoasa, ne vinde defapt dorinta de a avea. Desi ne-a uimit reclama la “Snickers”, cu batonul de alune care trece prin stratul fin si stralucitor de caramel, apoi prin cel ademenitor de ciocolata, si dobandind astfel o forma perfecta, totusi am fost dezamagiti cand ne-am cumparat o ciocolata Snickers de la magazin.

Nu de putine ori in interiorul ambalajului am gasit firmituri de ciocolata, sau batonul tesit, fisurat, dar mai mult decat atat nu ni s-a mai parut ciocolata atat de buna si gustoasa asa cum ne asteptam vazand-o la televizor, infasurata in perfectiune! De ce aceasta? Pentru ca acea perfectiune era un fals si uz de fals! Ne-a fost prezentata o imagine falsa pentru a ne starni dorinta de a avea, pentru ca defapt acesta si este scopul reclamei: de a consuma.

Aproape cu totii ne aducem aminte ca am fost pacaliti in nenumarate randuri de frumusetea unui produs, vazand ca ceea ce am cumparat nu este intocmai cu ceea ce am vazut in reclama. Si-atunci am devenit frustrati ca am fost pacaliti, ca ni s-a prezentat ceva ireal, o imagine falsa a unui lucru pe care ni-l doream.

Totusi, din pacate exista o alta frumusete care o detroneaza in falsitate si grosolanie  pe cea a produselor publicitate. Nu este lucru pe lumea aceasta care sa fie falsificat mai mult decat frumusetea feminina. Sprancene mai subtiate si mai ridicate, buze rujate proeminent, obraji fardati, par si unghii vopsite, si iata cum femeia s-a inregimentat in industria de publicitate proprie.

embedded by Embedded Video

YouTube Direkt

Surioara care imi citesti aceste randuri, doar stii ca frumusetea este personala si tine de sufletul fiecaruia, insa tu de ce iti trasnformi mereu frumusetea personala intr-una comerciala? De ce vrei sa-ti vinzi frumusetea chipului ca pe un baton de ciocolata? Si cui o vinzi, decat doar consumatorilor de frumusete?! Adica barbatilor usurateci care umbla cu mintea si inima plina cu pofta desfranarii, si care nu sunt din turma lui Hristos. Acei barbati care dupa ce se vor satura de ciocolata Snickers vor arunca ambalajul la gunoi iar cu urmatoarea ocazie vor consuma o ciocolata care se vine mai “bine”.

Doar stii ca nu de un consumator de frumusete ai nevoie ci de un admirator de frumusete. Unul care sa stie sa te admire pe de-antregul, iar nu doar la exterior. Si este normal sa fie asa caci esti cu mult mai mult decat o ciocolata!

Si de ce este personala frumusetea, pana la urma? Pentru ca ea nu are nici o valoare daca nu reprezinta ceva real din sufletul nostru. Fara ceva frumos  impregnat in ea din sufletul nostru este doar pleava in vant, doar lut. Iar frumusetea devine personala si are valoare doar atunci cand o completam si o intregim cu blandetea proprie, cu gingasia interioara, si cu tot ce avem mai bun in noi. Doar asa frumusetea reprezinta ceva personal. Doar asa frumusetea nu piere.

Din contra, frumusetea devine comerciala si falsa cand incercam sa-i dam valoare cu bani si cu ceea ce nu este defapt propriu fiintei noastre. Adica ne cumparam rujuri, rimeluri, vopseluri, parfumuri, si le aplicam pe fata si pe corp, ca sa aratam, atunci cand iesim din casa, ca un panou de publicitate: desi atrage atentia tuturor, totusi este lipsit de viata si de personalitate. Si din pacate acest lucru il intalnim la majoritatea femeilor:

De aceea spun ca femeia a fost invatata sa-si liciteze frumusetea si sa o vanda pe piata barbatilor consumatori de frumusete. Pentru ca o cumpara cu bani si nu a cladeste cu sufletul.

Si cat de intrigati suntem atunci cand aflam de la televizor ca cineva a falsificat bani, o diploma de studii, un contract de stat cu impact social, dar totusi cat de orbi ne prefacem a fi atunci cand ne falsificam pe noi insine sau admiram ceva fals. Si noi toti cei care facem uz de industra cosmetizarii realitatii personale, ne facem vinovati de fals si uz de fals. Deci vina o poarta si femeia si barbatul deopotriva.

Ce este de facut? Asa ne spune Hristos:

“Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.” (Ev. Matei 18:3)