Hipocrat ne spune că sufletele celor morți fac să creasca și să rodeasca semintele; vânturile (adica sufletele morților) dau viaţă plantelor și tuturor lucrurilor. în Arabia, ultimul snop, numit "bătrânul", secerat de insuşi stăpânul lanului, este aşezat într-un mormânt și îngropat cu rugăciuni prin care se cere că "grâul să renască din moarte la viaţă". În timpul semănatului finlandezii îngropapă în pământ oseminte sau obiecte ce au aparţinut morților.

pomana http://ubi-dubium-ibi-libertas.blogspot.ro/2010/04/obiceiuri-pagane-in-traditia-crestina.html

Sanzienele- Reprezinta singura sarbatoare pagana acceptata de calendarul ortodox. Se sarbatoreste in aceeasi zi cu nasterea Sfantului Ioan Botezatorul astfel ca aceste doua sarbatori au ajuns sa se confunde. Noaptea de Sanziene este sarbatoarea iubirii, sarbatorita cu joc si cantec. Fetele si baietii se aduna si se veselesc. In seara zilei de 23 iunie, satenii culeg sanziene, fetele se imbraca de sarbatoare si isi impletesc sanziene in cosite.

Dragobetele- Sărbătoarea Dragobetelui nu legătură cu creştinismul. A apărut în perioada antică a tracilor şi este o sărbătoare cu caracter de superstiţie păgână, care readuce în prezent un trecut în care strămoşii noştri se închinau la zei şi aveau multiple ritualuri de adorare a zeilor. În ziua de Dragobete, fetele topesc zăpada, apoi se spală cu ea pe faţă, fetele pleacă peste deal şi primul băiat care vine din urmă şi o ajunge îi va fi viitorul soţ.

Martisorul- Se spune ca martisorul simbolizeaza primavara, prospetimea, victoria binelui asupra raului. Traditia dateaza de peste 8000 de ani, rosul simbolizeaza legatura cu anotimpul cald, care tocmai incepe, albul, cu iarna care sta sa plece. Pe vremea dacilor, se purtau pietricele rosii si albe insirate pe o sfoara. Fetele romane isi atarnau de snur banuti pe care, mai apoi, ii prindeau in copaci. Snururile erau cu alb si negru, cu monezile agatate in pom, tinerele isi cumparau caş, pentru ca pielea lor sa ramana alba si curata tot anul.

Babele- La inceputul lunii martie se sarbatoresc Babele, intre 1 si 9 martie, zilele in care Dochia urca muntele, fugind de Traian. Pentru ca in aceasta perioada a anului alterneaza zilele ploioase cu cele calduroase, se spune ca este din cauza instablitatii caracterului Babei Dochia. Pentru ca in aceste zile se face trecerea spirituala de la frig la caldura, de la iarna la primavara, s-a pastrat obiceiul alegerii zilelor de Babe.
Mai sunt specificate sărbători de pomenire comuna, numite Moşi. De fapt, moşii fac parte fie din categoria arhaică (Moşii de Rusalii, Moşii de Sânziene, Moşii de Sântilie, Sâmedru sau Crăciun), fie din categoria mitică creştinizată: Moşii de iarnă, de Joia Mare, Paşti, Sâmpetru, dintr-o categorie numită mixtă făcând parte Moşii de Ispas. De asemenea sărbătorile păgâne din preajma echinocțiilor şi a solstiţiilor au fost trasnformate în "moşi".

Rusaliile- Pe vremea romanilor, la aceasta sarbatoare se depuneau trandafiri pe morminte. In mitologia romaneasca, Rusaliile sunt Iele, fiicele lui Rusalim imparat, care iau mintile oamenilor. Remediul magic este dat de Calusari. Peste Rusalii a fost suprapusa sarbatoarea crestina Duminica Rusaliilor.