« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 11-14 din 14 | Urmatoarea Pagina » |
![]() |
O.V. de Milosz: „Fizic,cosmosul întreg aleargă în noi". (pag.103)
Lafcadio Hearn a trăit această curgere celestă a Căii-Lactee. El comentează numeroase poezii japonezece au drept temă acest „rîu al cerului'" pe care se văd „ierburile acvatice unduind sub vîntultomnatic", şi unde se aude „plescăitul vîslelor bărcii nocturne". (pag.103) Shelley a spus (citat de Rabbe, Shelley, 1887, p. 296): „în mişcarea frunzelor primăvăratice, în aerul albastru, se află o secretă corespondenţă cu propria noastră inimă". (pag.111) 0 legendă, reprodusă de Gubernatis (loc. cit., p. 18), spune că arborele lui Adam îşi are rădăcinile în infern şi ramurile în cer. (pag.114) |
![]() |
Poetul breton Guilleyic in Terraque scrie: exista cineva in vant. (pag.119)
Colin de Plancy aminteşte şi legenda arabă privitoare la felul cum a fost creat calul (loc. cil., articolul„Cal"): „Cînd Dumnezeu s-a hotărît să creeze calul, a chemat vîntul din miazăzi şi i-a spus: «Vreau săscot dinlăuntrul tău o nouă făptură, condensează-te, renunţînd la fluiditatea ta». Şi vîntul i se supuse.Atunci Dumnezeu luă în palmă o părticică din acest element, suflă deasupra şi aşa se ivi calul". (pag.119) în Chandoya-Upanishad citim: „Cînd focul pleacă, el pleacă în vînt. Cînd soarele pleacă, el pleacă în vînt Cînd luna pleacă, ea pleacă în vînt Vîntul absoarbeastfel toate lucrurile... Cînd omul doarme, vocea lui pleacă în suflu, şi tot aşa fac şi vederea, auzul,gîndirea lui. Suflul absoarbe astfel totul". (pag.122) |
![]() |
Pentru ca gîndirea să aibă îndeajuns, trebuie ca imaginaţia să ia mai mult. Trebuie ca voinţa să imagineze mai mult, pentru a realiza îndeajuns. (pag.129)
„înzestrat cu o vedere mai subtilă, tu vei vedea toate lucrurile mişcătoare."(NIETZSCHE, Voinţa de putere) (pag.130) „în clipă, există totul: sfatul şi acţiunea" (Hugo von Hofmannsthal). (pag.131) |
|