Craciunul la romani
» Superstitiile poporului roman
Inapoi la Pagina de Discutii
|
In lumea satului perioada dintre Craciun si Boboteaza poarta denumirea de Harta. – adica se mananca „de dulce”, deci dupa pofta inimii, fara restrictii.
In tot acest timp femeile nu au voie: - sa spele camasi, sa faca lesie – caci acum apele sunt sfintite, sa toarca – atunci fetele lor nu se vor mai marita un an intreg, sau vitele raman sterpe, si sa carpeasca. Dar, furca trebuie sa aiba caierul pe ea, iar daca nu-l are, gospodina o va lega cu un fir de ata, pentru ca sa nu se opreasca „firul vietii”. In jud. Muscel in aceasta perioada de timp nu se lucreaza „pentru a nu face galci, friguri si lingoare”. Macedoromanii vorbesc acum incet, deoarece intre Craciun si Boboteaza sunt stapani dracii numiti Caracandzali – care le poate lua vocea. Gunoiul care se strange in zilele Craciunului, se arunca dupa Boboteaza peste straturi – ca sa nu le manance viermii. Spre Anul Nou usile trebuiesc lasate deschise, pentru a intra norocul in casa. Tot astfel sa nu stingi lumina si focul, nici lumanarea, ca norocul sa nu creada ca nu esti acasa si sa plece la altii. Fetele de maritat pun seara un fir de busuioc pe ghizdul fantanii. Daca dimineata este plin de promoroaca, se vor marita inca in iarna aceea. Inainte, in Bucuresti, fiecare tanar necasatorit isi punea sub perna o unealta a meseriei sale (croitorul –un ac; cizmarul – calapodul; functionarul – creion etc.) Astfel se credea ca-si vor visa ursita. Daca in noaptea de San-Vasii ( Sf. Vasile) cerul va fi senin, anul intreg va fi secetos. Daca va fi innorat, va fi un an ploios ( Gherman) |
|
|