Despre diferitele tipuri de inchisori
Penitenciarele reeducarii erau caracterizate prin aplicarea metodelor de tortura in vederea convertirii la ideologia comunista. Acestea au fost la Suceava, Pitesti, Gherla, Targu Ocna, Targsor, Brasov, Ocnele Mari, Peninsula. Inchisorile de exterminare a elitei politice si intelectuale: Sighet, Ramnicu Sarat, Galati, Aiud, Craiova, Brasov, Oradea, Pitesti. Lagare de munca: Canalul Dunare-Marea Neagra (Peninsula, Poarta Alba. Salcia, Periprava, Constanta, Midia, Capul Midia, Cernavoda, etc.), coloniile de munca din Balta Brailei. Inchisori de triaj si tranzit: Jilava, Vacaresti. Inchisori de ancheta: Rahova, Malmaison, Uranus. Inchisori pentru femei : Margineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbraveni. Penitenciare pentru minori : Targsor, Margineni, Cluj. Penitenciarele Spital: Targu Ocna si Vacaresti.
Despre diferitele metode de tortura
Abuzurile si incalcarile grave ale drepturilor omului au fost sistematic administrate in toate inchisorile si lagarele comuniste din Romania. Aici se aplicau cele mai dure metode de tortura. Cele mai utilizate metode de tortura au fost: lovituri aplicate in partile sensibile ale corpului; strivirea unghiilor; smulgerea parului din cap; bataia cu lopata; tratarea ranilor cu sare; crucificarea; bataia sistematica la talpi cu cravasa, obiecte din lemn sau cauciuc; arderea talpilor la flacara, lovituri cu un creion mai mare in testicole; batai cu saci de nisip. In lagarul de la Valea Neagra Peninsula, de exemplu, era aplicata ,,broasca“ prin care detinutii dupa ce se intorceau de la lucru, erau obligati sa topaie in pozitia ,,pe vin“, cu mainile pe solduri, fiecare tinand in spate un alt detinut. In lagarul de la Valea Neagra condamnatii erau obligati sa stea inghesuiti cate doi, o noapte intreaga intr-o cutie fara acoperis, etc.

O alta metoda folosita impotriva detinutilor a fost munca fortata. Conditiile de munca din lagarele si coloniile comuniste au fost dintre cele mai dure. Detinutii erau pusi sa munceasca pana la epuizare, in conditiile in care normele erau marite de la o zi la alta, iar hrana era un fel terci, lipsit de proteine. Neindeplinirea normei zilnice atragea pedepsirea ,,lenesului“ prin bataie la sezutul gol, atarnarea lui cu capul in jos sau aruncarea lui la carcera. La inceputul anilor 1950, in lagare ,,lucrau“ apoximativ 80.000 de oameni, dintre care 40.000 la Canalul Dunare-Marea Neagra. De asemenea, lagare de munca fortata si centre de deportare au existat in intreaga tara, dar cele mai multe se aflau in partea sud-estica a Campiei Romane si sudul Dobrogei (Salcia, Urleasca, Salcioara, Jegalia, Periesi, Gradina, Satul Nou etc.).
Despre Zarca Aiudului - Izolarea
Cu toate ca dispozitiile din Codul penal comunist din 1948 (art. 28-44) interziceau, in genere, separatiunea individuala, admitind-o numai pentru condamnatii de drept comun si numai pentru o perioada de maximum 2 ani de la inceperea executarii pedepsei, in realitate condamnatii din sectiile speciale erau trecuti la izolatoare. Astfel de izolatoare se aflau la ,,zarca“ de la Aiud, ,,neagra“ la Sighet si Jilava, ,,cazinca“ la Suceava, etc.. Aici detinutii executau pedepse intr-o totala izolare, in conditii de mizerie si infometare. Un fenomen caracteristic al penitenciarelor a fost cel al suprapopularii inchisorilor. In cei mai multi ani ai detentiei, condamnatii politici au dormit pe jos, pe rogojini, in celule neincalzite. Spre exemplu, legionarii nu aveau dreptul la perna si asternut. Majoritatea unitatilor penitenciare nu erau dotate cu incalzire centrala, temperatura coborand drastic in celule in timpul iernii. Alimentatia si asistenta medicala erau deficitare. In general, alimentatia era aceeasi in intregul sistem penitenciar, cu deosebirea ca la sectiile pentru detinutii politici aceasta era foarte putina. In privinta asistentei medicale, aceasta era deseori absenta. Detinutii politici erau mai rar si mai greu vizitati de medic. Internarea in stationarul penitenciarului si repartizarea medicamentelor erau supuse unor restrictii speciale. In unele cazuri, pentru a se obtine o asistenta medicala mai buna, a fost nevoie sa se recurga la greva foamei. In multe cazuri de acest fel, detinutii au fost alimentati artificial si abuziv, impotriva vointei lor sau au fost lasati in cea mai crunta mizerie, alaturi de tineta cu fecale, saptamani intregi.
Monumente edificate pentru fostii detinuti politic
In perioada celor aproape 45 de ani de teroare comunista (1945-1989), Romania a devenit o tara a crimei organizate, a camerelor de tortura, a temnitelor si lagarelor de exterminare. In tot acest timp, un popor intreg a trait in spaima, in umilinta, minciuna si delatiune. Pentru a ascunde si a sterge urmele Genocidului rosu, securitatea, militia si justitia comunista au inceput inca din anul 1969, o vasta operatiune de selectare si distrugere a arhivelor proprii, precum si de falsificare a unor date si documente importante. Din numarul de detinuti politici, circa 15-20% au fost ucisi prin impuscare sau exterminati in inchisori ori lagare de munca fortata.

Trupurile lor au fost aruncate in gropile comune sau in mormintele fara cruce, care sunt raspandite de la Timisoara pana la Vladivostok. Alte mii de cetateni romani provenind din lumea taranilor instariti, a intelectualilor ori a militantilor partidelor istorice au fost ridicati in miez de noapte de la casele lor si ucisi prin impuscare pe marginile santurilor, in paduri sau au disparut fara urma. Numele si numarul tuturor acestor martiri nu se vor sti niciodata. In memoria si spre cinstirea lor, Asociatia Fostilor Detinuti Politic din Romania (AFDPR), prin filialele sale, a inceput inca din anul 1991 sa ridice monumentelecare vorr ramane peste timp drept marturie a ceea ce a insemnat comunismul. Unele din aceste monumente au fost ridicate in apropierea unor groaznice inchisori sau lagare ale mortii, cum sint cele de la Aiud, Poarta Alba, Gherla, Targsor, Pitesti, Insula Mare a Brailei, Baia Sprie, Nistru, Cavnic, Miercurea Ciuc, Suceava, Botosani sau Bicaz. S-au edificat monumente si in zonele in care a existat rezistenta anticomunista de amploare spre exemplu la Teregova, Caransebes, Sambata, Nucsoara, Meidanchioi, Chisindia, Rastolnita, Ibanesti, Manzalesti, Mesentea, Oravita, Vadu Rosca. In unele orase din tara s-au ridicat alte monumente precum la Alba lulia, Bistrita-Nasaud, Braila, Cugir, Calarasi, Drobeta Turnu Severin, Oradea, Resita, Satu Mare, Targoviste, Timisoara, dar si peste granita la Paris si Geneva.