Manastirea Sf. Trei Ierarhi - Istoric
In anul 1634, dupa un lung sir de domnii nefericite si de evenimente dramatice, pe tronul Moldovei a ajuns marele vornic Vasile Lupu, boier intelept si luminat, iubitor de frumos si mai ales iubitor de credinta. Anii domniei sale (1634 - 1653) vor insemna prima mare epoca de cultura a Moldovei. In spiritul traditiei marilor voievozi musatini de odinioara, Vasile Lupu si-a inaugurat domnia prin zidirea unei biserici, care avea sa fie fara pereche: "Sfintii Trei Ierarhi" sau "Trisfetitele" de la Iasi.

Deasupra usii la intrarea din partea sudica a bisercii se afla pisania ctitorului Vasile Lupu: "Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Suh, iata eu, robul stapanului Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos si inchinator al Treimei, Io, Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei, si cu Doamna noastra Tudosca si cu daruitii de Dumnezeu copii Ioan Voievod si Maria si Rucsandra, am zididt aceasta sfanta ruga in numele Sfintilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur. Si s-a sfintit cu mana Arhiepiscopului Varlaam la 7147, mai 6."

precedenta1 din 4maresteurmatoareaPisania lui Vasile Lupu in limba slavona.Jefuita si arsa de navalitori din est (1650) si din nord (1686), zguduita de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802), biserica va astepta ridicarea din umilinta pana dupa Razboiul de Independenta (1877). Lucrarile de restaurare se vor efectua in anii 1882 - 1887 (arhitectura) si pana spre 1898 (pictura si reamenajarea interiorului), resfintirea locasului facandu-se in 1904, sub domnia regelui Carol I. Cladirea in care se afla Sala Gotica a fost inaltata de Vasile Lupu, fiind restaurata de mai multe ori, ultima data in 1960. Sarbatoare a artelor, biserica Trisfetitelor se inscrie in istorie ca o autentica vatra de cultura si spiritualitate. Dupa ce in 1641 Iasul primea cu evlavie moastele Sf. Cuv. Paraschiva, in 1642 aici se desfasura Sinodul care a adoptat celebra Marturisire de credinta ortodoxa a mitropolitului Petru Movila, iar in 1645 in biserica Sf. Trei Ierarhi era uns patriarhul Ierusalimului.

Majoritatea elementelor ambiantei interioare, lucrate intre 1889-1890 la Viena si Paris, au fost donate de regele Carol I si regina Elisabeta. Scaunele domnesti si arhieresti, pupitrele etc. din bronz aurit cu insertii de email si fildes inlocuiesc piesele de altadata sculptate in esente de lemn exotic la Istanbul. Tot din bronz aurit sunt si candelabrele actuale, infrumusetate cu oua de strut si care inlocuiesc pe cele precedente, din argint, disparute inainte de restaurare.

Colegiul lui Vasile Lupu (1640), temelia viitoarei Academii domnesti si tiparnita instalata aici, in care se imprima la 1643 "Cartea romaneasca de invatatura", sunt dimensiuni care adauga Trei Ierarhilor pe langa numele de "Manastire a Patriarhilor" si pe acela de "Manastire a dascalilor", denumire confirmata si de istoria invatamantului romanesc din veacul al XVIII-lea. Implinind vocatia universala a Bisericii dreptmaritoare, acest focar de spiritualitate romaneasca va fi si punctul de plecare a luptei de eliberare a Greciei, in 1821.

Din curtea Manastirii Trei Ierarhi s-a dat semnalul de eliberare a Greciei, prin vocea lui Alexandru Ipsilanti care a prezentat o Proclamatie (28 februarie 1821) in care afirma obiectivele Eteriei, in lupta de eliberare a popoarelor din Balcani.

Din luna iulie 1994, biserica s-a redeschis ca manastire avand viata de obste si slujbe zilnice.

Ctitorul acestui monument singular, construit între anii 1637-1639, este credinciosul domn al Moldovei Vasile Lupu, una din figurile cele mai importante ale istoriei române, apărător recunoscut al Bisericii Ortodoxe. În timpul primilor ani ai domniei sale, când Patriarhia de la Constantinopole se găsea într-o situație critică - strivită de datorii, dominată de intrigi și lovită de dezordini -, Vasile Lupu intervine și încearcă să restabilească lucrurile; deasemenea mai târziu el va achita datoriile Sfântului Mormânt și pe cele ale mânăstirilor de pe Muntele Athos și va face numeroase donații ca inițiator al unor opere de cult și caritate creștin-ortodoxe în Polonia, Bulgaria și Grecia.

Remarcabilă mărturie a măreției domnului, biserica Trei Ierarhi se ridică în inima Iașului, pe actualul Bulevard Ștefan cel Mare și Sfânt, înconjurată încă de la început de bisericile Sfântul Nicolae, Sfântul Sava, Golia și Barnovski, cărora li s-au adăugat succesiv alte monumente religioase și laice, atrase - am putea spune - de centrul tradițional, de locul pe care istoria l-a înnobilat.

Impresionantă, făcută parcă pentru 'a lăsa uimit' sufletul contemporanilor, construcția răspunde dorinței de fast a ctitorului său despre care Nicolae Iorga spunea că "încă de a doua zi după urcarea pe tron și-a luat numele de Vasile și a pătruns în visul bizantin". Și, într-adevăr, biserica Trei Ierarhi din Iași reflectă aspirația spre această lume minunată a Bizanțului, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă
În biserică au fost aduse în iunie 1641, moaștele Sfintei Parascheva, trimise de patriarhia și sinodul de la Constantinopol în semn de recunoștință pentru acțiunile și donațiile generoase ale domnitorului Vasile Lupu. Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci; Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului, și Teofan al Paleopatrei. Ajungâd la Galați, apoi la Iași, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de mitropolitul Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși. În ziua de 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în biserica mânăstirii Sfinții Trei Ierarhi. Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate în Catedrala Mitropolitană din Iași după sfințirea acesteia la 23 aprilie 1887.

Jefuitâ și arsă de navălitori din Est (1650) și din Nord (1686), zguduită de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802, ) biserica va fi restaurată între anii 1882 - 1887 (arhitectura) iar pictura și amenajarea interiorului a durat pâna în anul 1898, resfințirea lăcașului făcându-se în anul 1904. Alături de ctitori, la Trei Ierarhi își dorm somnul de veci cărturarul voievod pribeag Dimitrie Cantemir (1710-1711) și primul domnitor al României, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

În curtea bisericii a fost construită o mănăstire din care azi se mai poate vedea clădirea cu sala gotică, vechea 'Schola Basiliana', mărturie a bogăției vieții culturale din acea epocă. Tipografia ce a fost instalată aici, a cărei presă tipografică era adusă de la Kiev datorită ajutorului mitropolitului Mitropolitul Petre Movilă, a fost condusă de starețul mânăstirii și director al școlii nou deschise, călugărul Sofronie. Aici a apărut prima lucrare tipărită (în greacă) din Moldova și, anul următor, celebra Cazania a mitropolitului Varlaam