Biserica si lumea contemporana
» Postul
Inapoi la Pagina de Discutii
|
Postul s-a practicat atat in Vechiul Testament, de catre profeti: Moise, Ilie, David (Ies. 12, 8; 34, 28; Deut. 9, 9; 16, 3, “painea intristarii”; I Regi 19, 8; Matei 9, 14), cat si in Noul Testament (Luca 18, 12; Fapte 13, 2; 14, 23; I Cor. 7, 5). Hristos a practicat insistent postul (Matei 4, 2) si a vorbit despre conditiile adevaratului post (Matei 6, 16-18). El a lasat apostolilor Sai dreptul de a fixa perioadele postului: “Pot oare sa fie tristi prietenii Mielului, cata vreme este Mirele cu ei? Vor veni zile cand Mirele va fi luat de la ei si atunci vor posti.” (Matei 9, 15; cf. Luca 5, 34-35; Marcu 2, 20). Dupa Apostolul Pavel, crestinul este liber sa posteasca potrivit propriei sale constiinte si hotarari, deoarece “nu mancarea ne va aseza inaintea lui Dumnezeu” (I Cor. 8, 8; cf. I Tim. 1, 8-9).
Intr-adevar, practica postului a variat in diferite epoci si locuri. Invatatura celor Doisprezece Apostoli (VIII, 1) recomanda ca zile de post miercurea si vinerea. Constitutiile apostolic, redand practica Bisericii Siriene din a doua jumatate a secolul al 3-lea, vorbesc de Postul din Saptamana Patimilor, cu abtinerea completa in Vinerea si Sambata Mare (cf. Luca 5, 35; Marcu 2, 20). In secolul al 4-lea, acest post pascal se extinde la 40 de zile, desigur, in amintirea celor 40 de zile petrecute in pustie de Iisus. Canonul 69 apostolic impune pentru cler si credinciosi, obligatia Postului Pastelui de 40 de zile, precum si a postului in zi de miercuri si vineri, in fiecare saptamana. Daca nu se respecta acest canon, clericii sa fie depusi, iar laicii sa fie excomunicati, adica exclusi de la cuminecatura. Sinodul din Laodiceea (canonul 50) prevede abstinenta riguroasa in tot timpul acestui post. Sinodul din Trullo (692), canonul 56, interzice consumarea de oua si lapte. In general postul acesta consta dintr-o singura masa pe zi, de obicei deplasata catre seara. Din secolul al X-lea, Biserica din Constantinopol fixeaza marile perioade de post din cursul anului bisericesc. Biserica Ortodoxa observa azi patru posturi: Sfantul si Marele Post (Postul Pastelui), Postul nasterii Domnului, care tine 40 de zile; Postul Sfintei Marii, care dureaza 15 zile, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Posturi scurte sunt: miercurea si vinerea de peste fiecare saptamana (in afara de Saptamana Luminata); ajunul Bobotezei, la 5 ianuarie, Ziua Crucii, la 1 august; Sarbatoarea Crucii, la 14 septembrie; Ziua taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul, la 29 august. Exista momente particulare din viata crestinului, in care se impune postul. “Inainte de botez sa posteasca cel ce boteaza si cel botezat si alti cativa, daca pot. Porunceste, insa, ca cel ce are sa se boteze sa posteasca o zi sau doua inainte”. (Didahia VII, 4). Nu exista un canon precis in ce priveste postul inainte de primirea impartasaniei. Duminica, fiind zi de bucurie, nu se posteste (Canonul 64 apostolic). A treia conferinta panortodoxa preconciliara (1986) a adoptat un document provizoriu despre “Importanta postului si observarea lui astazi”. |
|
|