Nicoleta Mija Benos

1. Părintele Cleopa avea mare evlavie la Maica Domnului, \'\'Împărăteasa Heruvimilor si a Serafimilor si Stăpâna noastră�\'\'. De aceea nu era zi în care să-i fi rămas necitit Acatistul Bunei Vestiri si câteva canoane din Bogorodicină.
2. Spunea Părintele Cleopa: \'\'Stiti voi cine-i Maica Domnului? Ea este Împărăteasa Heruvimilor, Împărăteasa a toată făptura, cămara întrupării lui Dumnezeu-Cuvântul, usa luminii, că lumina cea neapropiată gânditoare prin ea a venit în lume. Ea este usa vietii, că Viata Hristos prin ea a intrat în lume. Ea este poarta cea încuiată prin care n-a trecut nimeni decât Domnul, cum spune Proorocul Iezechiel\'\'.
3. Mai spunea: \'\'Maica Domnului este scară către cer, pod către cer; porumbita care a încetat potopul păcatelor, precum porumbita lui Noe a adeverit încetarea potopului. Este cădelnită dumnezeiască, căci a primit focul dumnezeirii si Biserică a Preasfântului Duh. Maica Domnului este Mireasa Tatălui, Maica Cuvântului si Biserica Duhului Sfânt\'\'.
4. Spunea iarăsi: \'\'Când vezi icoana Maicii Domnului cu Pruncul Hristos în brate, tu stii ce vezi acolo? Cerul si pământul! Cerul este Hristos, Cel mai presus de ceruri; Ziditorul cerului si al pământului. Iar Maica Domnului reprezintă pământul, adică toate popoarele de pe fata pământului, că ea este din neamul nostru. Este din semintie împărătească si arhierească\'\'.
5. Zicea bătrânul: \'\'Bratele Maicii Domnului sunt mult mai puternice decât umerii heruvimilor si ale preafericitelor tronuri. Deci pe cine tine Fecioara Maria în brate? Voi stiti pe cine tine? Pe Cel ce a făcut cerul si pământul si toate cele văzute si nevăzute\'\'.
6. Iarăsi spunea: \'\'Stiti voi cine este Maica Domnului si câtă cinste, câtă putere si câtă milă are? Este mama noastră, că are milă si de săraci si de văduve si de crestini. Pururea se roagă Mântuitorului Hristos pentru noi toti\'\'.
7. Aproape în fiecare predică Părintele Cleopa îi întreba pe crestini: \'\'Aveti voi icoana Maicii Domnului în casă?\'\', \'\'Dar căndelută la icoana Maicii Domnului aveti?\'\' Si îi sfătuia: \'\'Să luati ocrotitoare si ajutătoare pe Maica Domnului, Mama noastră din cer si de pe pământ! Împărăteasa cerului si a pământului!
Dacă o veti lua pe ea ocrotitoare, citindu-i dimineata un acatist cu căndeluta aprinsă si seara un paraclis, veti avea ajutor si în timpul vietii si în clipa mortii si în ziua Judecătii... Stiti voi cât poate Maica Domnului înaintea Tronului Preasfintei Treimi? Dacă nu era ea, cred că lumea aceasta se pierdea cu mult mai devreme!\'\'
8. Celor care dădeau slujbe la biserică, le zicea: \'\'Aici am pus slujbe mari, dar dacă omul acasă nu face nimic, se împlineste ceea ce zice în Sfânta Scriptură: Când unul se roagă si celălalt nu se roagă, unul zideste si celălalt strică! Atât vă dau: după rugăciunile de dimineată să cititi Acatistul Bunei Vestiri cu căndeluta aprinsă. O să vedeti că Maica Domnului este grabnic ajutătoare!\'\'
9. Spunea ucenicul său: \'\'Când am venit la Părintele Cleopa, i-am spus că vreau să rămân la mănăstire. Atunci sfintia sa mi-a zis: \'\'Dacă esti hotărât să rabzi trei bătăi pe zi si o dată mâncare la trei zile, atunci rămâi în mănăstire!\'\' Aceste cuvinte m-au întărit si m-au făcut mai hotărât. Am înteles că trebuie să pun mai multă vointă si Dumnezeu îmi va ajuta\'\'.
10. De multe ori Părintele Cleopa zicea: \'\'Ce suntem noi? O mână de pământ în fundul unui mormânt! Din pământ bun am fost făcuti, dar l-am spurcat si mergem în pământ si spurcăm pământul! Ce suntem noi? Întinăciune si mâncarea viermilor\'\'.
11. Părintele Cleopa repeta mereu: \'\'Mâine, poimâine mă duc la Hristos! Mâine pleacă Mosul Putregai!\'\', \'\'Mâine nu veti mai vedea decât o cruce în cimitir!\'\', \'\'Mâine, poimâine, vesnica pomenire Mosului Putregai!\'\', \'\'Ia, un hârb legat cu sârmă!\'\', \'\'Mâine mă duc la fratii mei. Ei strigă la mine: \'\'Hai, măi frate! Lasă vorba cu oamenii!\'\'\'\'
12. De multe ori când cineva îi cânta \'\'Multi ani trăiască!\'\', sfintia sa îl oprea si zicea: \'\'Nu asa, ci: \'\'Vesnica pomenire, vesnica pomenire, vesnica lui pomenire!\'\'\'\' Sau zicea: \'\'La multi ani, Mosul Putregai!\'\'
13. Celor care spuneau că îi munceste patima desfrânării, deseori le zicea bătrânul: \'\'Moartea, moartea, moartea! Sicriul, lopata, hârletul, târnăcopul� Sfântul Vasile cel Mare spune: \'\'Când vei vedea cea mai frumoasă femeie din lume, du-te cu mintea în mormântul ei la câteva zile după ce a murit. Atâta miros greu si curgere puturoasă iese din trupul ei, încât toate closetele din lume nu miros mai rău\'\'. Iată ce pofteai!\'\'
14. Când voia cineva să-l fotografieze, Părintele Cleopa îi zicea: \'\'Caută un măgar, fă-i poză si scrie pe ea \'\'Cleopa\'\'!\'\'
15. Părintele Cleopa zicea: \'\'Sfântul Vasile cel Mare spunea că cea mai mare întelepciune, care îl păzeste pe om de tot păcatul si îl duce în Rai, la fericirea vesnică, este moartea. Moartea si cugetarea la moarte. Iar în minte si în inimă să avem rugăciunea \'\'Doamne Iisuse\'\'!\'\'
16. Altă dată spunea: \'\'Trupul acesta ne trage la pământ, asa cum zice Sfântul Ioan Damaschin: \'\'Pământul la pământ trage!\'\' Dar noi nu trebuie să-l lăsăm, nu trebuie să ne luăm după hoitul ăsta\'\'.
17. Pe femeile care spuneau că au soti răi, Părintele Cleopa le sfătuia să nu divorteze, ci mai degrabă să se roage pentru ei: \'\'Nu-ti zic eu, ci Sfântul Apostol Pavel: De unde stii, femeie, că nu îti vei mântui bărbatul? Nu stii tu că se sfinteste bărbatul necredincios prin femeia credincioasă si invers?\'\' Si pe bărbati asemenea îi sfătuia, si multi se bucurau văzând minuni în casele lor.
18. Multi crestini astăzi se tem de farmece si de vrăji. Pe acestia Părintele Cleopa îi sfătuia: \'\'Nu vă temeti de vrăji! Să aveti frică de Dumnezeu si grijă să nu-L supărati cu păcatele. Si farmecele nu vor avea nici o putere! Spovediti-vă de păcate, postiti si faceti Sfântul Maslu\'\'.
19. Celor bolnavi care veneau la el, le făcea pomelnic si le spunea: \'\'Cea mai mare slujbă pentru cei bolnavi este Sfântul Maslu. Dar nu foloseste, dacă omul nu este spovedit. Deci mai întâi spovediti-vă de toate păcatele si apoi faceti Sfântul Maslu cu cel putin trei preoti\'\'.
20. Tinerilor care voiau să se căsătorească, le dădea sfaturi, îi binecuvânta, le făcea pomelnic pentru sfintele slujbe si le spunea: \'\'Rugati-vă la Maica Domnului cu post si metanii si cititi Acatistul Bunei Vestiri!\'\'
21. Spunea adeseori si acest cuvânt la crestini: \'\'Când vedeti că s-a îmbolnăvit cineva la voi în casă: ori tată, ori mamă, ori fiu, ori fiică, oricine ar fi, nu chemati mai întâi doctorul, ci preotul ca să-l spovedească. Căci, Doamne fereste, să-l apuce moartea nespovedit si cu păcate grele. Nu mai are iertare si slujbele atunci nu îi folosesc la nimic\'\'.
22. Când cineva se îngrijora pentru vremurile de acum si îl întreba: \'\'Ce o să fie, părinte?\'\', sfintia sa răspundea: \'\'Anii si vremile le-a pus Tatăl întru a Sa stăpânire. Cum vrea Tatăl, asa face!\'\' Iar dacă cineva zicea: \'\'Afară este vreme rea\'\', părintele răspundea: \'\'Tot ce dă Domnul este bun!\'\'
23. Călugărilor si fratilor care voiau să plece în pustie, le spunea: \'\'Ai 20 de ani în mănăstire la ascultările cele mai de jos? Numai atunci poti să pleci la pustie! Cine vrea să meargă la pustie, zice Sfântul Vasile cel Mare, să mai ia unul sau doi împreună cu el si să aibă experientă de ascultare si tăierea voii în mănăstire\'\'.
24. Iarăsi zicea: \'\'Duhovnicul la maici să aibă vârsta de cel putin 50 de ani si 20 de ani de ascultare într-o mănăstire\'\'.
25. Chiar si când bea apă, Părintele Cleopa cerea binecuvântare de la ucenicul său de chilie sau de la un frate, ca să ne dea nouă pildă de smerenie.
26. Uneori când se întâmpla să intre în chilie si nu putea face rugăciune că veneau crestinii în urma sfintiei sale, zicea: \'\'Am intrat în chilie si nu am făcut rugăciune. Am intrat ca un hot si ca un tâlhar!\'\' Si se scula si făcea cel putin trei închinăciuni până la pământ, zicând: \'\'Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, slavă Tie!\'\' Apoi făcea o închinăciune si la Maica Domnului.
27. Acelasi ucenic spunea: \'\'Când ceream binecuvântare să mănânc, îmi zicea Părintele Cleopa cuvântul acesta: \'\'Mănâncă, bea, dormi!\'\' Si îl întrebam: \'\'Cum vine cuvântul acesta?\'\' Iar el zicea: \'\'Mănâncă când ti-e foame, bea când ti-e sete si dormi când ti-e somn!\'\'\'\'
28. Sfintia sa vorbea de multe ori de neputintele si bolile sale, zicând despre el însusi: \'\'Mosul Putregai, 86 de ani, sase operatii, o mână ruptă, coastele rupte�\'\' Oricine venea la sfintia sa, punea pe ucenicul său să le spună acest cuvânt. Unii spuneau ucenicului: \'\'Ce ne spui tu aceasta? Noi venim la Părintele Cleopa ca la un sfânt! Ce ne însiri atâtea boli si neputinte?\'\'
29. A întrebat odată ucenicul pe Părintele Cleopa dacă poate merge în afara mănăstirii fără rasă. Iar el a zis: \'\'În ziua în care mergi într-un loc si iesi din mănăstire fără rasă, să faci 1000 de metanii! Chiar dacă n-o porti pe tine, s-o ai cu tine\'\'.
30. Ucenicul său mai spunea: \'\'Pe sfintia sa nu l-am văzut niciodată stând fără centură sau dezbrăcat de dulamă. Ba încă mereu avea peste dulamă o vestă sau o bundită\'\'.
31. De multe ori spunea: \'\'Biserica este mama noastră! Nu lăsati Biserica, căci aici ne unim cu Hristos. Aici se împacă Marta cu Maria. Tineti rânduiala slujbelor si a mesei după tipic. Biserica ne tine pe toti!\'\'
32. Zicea iarăsi ucenicul: \'\'Cât timp am fost ucenic la Părintele Cleopa, el făcea de obicei această pravilă: Rugăciunile diminetii, Acatistul Mântuitorului cu canonul si Acatistul Maicii Domnului, mai ales al Bunei Vestiri. Iar dacă în ziua aceea era vreun sfânt care avea acatist, citea si acatistul sfântului. Apoi citea si la Psaltire si trei-patru canoane din Bogorodicină (Canoanele Maicii Domnului). Apoi vorbea cu credinciosii care veneau la sfintia sa.
Pe la orele 15-16 începea pravila de seară si anume: completa glasul din Bogorodicină (din Bogorodicină citea un glas pe zi, adică 7 canoane), Canonul de pocăintă, Canonul către îngerul păzitor, Canonul către toti sfintii si din Psaltire. După ce vorbea credinciosilor si stătea la masă, făcea rugăciunea de seară.
O dată pe săptămână citea acatistul Sfântului Nicolae (în cursul zilei de joi) si a Sfântului Spiridon.
La miezul noptii se scula si citea Miezonoptica. Alteori citea la Psaltire si zicea \'\'Doamne Iisuse�\'\'.
Mereu puteai să-l vezi cu mâna pe metanie , încât unghia de la degetul cu care dădea fiecare bob de metanie se rupea. Mai citea din Sfânta Scriptură si din Sfintii Părinti\'\'.
33. Când era întrebat de crestini dacă este bine să citească la Psaltire, Părintele Cleopa răspundea: \'\'Sfântul Vasile cel Mare spune că \'\'este mai bine să stea soarele din călătoria sa, decât să rămână Psaltirea necitită în casele crestinilor. Si precum soarele este mai mare între ceilalti luminători, asa este Psaltirea între celelalte cărti insuflate de Duhul Sfânt\'\'. Să aveti Psaltirea ca pe un cozonac bun. Când ti-e foame, mai tai o felie, mai mănânci, mai faci treabă, apoi mai citesti o catismă, două, trei, cât poti\'\'.
34. În fiecare seară iesea afară, mai ales după miezul noptii. Chiar si iarna stătea cel putin o oră. Zicea \'\'Doamne Iisuse�\'\', asculta păsările de noapte, privea cerul înstelat si se bucura de liniste. Căuta să iasă la aer după ce se termina slujba de miezul noptii, când toti dormeau, ca să nu fie deranjat. Însă de multe ori îl deranjau fie fratii, fie oamenii. Atunci, văzând că nu scapă, după ce le tot zicea să se ducă, le vorbea putin sau fugea în chilie.
Alteori, fiind foarte obosit, se scula pe orele trei-patru si îsi făcea toată pravila. Atunci avea mai multă liniste si nu-l deranja nimeni.
34\' Uneori, când îsi făcea pravila, părintele era căutat insistent de credinciosi. Atunci el iesea si le vorbea un timp, apoi spunea: \'\'Dumnezeu o să-mi spună: \'\'Măi, călugăre, ai prăsit pe ogorul altora� Dar pe ogorul tău au crescut spini, pălămizi, buruieni\'\'. Prăsiti voi pe ogorul meu? De aceea trebuie să prăsesc si pe ogorul meu\'\'. Si apoi mergea la chilie si îsi continua pravila.
35. Zicea uneori si aceste cuvinte: \'\'Ce mă fac că Sfintii Părinti spun \'\'Fugi de lume! Fugi de lume!\'\'? La fel zice si Mântuitorul: Vai vouă când vă vor lăuda pe voi oamenii sau când va prisosi lauda voastră mai mult decât faptele voastre! (Luca 6, 26)\'\'.
36. Pe toti călugării care veneau pentru cuvânt de folos, bătrânul îi întreba din ce mănăstire sunt, dacă mănăstirea este retrasă în pădure si dacă are viată de obste, adică o pungă, o masă si o biserică. Apoi îi întreba dacă se mănâncă carne în acea mănăstire.
Dacă spuneau că se mănâncă carne, Părintele Cleopa se mâhnea si zicea: \'\'Ei, de as fi eu acolo! Iată, îl vedeti pe Sfântul Calinic? Se uită la noi!\'\' Si arăta cu degetul către icoana sfântului. \'\'Sfântul Calinic a făcut testament în care scrie: \'\'Când călugărul sau călugărita va mânca carne în mănăstire sau în lume pe la neamuri, atunci să se adune tot soborul mănăstirii, să-l blesteme pe cel care a mâncat carne si să-i dea 39 de gârbace la spate!\'\' Dă-i, dă-i, dă-i! Si să-l dea afară din mănăstire\'\'.
37. În timpul prigoanei comuniste, Părintele Cleopa a stat mai multi ani la pustie, dar nevointele si ispitele pe care le-a îndurat au rămas nestiute. Totusi câteva s-au aflat. Când părintele era în viată, ne spunea că vom afla după moartea sa si pe celelalte.
38. - Părinte Cleopa, a zis un ucenic, spuneti-ne cum a fost în cei zece ani de pustie. Ce fel de ispite ati avut? Am auzit că v-ati luptat cu vrăjmasul! Cum si cu ce vă ispitea?
- Dacă vrei să stii cum este la pustie, du-te si stai si tu un an acolo si o să vezi!
39. Un frate l-a întrebat pe Părintele Cleopa:
- Ce să fac, Preacuvioase, să mă mântuiesc?
- Să ai în dreapta frica de Dumnezeu, în stânga cugetarea la moarte, iar în minte si în inimă rugăciunea \'\'Doamne Iisuse Hristoase\'\', si te faci sfânt, măi frate!
40. Alt frate îi spunea bătrânului:
- Părinte, roagă-te si pentru mine, păcătosul, si dacă te duci la Domnul, să nu mă uiti.
- Da! Frătia ta mănâncă si dormi până te saturi, si eu am să mă rog pentru tine!
41. Un părinte l-a întrebat cum să se roage. Iar bătrânul i-a zis:
- Roagă-te întâi cu gura, că de la gură rugăciunea trece la minte si apoi la inimă. Dar pentru aceasta ne trebuie multă osteneală, multe lacrimi si harul Duhului Sfânt!
42. - Părinte Cleopa, dati-mi un cuvânt de folos! i-a zis un părinte.
- Nu uita de moarte. Moartea, moartea, moartea! Frica de moarte ne păzeste de tot păcatul!
43. Unui frate i-a zis: \'\'Să te pregătesti să rabzi, să iei bătaie, să flămânzesti si să însetosezi. Iar dacă te alungă de aici, să nu pleci! Să stai la poarta mănăstirii si dacă te ia politia să vii înapoi să mori în mănăstire!\'\'
44. Un frate l-a întrebat:
- Cum trebuie să mă pregătesc pentru mănăstire?
- Când vii la mănăstire asa trebuie să vii: Să fii hotărât să rabzi moartea de la toti!
45. Un frate i-a zis bătrânului:
- Părinte, nu mă pot ruga îndeajuns! Ce să fac?
- Nu auzi ce zice Apostolul? Rugati-vă neîncetat! Deci roagă-te cât mai mult ziua si noaptea si vei simti harul Duhului Sfânt în inima ta!
46. Un crestin l-a întrebat pe Părintele Cleopa:
- Părinte, sotia mea s-a sinucis, fiind singură în cameră. Am găsit-o moartă. Pot s-o pomenesc la morti, la biserică si acasă?
Atunci bătrânul a spus categoric:
- Nu! N-avem voie să pomenim pe nimeni din cei ce s-au sinucis, chiar dacă ne sunt rude apropiate. Rămâne totul la mila lui Dumnezeu! Pot fi pomeniti la slujbe numai cei care au fost bolnavi psihic.
47. Un alt frate a zis bătrânului:
- Părinte, dacă o să fim în închisoare pentru credintă si dacă ni se schimbă gândirea prin hipnoză, avem vreo vină?
- Nu te poate schimba nimeni dacă ai în inima ta pe \'\'Doamne Iisuse�\'\' Dar trebuie să ai o treaptă a rugăciunii. Când zici \'\'Doamne Iisuse�\'\' se cutremură tot iadul, numai să zici din inimă!
48. - Câte haine trebuie să aibă călugărul? l-a întrebat cineva.
- Două rânduri de haine! Ce? Vrei să te faci pustnic cu o cărută de haine? Iar când se rup, mai pui un petec galben, unul rosu, unul verde...!
49. Către cei mai lenesi zicea părintele: \'\'Pune hoitul, adică trupul, la treabă si mintea la picioarele Domnului, adică la rugăciune�\'\'
50. Odată a venit un frate la Părintele Cleopa, după ce îl ascultase de mai multe ori, si l-a întrebat: \'\'Părinte, ce să fac să mă mântuiesc?\'\' Iar părintele, care îi stia inima, i-a dat un răspuns pe măsură, zicând: \'\'Fă ce stii, si te mântuiesti!\'\' Atunci el, cercetându-se pe sine, si-a dat seama că nu cunostinta îi lipseste, ci trăirea duhovnicească.
51. Iarăsi zicea bătrânul unuia din ucenicii săi: \'\'Când vei sta nouă ani în mănăstire si vei lua sapte bătăi pe zi si mâncare o dată la trei zile, atunci vei fi călugăr bun!\'\'
52. Un frate l-a întrebat pe părintele cum poate să se mântuiască. Iar părintele a răspuns:
- Răbdare, răbdare, răbdare. Si când ti se va părea că ai gătit-o, o iei de la capăt: răbdare, răbdare, răbdare. Si nu până la prăsit, ci până la sfârsit!
Iar fratele a întrebat:
- Dar ce să rabd?
- Să rabzi toate ocările si toate necinstirile pentru dragostea lui Hristos!
53. Un părinte l-a întrebat iarăsi:
- Când poti să te faci nebun pentru Hristos?
Iar el a zis:
- După 40 de ani de călugărie!
54. Iarăsi ziceau fratii:
-Părinte Cleopa, fratii sfintiei tale făceau nevointă aspră, dar noi nu putem face asa.
- Măi, nu vrei, nu vrei, nu vrei! Ia-o pe Maica Domnului de ajutor! Fă Acatistul Bunei Vestiri dimineata cu căndeluta aprinsă si Paraclisul seara si ai s-o poti duce la capăt!
55. Când vreunul dintre frati îsi arăta dorinta să sufere pentru Domnul, bătrânul îi spunea: \'\'O să văd ce veti face, când vă vor urca în masini si vă vor duce la vale!\'\'
56. Un crestin i-a zis:
- Părinte, eu nu cred că există diavoli!
Bătrânul, după ce l-a învătat îndeajuns din Sfânta Scriptură, i-a zis:
- Dacă tot nu crezi că există diavoli, du-te la pustie, pune-te pe post si pe rugăciune si te scarpină ei pe tine!
57. Un călugăr din obstea Mănăstirii Sihăstria i-a zis bătrânului:
- Ce să fac, Părinte Cleopa, ca să mă mântuiesc?
- Moartea să o ai totdeauna înaintea ta si \'\'Doamne Iisuse\'\' în minte si în inimă si nu te mai teme de nimic! Să ai pocăinta tâlharului de pe cruce!
58. Iarăsi zicea fratilor: \'\'Toate sunt trecătoare! Să aveti grijă de suflet, să vă spovediti, să vă împărtăsiti, să duceti viată curată, să faceti milostenie, să faceti din toate câte puteti si să trăiti în dragoste unii cu altii, că dragostea nu moare niciodată!\'\'
59. Altor părinti le zicea: \'\'Din iad nu te poate scoate nimeni, decât mila lui Dumnezeu si faptele bune\'\'.
60. Spunea si acestea: \'\'Să aveti către Dumnezeu inimă de fiu, către voi minte de judecător si către aproapele inimă de mamă\'\'.
61. Mărturisesc părintii bătrâni, care au fost martori oculari, despre o minune petrecută la racla Sfintei Parascheva de la Iasi, la 14 octombrie 1951. De hram, pe când oamenii asteptau la rând să se închine, au venit si două crestine bătrâne din Focsani. Văzând lume multă, au zis preotului de gardă, Arhimandritul Cleopa:
- Părinte, dă-ne voie să ne închinăm la Cuvioasa Parascheva, fără să mai stăm la rând, că suntem bolnave, si să-i punem sub cap această pernă, pe care i-am adus-o de acasă drept multumire pentru ajutorul ce ni l-a dat!
- Dumnezeu să vă binecuvinteze, a zis Părintele Cleopa. Mergeti si vă închinati!
În clipa aceea, preotii si credinciosii au văzut un lucru cu totul sfânt si minunat. Cuvioasa si-a ridicat singură capul, iar după ce femeile i-au pus perna adusă si s-au închinat, Sfânta Parascheva si-a lăsat iarăsi capul pe pernă.
62. Un ucenic l-a întrebat:
- Ce este rugăciunea curată?
- Să zici cu gura, să întelegi cu mintea si să simti cu inima.
63. Altădată zicea: \'\'În rugăciune nu teologhisi, nu primi gânduri; ci varsă lacrimi. La vama imaginatiei sunt arhiconii iadului, care îti aduc imaginatii si tâlcuiesc Scriptura, zicând: Muntii saltă ca berbecii si dealurile ca mieii oilor. Apoi vin si te întreabă: \'\'Cine sunt muntii? Care sunt dealurile?\'\' Si tot ei răspund: \'\'Muntii sunt oamenii înduhovniciti, iar dealurile sunt cei de pe treapta a doua\'\'\'\'.
64. Iarăsi spunea: \'\'Ascultarea fără rugăciune este argătie, iar cel ce face ascultare cu rugăciune, liturghie săvârseste\'\'.
65. Mai spunea: \'\'Smerenia se naste din ascultare fără cârtire\'\'.
66. Zicea iarăsi: \'\'Rugăciunea nu este conditionată de timp sau de loc. Ea este hrana sufletului\'\'.
67. Un frate din mănăstire s-a tulburat că veneau uneori copii si făceau gălăgie si alergau pe dealuri. Venind la bătrânul, a întrebat ce să facă. Iar Părintele Cleopa i-a spus: \'\'Ia adu-ti aminte; tu nu ai fost copil? Mie îmi sunt tare dragi copiii, că sunt ca îngerii! Si mă tem să nu cadă si să nu-si rupă vreo mână sau vreun picior careva din ei. Pe acestia îi iubeste si Hristos si zice: Lăsati copiii să vină la Mine si nu-i opriti, căci a unora ca acestia este Împărătia Cerurilor\'\'.
68. Spunea Părintele Cleopa: \'\'Niciodată să nu dai sfat nimănui, până când nu l-ai trăit tu! Cel ce dă sfat, dar el nu l-a trăit, este ca izvorul de apă pictat pe perete. Iar cel care vorbeste din experienta sa, seamănă cu un izvor de apă vie!\'\'