Sfantul Dumitru
» MESAJUL IPS ARHIEPISCOP NICOLAE LA PRAZNICUL SFANT
Inapoi la Pagina de Discutii
|
MESAJUL IPS ARHIEPISCOP NICOLAE LA PRAZNICUL SFANTULUI DUMITRU
Pătimirea şi proslăvirea Sf. Mare Mucenic Dimitrie ne sunt prilej să ne cercetăm sufletele şi conştiinţele. Şi să ne amintim de cuvintele Sf. Apostol Pavel adresate corintenilor: Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu preţ! Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu (1 Cor 6, 19-20). Trupul nostru este templu al Duhului Sfânt şi în măsura în care îl slăvim pe Dumnezeu în trupul nostru, şi Dumnezeu va slăvi acest trup după despărţirea temporară de suflet şi îl va împodobi cu darurile Duhului Sfânt. Sf. Dimitrie a trăit într-o perioadă de mare prigoană împotriva creştinilor. Dar timpul potrivnic nu l-a împiedicat, la fel ca şi pe mulţime de creştini, să mărturisească credinţa în Întruparea Fiului lui Dumnezeu, în petrecerea Lui cu noi oamenii, în Învierea Lui şi Înălţarea lui cu trupul omenesc la ceruri. Credinţa lui şi a celorlalţi mucenici era întemeiată pe cuvintele Scripturii. Din nou după cuvintele Sf. Pavel: "dacă Hristos a înviat şi noi vom învia." Iar dacă credem cu adevărat în învierea noastră pe urma Învierii Mântuitorului, cine ne poate opri să mărturisim această credinţă în orice timp şi în orice loc. Şi mărturisirea acestei credinţe ne va aduce roade, în sufletul, dar şi în trupul nostru, ca şi în cazul Sf. Dimitrie. În vremea noastră la multe secole după cea a Sf. Dimitrie suntem tentaţi să uităm cuvintele Scripturii, să credem că Duhul se pogoară peste suflet, iar trupul şi lumea sunt cumva uitate. Ne căutăm pacea sufletului prin rugăciune, dar uităm că şi trupul se poate bucura de roadele Duhului. Şi trăim astfel o mare confruntare a sufletului cu trupul, o scindare a făpturii noastre care nu este numai cea interioară, ci este şi reflectarea dezbinării vieţii noastre sociale. O lume a materiei şi a cultului ei în afara Bisericii, o lume a duhului şi a transfigurării materiei înlăuntrul Trupului lui Hristos. La acest praznic închinat unui mărturisitor al Duhului lucrător în lume, cuvântul meu este cel de îndemn la re-descoperire. Aceea primordială a "purtării Duhului peste ape", aceea a trimiterii Duhului la Cincizecime, aceea a ungerii noastre, adică a alegerii şi trimiterii Duhului peste fiecare la sfântul botez. Să ne amintim şi să trăim această veşnică trimitere a Duhului peste noi şi întreaga lume. |
|
|